• Interviu cu Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului din Republica Moldova

În cursul unei recente vizite în Basarabia, mai precis în oraşul Cimişlia, localitatea sa natală, demnitarul moldovean a acordat un interviu în exclusivitate pentru revista Lumea Satului

– Ce implicaţii are agricultura asupra stării mediului din Moldova?

– Agricultura este, cred, domeniul care ne aduce o importantă pondere în bugetul nostru, al Republicii Moldova. Desigur, avem încă mari probleme. Una dintre acestea vine dintr-o nedreptate făcută în anii ’90, când s-a procedat la redarea pământului către săteni. Atunci s-a dorit să se facă ceva cu totul deosebit şi nu s-a întâmplat aşa. Astfel, au fost retrocedate terenurile agricole prin codul social nu către foştii proprietari, ci tuturor sătenilor, în mod egal. Fiecare a primit câteva parcele, maximum 1- 1,5 ha! S-a partajat astfel pământul la un milion de oameni. Adică la toţi cei care lucrau atunci în agricultura republicii. Prin aceasta noi am pierdut milioane de dolari, bani care ar fi putut fi investiţi în domeniu. Acum există această partajare în mici parcele pe care, desigur, nu poate fi practicată o agricultură performantă. Astfel că acum, în aceste condiţii, nu se poate vorbi de o protecţie autentică a mediului.

– De ce?

– Asta fiindcă este destul de greu să treci de la un sistem de organizare la altul. Noi dorim să trecem acum la practicarea unei agriculturii… organice, ecologice chiar. În trecut, în perioada sovietică, noi eram un fel de teren de experimentare a unei agriculturi chimizate. Noroc că oamenii ştiu cum să practice o agricultură curată. Şi asta vom face de acum înainte.

– Care este acum obiectivul principal al Guvernului Leancă în domeniul mediului?

– Să ne corelăm programele în domeniu cu cele practicate în Uniunea Europeană. În acest sens ne ajută şi semnarea Memorandumului de colaborare cu România prin acordul de acţiuni concrete în privinţa colaborării în gospodărirea apelor pe Dunăre şi Prut, îndeosebi la Stânca - Costeşti. De altfel, noi facem parte din bazinul Dunării, prin afluenţii acesteia...

– Ce ne puteţi spune despre acordul de colaborare pe Prut şi Dunăre?

– Există o comisie mixtă de colaborare, prin care se are în vedere şi elaborarea unor proiecte comune de mediu în protejarea biodiversităţii în regiunea Prutului şi a Dunării, schimburi de experienţă, în vederea accesării de fonduri europene, pe colaborare frontalieră.

–  Ce anume vizează aceste proiecte?

– Protecţia mediului, a celui acvatic, în primul rând, aprovizionarea cu apă potabilă, precum şi rezolvarea problemei salubrizării, a introducerii sistemelor de canalizare. Practic, în marea majoritate a celor 1.600 de sate din Moldova, nu există sisteme moderne de canalizare, astfel că deversările de apă menajeră merg direct în acei afluenţi ai marilor râuri – Nistrul şi Prutul, de unde se mai face încă şi aprovizionarea cu apă a populaţiei din unele localităţi!

– Cum se asigură, totuşi, apa potabilă în localităţile rurale?

– O parte din republica noastră nu are asigurată o aprovizionare corespunzătoare cu apă potabilă. Însă, dacă vorbim despre oraşe, situaţia apare altfel. Adică aceasta se face din puţuri forate, cum zicem noi, din fântâni arteziene. Rezervele noastre principale sunt cele două fântâni orizontale, care sunt Nistrul şi Prutul. De aici noi avem în vedere construirea acelor sisteme de aducţiune a apei potabile către marile localităţi din Basarabia, fiindcă peste tot există o dorinţă firească de protecţie a apei şi a aerului. Se mai aruncă gunoiul din căruţe sau din maşină. Aceasta nu ţine doar de sărăcia financiară. Din fericire, există staţii de evacuare a apei. În multe cazuri, acestea sunt însă vechi, din perioada sovietică. Sunt energofage! Acum a început construirea de staţii noi, avem şi proiecte pentru altele, cu finanţarea unor ţări europene, cum este Austria, dar şi cu sprijinul Băncii Mondiale, inclusiv şi cu România. Este vorba aici de o parte a ajutorului de 100 milioane de euro promis pentru Republica Moldova, din care o parte va fi destinată realizării unor proiecte de mediu: aprovizionarea cu apă potabilă, canalizare şi altele. Ne preocupă foarte mult să asigurăm o mai bună conştientizare a oamenilor pentru protecţia mediului, mai ales că avem zone, aşa cum observaţi şi dumneavoastră, unde mai există poluarea unor terenuri agricole în diferite zone ale republicii noastre.

– Ce alte acţiuni comune între Moldova şi România se mai are acum în vedere?

– Într-adevăr, putem vorbi de proiecte comune cu România, dar şi cu Ucraina, pentru protecţia mediului în Delta Dunării, dar şi pentru Marea Neagră. În acest scop construim o serie de staţii de epurare în localităţile din preajma râului Prut şi a râului Nistru. Ne propunem să adaptăm legislaţia noastră la cea a UE. În acest caz beneficiem de sprijinul concret al României. De altfel, măsurile şi acţiunile comune se impun pentru a avea o natură curată. România şi Moldova pot fi, în viziunea noastră, o gură de rai pentru Europa. Aici am vrea să ni se alăture şi Ucraina pentru că dorim o colaborare de mediu şi cu ţara vecină. Aceasta cu atât mai mult cu cât o mare parte a populaţiei din Regiunea Odessa, inclusiv oraşul Odessa, este asigurată cu apă din râul Nistru!

– Vă dorim mult succes!

– Vă mulţumim!

Cristea BOCIOACĂ

An de an, sute de studenţi păşesc pe poarta Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, pentru a participa la festivitatea de deschidere a anului şcolar. Iar, pe 1 octombrie, locurile din amfiteatrul aflat la etajul I al instituţiei au fost insuficiente pentru studenţi. Decanul, Dan Boboc, care este şi preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, le-a urat un călduros „bun venit!“ şi le-a explicat că au ales o facultate cu o bună deschidere faţă de cerinţele de pe piaţa muncii.

În anul I s-au înscris 246 de tineri repartizaţi pe 9 grupe, iar în total, în anul şcolar 2013-2014, cursurile Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului sunt frecventate de 1.031 de studenţi la programele de licenţă şi masterat. La festivitate au mai participat, pe lângă studenţi şi cadre didactice, persoane care sunt implicate direct în domeniul agriculturii şi care au vorbit despre experienţa lor în domeniu. Printre ei s-au numărat Anton Giminadis, şef serviciu la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Bogdan Cristian Nica, preşedintele ANPC, Vasile Iliuţă, deputat şi fermier, şi Ionuţ Dobronăuţeanu, unul dintre acţionarii companiei Murfatlar.

Beneficii pentru studenţi

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut decanului, care predă în cadrul facultăţii două materii: Managementul procesării şi Managementul proiectelor europene. Acesta le-a arătat studenţilor ce beneficii le oferă facultatea, unde se pot angaja după absolvire, dar şi ce materii vor studia de-a lungul anilor de studiu.

„Facultatea aceasta are marele avantaj de a se încadra într-un domeniu bine definit: pe zona de hrană şi mediu, de resurse şi păstrarea calităţii vieţii. Sunt domenii de viitor, gândiţi-vă că din 2014, în relaţia cu Uniunea Europeană, avem o sumă foarte consistentă pe care trebuie să o absorbim în domeniul agroalimentar şi cu cine altcineva, dacă nu cu economiştii din această zonă. De asemenea, suntem singura facultate din România de Economie Agroalimentară şi a Mediului; mai este o specializare la Cluj, dar nu este facultate. Este una dintre facultăţile cu întregul ciclu de învăţământ – respectiv licenţă, master, şcoală doctorală şi postdoctorală. O facultate modernă, flexibilă, cu o bună deschidere faţă de ceea ce ni se cere pe piaţa muncii. Studenţii nu au multe cursuri pe zi, pentru că suntem o unitate de învăţământ şi cercetare, le lăsăm mult timp ca să cerceteze“, a spus Dan Boboc.

De asemenea, prorectorul de la ASE Mihai Dorel Paraschiv le-a sugerat tinerilor să profite de bursele de studiu la universităţile din afara ţării. „Avem peste 300 de burse în străinătate, la cele mai prestigioase universităţi din Europa, iar anul viitor vom avea şi în SUA, America Latină şi Asia. Veniţi la mine să discutăm pe această temă şi măcar un semestru să reuşiţi să mergeţi în străinătate. Va fi o experienţă de viaţă, de învăţare, de cultură, oricum una pozitivă. Am avut ofertă mai mare decât cererea de studenţi de a merge în străinătate şi este păcat să nu profitaţi“, a spus prorectorul.

Pe lângă aceste beneficii, studenţii mai au la dispoziţie săli de curs, amfiteatre, săli de seminar şi laboratoare dotate corespunzător, bibliotecă cu 8 săli de lectură, cantină şi cămine studenţeşti moderne.

Unde se pot angaja absolvenţii

Licenţiaţii în ştiinţe economice şi agroalimentare pot să ocupe orice post destinat acestei profesii în bănci, unităţi de cercetare, societăţi comerciale din industria alimentară, din sfera distribuţiei şi în orice societate comercială care asigură respectarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului, precum şi în instituţii de stat: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia Naţională de Consultanţă în Agricultură, Institute de cercetare în domeniul economiei agrare, Ministerul Mediului, Garda Naţională de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Daniela CRISTESCU

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dat startul unei campanii naţionale de împădurire, 'Împădurim România', prin plantarea a 26 de milioane de puieţi pe circa 5.400 de hectare la nivel naţional.

''Relaţionarea este directă cu agricultura, cu apărarea împotriva inundaţiilor, cu diminuarea poluării, dar şi cu prevenirea în cazul unor eventuale înzăpeziri. Şi este un răspuns clar la seceta care a marcat anul acesta ca impact negativ tot ce înseamnă agricultură. Împădurim, la nivel naţional, în 17 judeţe, în această perioadă, de campanie de toamnă, iar pentru anul viitor, pentru primăvară, ne-am pregătit, de asemenea'', a precizat Rovana Plumb.

Ministrul a adăugat că se vor face împăduriri şi pentru crearea unor perdele forestiere în apropierea şoselelor.

Sursa AGERPRES