Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că a fost adoptată de către Camera Deputaților inițiativa legislativă de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr.566/2004. Această inițiativă a fost lansată având la bază dorința fermierilor de a se asocia într-un sistem cooperatist, unindu-și astfel toate forțele pentru susținerea dezvoltării economice, sociale și culturale a comunității și a membrilor săi.

”Salut adoptarea inițiativei legislative privind cooperația agricolă, proiect pe care l-am inițiat alături de colegii mei parlamentari și prin care am solicitat ca gospodăria țărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria țărănească, organizată și condusă de țăranul gospodar”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De asemenea, ministrul Agriculturii a subliniat importanța măsurilor pentru stimularea, încurajarea și apărarea gospodăriilor din sate și comune. ”Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiția cultivării pământului sau a creșterii animalelor. El  va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, a mai precizat ministrul Adrian CHESNOIU.

Pentru a putea beneficia de toate avantajele naționale și europene, statul trebuie sa sprijine înființarea cooperativelor, care pot fi de mai multe tipuri:

1. cooperative agricole de servicii;
2. cooperative agricole de achiziții şi vânzări;
3. cooperative agricole de procesare;
4. cooperative agricole de manufacturiere şi mică industrie în agricultură;
5. cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale;
6. cooperative agricole, care pot desfăşura, în comun, activităţile prevăzute la punctele a) și e);
7. cooperative agricole pentru asistenţă mutuală şi asigurare agricolă;
8. alte tipuri, formate cu respectarea legii.

Cooperativa agricolă este formată din:

• Membri cooperatori fondatori;
• Membri cooperatori acționari;
• Membri cooperatori asociaţi

Președintele cooperativei agricole este ales de membrii cooperatori şi este de drept președintele consiliului de administrație. Uniunea de ramură se înființează prin asocierea voluntară a unui număr de cel puțin 5 cooperative agricole, care au același domeniu de activitate.

Facilitățile acordate pentru înființarea cooperativelor agricole constau în:

• Scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează și/sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creştere și/sau activitate de reproducţie:
  • pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;
  • pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate;
• Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele de achiziţii şi vânzări, de procesarea produselor agricole, manufacturare şi mică industrie agricolă şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru:

- primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;

- 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro;

• Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificată prin/către întreprindere;
• Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă;
• Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiţia valorificării a 50% din producţia finală prin/către cooperative;
• În condiţiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal.

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Pria Events, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai diferitelor ONG au organizat conferința „Single – Use – Plastic Directive“. Aici s-a evidențiat impactul anumitor produse de plastic asupra mediului și obligativitatea de introducere a Directivei (UE) 2019/904 în legislația României începând cu iulie 2021.

Obiective Directiva (UE) 2019/904

În cadrul conferinței au fost evidențiate efectele Directivei (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului Europei. Directiva are ca obiectiv prevenirea și reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic și a sănătății umane. De asemenea, se urmărește promovarea tranziției la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.

Directiva UE 2019/904 transpusă în legislația românească impune o reducere cantitativă a consumului de mase plastice până în 2026 și stabilește o țintă de colectare de 90% pentru reciclarea sticlelor de plastic până în 2029 (cu o țintă provizorie de 77% până în 2025). Totodată, aceasta include cel puțin 25% plastic reciclat pentru fabricarea de noi ambalaje până în 2025 (sticlele PET) și 30% până în 2030 (pentru toate sticlele). Un alt element de reținut pentru producători este marcarea obligatorie a anumitor produse din plastic de unică folosință introduse pe piață ce trebuie să poarte un marcaj vizibil, aplicat pe ambalaj sau pe produsul în sine, pe articolele sanitare, servețele umede etc. Etichetele trebuie să informeze consumatorii despre opțiuni adecvate de gestionare a deșeurilor pentru produs sau ce tip de eliminare a deșeurilor trebuie evitată pentru produs și, nu în cele din urmă, trebuie să evidențieze prezența materialelor plastice în produs.

Ce se schimbă în legislația României

„În ceea ce privește produsele din plastic de unică folosință pentru care nu sunt disponibile alternative adecvate și mai durabile, statele membre ar trebui, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește“, să introducă, de asemenea, scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere cheltuielile necesare pentru gestionarea și curățarea deșeurilor, precum și costurile măsurilor de sensibilizare menite să prevină și să reducă astfel de deșeuri. Respectivele costuri nu ar trebui să depășească costurile necesare prestării serviciilor în cauză într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și ar trebui să fie convenite în mod transparent între actorii vizați“, se arată în Directiva UE.

De asemenea, restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024.

Barna Tanzcos a precizat: „Problema cea mai complexă este perioada de tranziție. Încercăm să facem față perioadei în care masele plastice au fost permise, cu o perioadă în care majoritatea produselor de mase plastice vor fi interzise la producție, precum și punerea lor pe piață din stocurile pe care le au comercianții sau producătorii. Ar putea exista și măsuri intermediare, încercăm să implimentăm o ordonanță prin care se va interzice folosirea masei plastice la festivalurile organizate de anul acesta. Astfel, printr-o mișcare mai rapidă vom putea avea rezultate pozitive.“

Barna Tanzcos apelează la sprijinul Ministerului Economic, Ministerului Sănărății, asociațiilor de protecție a mediului și a producătorilor prin care vor susține ordonanța de urgență a implementării Directivei (UE) 2019/904 în legislația României. Deși România nu este complet pregătită pentru schimbarea pieței de mase plastice, specialiștii consideră că vor dobândi rezultate eficiente într-un timp optim.

Modele de business Tomra

Totodată, în cadrul conferinței, Doinița Mihai, vice-președintele Tomra, a enumerat modelele de business prin care compania Tomra contribuie la stoparea răspândirii masei plastice. Tomra gestionează 2 linii de business și un accelerator de inovații. Astfel, se oferă o soluție automată a colectării ambalajelor de băuturi și reciclări în buclă închisă, echipamente pentru ambalaje utilizabile și reutilizabile. Totodată, oferă o tehnologie avansată de sortare cu senzor pentru industria alimentară, dar și a mineritului. Tomra dispune de 6.000 sisteme puse la dispoziție în 100 țări din întreaga lume. Doinița Mihai a subliniat: „Suntem cu toții într-un moment în care conștientizăm limitele resurselor, de aceea încercăm să schimbăm paradigma. Pentru a evita poluarea mediului ce duce spre schimbările climatice, politicile publice trebuie să devină din ce în ce mai ambițioase. Rolul acestor Directive este să aducă din ce în ce mai multă lumină și programe bazate pe produsele extinse ale producătorilor prin care stimulează schimbarea.“

Marea problemă a plasticului

Plasticul reușește să ne capteze atenția la nivel mondial, iar dezvoltarea industrială a sec. XX a grăbit procesul de poluare a mediului cu mase plastice, de aceea măsurile de prevenție și stopare sunt tot mai necesare. Constantin Damov, președintele Coaliției pentru Economie Circulară, a remarcat: „Masele plastice au o problemă fundamental deosebită față de celelalte materiale. Acestea sunt foarte ușoare și nu există astăzi niciun sistem care să fie capabil să capteze materialul plastic la sfârșitul ciclului de viață. De fapt, problema plasticului este că datorită volumului enorm este un deșeu în «3D». Este foarte greu de colectat și transportat. Logistica distruge eficiența economică. “

Liliana Postica

Măsurile de reglementare pentru vânzarea terenurilor agricole extravilane au fost aprobate, la sfârșitul lunii noiembrie, printr-o Ordonanță de Urgență.

Cererile prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, precum și cererile privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune se soluționează cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale, atestată prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru terenurile cu o suprafață mai mare de 30 hectare, respectiv direcțiile pentru agricultură județene, pentru terenurile cu o suprafață de până la 30 hectare, după caz, potrivit actului normativ.

Dacă titularii dreptului de preemțiune nu au manifestat, în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei, intenția de cumpărare a terenurilor ce fac obiectul ofertei de vânzare, autoritatea publică locală din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul emite adeverința de liberă vânzare. Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică până la data de 31 ianuarie 2021.

Totodată, avizele finale sau adeverințele de liberă vânzare se emit în maximum 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și sunt valabile până la 31 ianuarie 2021.

Procedura prevăzută de ordonanța de urgență vizează soluționarea cererilor prin care a fost solicitată afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, înregistrate la autoritatea competentă în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020, precum și a cererilor aferente privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune, însoțite de documente justificative, iar avizele și adeverințele emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență își păstrează valabilitatea.

La nivel național, în perioada 1 ianuarie - 13 octombrie 2020 au fost depuse 107.175 de cereri prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare terenurile agricole situate în extravilan, din care în perioada 1 aprilie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 69.459 de cereri, iar în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 21.993 de cereri, aflate în curs de soluționare, pentru care au fost emise actele necesare perfectării contractelor de vânzare. Aceste din urmă cereri, înregistrate până la 13 octombrie 2020, se vor finaliza prin încheierea contractelor de vânzare conform procedurii simplificate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

Despre o lege ce reglementează vânzarea terenurilor agricole se discută de ani buni, motivul apariției fiind limitarea tranzacțiilor speculative cu astfel de terenuri. De altfel, România are printre cele mai ieftine terenuri agricole din Uniunea Europeană și, de cele mai multe ori, tranzacțiile cu terenuri – mare parte dintre acestea fiind efectuate de oameni de afaceri străini – au avut caracter speculativ.

Asociația Centrul Romano de Studii și Dezvoltare Socială și partenerii săi, Ministerul Culturii și Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, lansează în consultare publică propunerea legislativă intitulată „Legea meșteșugarilor tradiționali din România”, elaborată în cadrul proiectului „Politică publică pentru meșteșugul tradițional”. Consultarea publică se desfășoară în intervalul 05 septembrie - 23 septembrie 2019.

Persoanele interesate să participe la procesul de reglementare a domeniului de activitate specific meșteșugarilor tradiționali sunt invitate să ia parte la consultarea publică online prin completarea formularului de propuneri și observații care poate fi găsit aici, alături de textul propunerii legislative și expunerea de motive.

Acest proces de consultare se desfășoară cu scopul de a colecta de la persoanele, organizațiile și instituțiile interesate de domeniul meșteșugurilor tradiționale propuneri și recomandări cu privire la propunerea legislativă menționată mai sus în vederea îmbunătățirii acesteia. Pornind de la opiniile exprimate în cadrul procesului de consultare, experții implicați în proiect vor definitiva propunerea legislativă „Legea meșteșugarilor tradiționali din România” urmând ca ulterior să fie înaintată către Parlamentul României.

Proiectul „Politică publică pentru meșteșugul tradițional” este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 și se derulează în perioada 3 septembrie 2018 – 2 noiembrie 2019. Valoarea totală a proiectului este de 934.105,58 lei iar valoarea cofinanțării UE este de 770.988,47 lei.

Detalii despre proiect sunt disponibile pe website-ul www.crsds.ro, unde se regăsește și propunerea de politică publică alternativă privind meșteșugurile tradiționale rezultată în cadrul proiectului  de la care a pornit procesul de elaborare a propunerii legislative supusă consultării, dar și pe pagina de facebook dedicată proiectului (www.facebook.com/mesteshukar.traditional/).

La jumătatea lunii iulie, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care noțiunea de custode al ariilor naturale protejate a fost eliminată din lege. Ca urmare, responsabilitatea managementului acestora a fost transferată către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Aparent, nimic în neregulă. Doar că cei care cunosc în profunzime acest sistem spun că în spatele Ordonanței sunt gânduri mai puțin ortodoxe.

Ce spune Ordonanța discordiei

Dintr-un fragment extras din Ordonanța de Urgență aflăm că:

„În prezent, ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare sunt atribuite în custodie unor entități (ONG-uri, societăți comerciale, instituții de învățământ – cercetare etc.), conform Ordinului nr. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate. Astfel, ariile naturale protejate sunt gestionate în mod neunitar de către aceștia, apărând astfel proiecte blocate, avize eliberate cu întârziere, avize neconforme cu legislația în vigoare, interpretări excesive și neunitare ale legislației. Astfel:

‒ având în vedere situația extraordinară creată prin blocajele rezultate dintr-o legislație neadaptată, care necesită îmbunătățiri și actualizări, precum și a urgenței care reclamă adoptarea măsurilor propuse necesare deblocării proiectelor de infrastructură care întâmpină dificultăți în derulare, precum și a proiectelor aprobate și care sunt în imposibilitatea demarării datorită dificultăților în obținerea avizelor;

‒ și luând în considerare că majoritatea termenelor de realizare a proiectelor de infrastructură sunt blocate din cauza amânării sau prelungirii nejustificate a emiterii avizului de către custozii actuali, inclusiv a neemiterii avizului în cadrul procesului de obținere a actului de reglementare, de comunicare și cooperare cu custozii actuali, a lipsei de obligativitate de transmiterea a informațiilor privind situația din teren, justifică modificarea legislativă în sensul preluării atribuțiilor custozilor de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

În vederea eficientizării realizării proiectelor de infrastructură este necesară preluarea custodiei ariilor naturale protejate care necesită custode de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea unei administrări unitare a acestor arii naturale protejate și a realizării proiectelor de infrastructură cu finanțare europeană în cadrul financiar 2014-2020.“

Cum o contrazic activiștii de mediu

De cealaltă parte a baricadei, activiștii de mediu acuză faptul că această Ordonanță de Urgență a fost aplicată fără o consultare în prealabil a celor implicați în acest domeniu și că scopul ei este acela de a da frâu liber unor acțiuni menite să distrugă ariile protejate. Cum? Prin dezvoltarea, spre exemplu, a unor proiecte imobiliare sau exploatări miniere. Activiștii de mediu spun că, dacă până acum managementul ariilor protejate nu le-ar fi revenit ONG-urilor (pentru orice intervenție în aceste zone fiind nevoie de avizul lor), paradisul acesta verde pe care România îl mai are ar fi dispărut demult. De aceea, transferul atribuțiilor către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ar putea fi o pavăză pentru altfel de interese decât cele de menținere și conservare a patrimoniului natural protejat. Până în momentul de față responsabilitatea managementului ariilor protejate le revenea ONG-urilor, primăriilor, consiliilor județene, diferitelor universități care în calitate de custozi gestionau aceste zone cu resurse proprii.

Activiștii care susțin că în spatele Ordonanței se află ceva murdar spun că formula inițială de protejare a ariilor protejate a fost agreată de statul român tocmai pentru că acesta nu putea să le gestioneze singur. În completare aceștia spun că, în momentul de față, mai bine de jumătate din totalul ariilor protejate, adică peste 300 de astfel de zone, nu au un custode și că prioritatea Guvernului ar fi fost să găsească o soluție pentru această problemă mai degrabă decât să refacă un sistem deja funcțional.

Justificarea Ministerului Mediului

Ca urmare a discuțiilor iscate pe marginea Ordonanței, Ministerul Mediului s-a văzut nevoit să dea explicații.

„La data operaționalizării structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, atribuțiile custozilor ariilor naturale protejate vor fi preluate de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea realizării unei administrări eficiente a ariilor naturale protejate și asigurării unui proces unitar de evaluare și emitere a avizelor în cadrul procedurilor de reglementare. Astfel, vor fi evitate situațiile de depășire a termenelor de realizare și blocajele în realizarea proiectelor de infrastructură cauzate de lipsa de cooperare și comunicare cu custozii în ceea ce privește transmiterea informațiilor reale, din teren. Vom avea garanția obiectivității și a respectării tuturor normelor legale privind măsurile de conservare impuse încă din faza realizării studiilor de fezabilitate, a evaluării corecte a termenelor de execuție și a costurilor, care nu vor mai fi încărcate, pe parcurs, cu lucrări suplimentare, neprevăzute. De asemenea, din perspectiva necesității corelării dezvoltării spațiale a localităților din ariile naturale protejate cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor, devine posibilă identificarea unor măsuri suplimentare pentru realizarea unei infrastructuri ecologice mai extinse, respectiv crearea unei rețele planificate în mod strategic de zone naturale și seminaturale și alte elemente de mediu, concepută și gestionată pentru a oferi o gamă largă de servicii ecosistemice.“ Și iată că din momentul adoptării acestei Ordonanțe de Urgență a început proba timpului. Să se confirme oare teoria potrivit căreia „drumul spre iad este pavat cu bune intenții“?

Laura ZMARANDA

În Ședința din 5 august 2019 Guvernul a aprobat printr-o Ordonanță de urgență modificarea OUG 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Amendamentele propuse în actul normativ nu presupun costuri suplimentare și vizează următoarele aspecte:

- utilizarea semințelor, a materialului de înmulțire vegetativ și a răsadurilor care nu provin din agricultura ecologică se va face numai cu autorizarea organismelor de control, conform reglementărilor Comisiei Europene privind producția ecologică, etichetarea și controlul produselor ecologice;

- în cazul în care sunt depistate unele substanțe care nu sunt permise în agricultura ecologică, în urma analizării probelor prelevate în cadrul controlului oficial și a celui efectuat de reprezentanții MADR și se constată de către organismele de control că prezența lor este determinată de contaminări accidentale, acestea aplică sancțiunea declasării produsului și, după caz, a terenului fără a afecta plățile directe;

- în privința plăților compensatorii acordate în baza Măsurii 11-agricultura ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în cazul în care s-a aplicat sancțiunea privind declasarea terenului, se retrage plata pe anul curent, dar nu se aplică sancțiuni administrative, potrivit regulamentelor europene în vigoare. 

- abrogarea unor prevederi ce nu mai au aplicabilitate și nu mai corespund normelor de tehnică legislativă.

Sursa: madr.ro

În luna decembrie 2018, la Parlamentul României, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a luat în discuție conținutul Legii zootehniei privind apicultura.

În proiectul de lege amintit singurele referiri exprese la apicultură erau la art. 41 lit. r care prevedea ca reprezentând contravenție: „introducerea pe teritoriul României de material biologic apicol fără autorizație conform legislației în vigoare“ și la alin. 2 sancțiunea prevăzută la contravenția arătată mai sus: „d) cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei, faptele prevăzute la lit. r) ...“

Discuția a avut loc în prezența reprezentanților Ministerului Agriculturii, Agenției Naționale pentru Zootehnie, Asociației Crescătorilor de Albine din România, Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură și reprezentanți declarați ai unor forme asociative apicole.

La început, președintele comisiei a arătat că, având în vedere că există o lege a apiculturii în vigoare, se va stabili dacă este sau nu oportun ca Legea zootehniei să mai facă referire la probleme apicole sau acestea trebuie excluse din lege.

Fiind prezent la această întâlnire, am precizat că marți, 23 ianuarie 2018, s-a dezbătut în Comisia de agricultură din Parlamentul European un raport referitor la perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE în care, printre altele, „invită statele membre și regiunile să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a proteja varietățile de albine locale și regionale de răspândirea nedorită a varietăților străine naturalizate sau invazive în UE“.

De asemenea, am adus argumente pentru necesitatea protejării rasei de albine românești Apis mellifera carpatica, menționând că actualmente apicultura românească se confruntă cu o adevărată emulație a unor apicultori români care doresc să încerce să lucreze și cu alte rase de albine. Speranța lor este, în primul rând, să obțină recolte de produse apicole mai mari.

Trăgând o concluzie a celor arătate mai sus și datorită faptului că prevederile Legii apicul­turii nu sunt prea adecvate și suficiente pentru protecția rasei de albine românești, am cerut să fie excluse prevederile din Legea zootehniei privind apicultura.

În continuare a luat cuvântul Irinei Ioan Marin, consilier județean în județul Dolj din partea PNL, ca împuternicit al grupului Jurnalul apicultorului, care a susținut că reprezintă interesele a peste 25.000 de apicultori și ale Federației Apicole ROMAPIS. Acesta a susținut exclu­derea albinei din Legea zootehniei, având în vedere că există și Legea apiculturii. Demersul acestuia a fost susținut de 5-6 deputați (dintre care unul de la UMDR).

Pe final au luat cuvântul directorul general al ANZ Lelior IACOB, directorul științific al I.C.D-A. Adrian Siceanu, vicepreședintele ACA Răzvan Coman, directoarea ANZ Maria Gherghiță și ministrul secretar de stat Sorin Roșu Mareș, care în corpore au susținut rămânerea în conținutul Legii zootehniei a referirilor la apicultură.

La sfârșit, după mai puțin de o oră, problema s-a supus la vot și cu o majoritate, cu un vot împotrivă și două abțineri, s-a votat pentru excluderea albinei din Legea zootehniei.

Se pare că majoritatea deputaților din Comisia pentru agricultură nu au înțeles scopurile acestui demers și implicațiile lăsării albinei românești fără protecție. După cum au decurs discuțiile, se pare că excluderea albinei din Legea zootehniei era deja hotărâtă înainte de începerea ședinței prin lobby-ul exercitat de Irinei Ioan Marin asupra unor membri ai comisiei și chiar asupra președintelui acesteia, deputatul Stănescu Alexandru.

Poate ar fi trebuit ca unii apicultori să se ferească să întineze albina aducând-o în politică, acțiune care este detestabilă.

Se vrea un moment de respiro pentru cei care importă, produc și distribuie unor apicultori români, mătci, roiuri și/sau familii de albine din alte rase sau cu hibrizi fără a putea fi sancționați de organele în drept.

Singura prevedere în Legea apiculturii privind protecția albinei românești este la art. 4, lit. h) „păstrarea și selecția purității albinei autohtone (Apis mellifera carpatica) și simultan folosind mătci provenind din stupinele de elită și multiplicare“. Textul este superflu pentru protecția rasei românești.

Totodată, în sprijinul afirmației că excluderea albinei din Legea zootehniei era prestabilită, vine și faptul că, deși în afară de părerile pentru excludere ale tuturor deputaților membri ai comisiei care au luat cuvântul și a dlui Irinei Ioan Marin, toți ceilalți vorbitori: reprezentanții Ministerului Agriculturii, Agenției Naționale pentru Zootehnie, Asociației Crescătorilor de Albine din România și Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, au susținut argumentat rămânerea albinei și în Legea zootehniei, totuși a fost scoasă din această lege.

Afirmația președintelui al comisiei „că protecția rasei de albine românești se va face prin Legea apiculturii“ nu este viabilă deoarece, conform afirmațiilor dnei director al Direcției Patrimoniu Genetic ANZ Maria Gheorghiță, până la modificarea în acest sens a Legii apiculturii, datorită continuării introducerii și producerii de noi rase și metiși pe teritoriul României, rasa noastră autohtonă va fi impurificată ireversibil.

Este știut că actualmente, venind în întâmpinarea dorințelor unor apicultori de a obține recolte de miere rapide, o serie de comercianți de regine, autorizați sau nu, fac oferte de vânzare de regine din diferite rase de albine și hibrizi. Printre aceste oferte predomină ofertele cu hibridul Buckfast și rasele carnica – Apis mellifera carnica, italiană – Apis mellifera lingustica, caucaziană – Apis mellifera caucasica.

Din păcate, rasele străine în condițiile țării noastre nu pot depăși din punctul de vedere al calităților rasa românească Apis mellifera carpatica. Aceasta, trăind din generație în generație, de mii de ani, în condițiile de climă și floră caracteristice țării noastre, ca rezultat al selecției naturale, este cea mai bine adaptată acestor condiții, deci trebuie să ne orientăm numai pentru creșterea, înmulțirea și îmbunătățirea albinei noastre locale, Apis mellifera carpatica.

Așa stând situația cu protecția rasei de albine românești, trebuie să considerăm „că am pierdut o bătălie și nu războiul“ și ca atare să ne mobilizăm noi, apicultorii, organele răspunzătoare în domeniu ale statului, respectiv Ministerul Agriculturii prin ANZ și Institutul Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, astfel încât să se realizeze o lege a apiculturii care să protejeze fără ambiguități puritatea rasei albinei românești.

Acum, după dispariția referirilor la apicultură din Legea zootehniei, trebuie să recunoaștem că legislația românească este printre cele mai permisive din Uniunea Europeană, în contextul în care nu se face o verificare riguroasă a importurilor de albine atât timp cât ele respectă legislația comunitară.

Aici trebuie arătat că alte state – Franța, Italia, Germania și altele din zona iberică, care au avut și ele libertate – s-au trezit la realitate când au rămas fără rasa autohtonă națională.

Astfel, albinele melifere din zona iberică, deși natural adaptate și rezistente la mediul în care s-au format, au fost tot timpul recunoscute ca foarte dificil de administrat din cauza agresivității și, pentru a diminua acest caracter nedorit, în zonă au fost sistematic importate diferite rase de albine. Dar se știe că, prin împerecheri libere, caracterele bune se pierd și sunt înlocuite de fondul genetic ancestral al zonei, care este metisat și nu este înlocuit decât parțial de gene de import.

De asemenea, se semnalează că, în ultimii ani, în sudul Germaniei, hibridul Buckfast a atins 30-50% din efectivul de familii de albine și hibridarea practicată s-a dovedit o parazitare a rasei locale deoarece s-a remarcat că, prin utilizarea diferențelor genetice dintre două rase, se ajunge la degradarea ireversibilă a bazei genetice a acestora.

O acțiune benefică, în scopul protejării rasei autohtone, a luat Slovenia care a interzis complet rasele și hibrizii străini, iar CE nu a avut nimic de obiectat cu privire la această decizie.

În final, trebuie spus că organele statului român, prin Ministerul Agriculturii și implicit prin Agenția Națională pentru Zootehnie, în acțiunea de asigurare și păstrarea a purității rasei albinei românești, în afară de reglementări – pe hârtie, ar trebui să se implice material, subvenționând integral anumite analize și tratamente specifice, determinări ADN. Tot în acest scop ar trebui să sprijine asociațiile apicole care organizează stații izolate de împerechere a reginelor și care au stații de testare și selectare pentru reginele din rasa românească.

Ar fi bine ca specialiștii, care trebuie să recunoaștem sunt buni, talentați și motivați de pasiune, în loc să cocheteze cu studierea mijloacelor și tertipurilor utilizării altor rase pe teritoriul României, să militeze pentru ameliorarea și revigorarea rasei românești Apis mellifera carpatica.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

În Ședința de Guvern din 15 februarie 2018 a fost aprobată o ordonanță de urgență care transpune prevederile Regulamentului (UE) 2017/2393, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 și totodată aduce unele clarificări prevederilor existente. Modificările si clarificările aduse au implicații asupra cererilor unice de plată aferente anului 2018, care se depun începând cu data de 1 martie.

Aceste modificări vizează simplificarea normelor aplicabile măsurilor de ecologizare aferente plății pentru înverzire, creșterea flexibilității aplicării sprijinului cuplat, sens în care se prevede că modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat să poată fi revizuită anual, până la 1 august, cu efect asupra anului următor.

De asemenea, se introduce posibilitatea de a mări cuantumul plății pentru tinerii fermieri de la 25% la maximum 50% din cuantumul pe ha al schemei de plată unică pe suprafață, procent care se stabilește ulterior prin Hotărâre a Guvernului.

Facilitarea accesului tinerilor fermieri la „plata pentru tinerii fermieri” pe o perioadă completă de 5 ani de plată, în cazurile în care aceștia nu au solicitat sprijin imediat după stabilire reprezintă o altă noutate pentru tinerii fermierii români.

Prin acest act normativ, statutul de fermier activ se stabilește începând cu anul 2019, și prin verificarea înregistrării persoanelor fizice și juridice și a formelor asociative de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acestora, pentru activitățile lor agricole, în Registrul contribuabililor/plătitorilor, potrivit Codului de procedură fiscală.

Pentru o implementare cât mai eficientă a schemelor de plăți, actul normativ modifică și clarifică unele prevederi/definiții, după cum urmează:

• definiția pârloagei, cu precizarea că termenul minim de menținere este de 6 luni în perioada aprilie-septembrie;
• se definește terenul în pregătire destinat înființării de culturi permanente, stabilindu-se perioada maximă de 3 ani în care astfel de terenuri se pot declara cu această utilizare în cererea unică de plată;
• se modifică definiția activității minime din vii și livezi în sensul menținerii în bune condiții atât a culturii cât și a terenului, prin efectuarea pe parcursul unui an a cel puțin o tăiere de întreținere și, respectiv, o cosire a ierbii între rânduri sau o lucrare de întreținere a solului;
• se reformulează pentru claritate obligația declarării parcelelor agricole cu suprafețe sub 0,1 ha;
• se completează definiția “hectarului eligibil” și cu suprafațele împădurite prin măsurile din PNDR;
• se amână termenul de la care hectarul eligibil pentru terenurile ocupate cu pajişti permanente care conțin elemente disparate neeligibile, precum elemente de peisaj și arbori, se determină prin aplicarea unui sistem proporțional de reducere a suprafeței bazat pe procentajul de suprafață neeligibilă în cadrul blocului fizic, din 2018 în 2020. Aceasta este necesară deoarece identificarea acestor terenuri se află într-un stadiu incipient și introducerea acestui mod de calcul implică modificări majore ale sistemului informatic.

Reamintim că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 constituie cadrul legislativ național care reglementează schemele de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

Sursa: madr.ro

Membrii Federației Naționale PRO AGRO sunt profund îngrijoraţi de pericolul pe care îl reprezintă pesta porcină africană pentru filiera porcului românesc și pentru toată economia României.

Lipsa unei hotărâri guvernamentale aplicabile în regim de urgență face ca orice măsură să nu prezinte o acoperire legală.

Fermierii au cheltuit din surse proprii sume imense pentru acoperirea programelor de biosecuritate din ferme.

Serviciile veterinare au muncit ani de zile pentru ieșirea porcului românesc în spațiul comunitar și la export.

Această boală poate duce în faliment pe toți crescătorii de suine, este alertă de gradul zero pentru sectorul suin din România!

PRO AGRO solicită Guvernului să acționeze urgent, dând imediat undă verde  proiectului de HOTĂRÂRE postat în consultare publică, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1156/2013 pentru aprobarea acțiunilor sanitar veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, a acțiunilor prevăzute în Programul de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor, precum și a tarifelor aferente acestora, precum și pentru modificarea și completarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane.

În această boală focarele se extind rapid, nu există tratament sau vaccin, porcii sunt uciși și cadavrele neutralizate. Statele vecine care trec prin această boală de ceva timp au incinerat zeci de mii de cadavre, costurile sunt enorme!

De asemenea PRO AGRO solicită aprobarea de urgență a sumelor necesare acoperirii costurilor de despăgubire a fermierilor în caz de necesitate - conform H.G. 1214/2009 modificată.

Semnalul de alarmă  din județul Satu Mare impune Guvernului României să aprobe în regim de urgență actul normativ aflat în dezbatere publică și să demareze procedurile specifice în această situație.

Sursa: Federația Națională PRO AGRO

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a deplasat joi, 22 iunie 2017, la amenajarea de irigații Pietroiu-Ștefan cel Mare, din județul Ialomița.

Scopul principal al acestei deplasări a fost de a vedea dacă există fermieri care folosesc motopompele pentru a trage apa direct din canalul de aducţiune, o dată cu apariţia Legii 133/2017, care a intrat în vigoare pe 12 iunie 2017, şi potrivit căreia, fermierii primesc apă gratuit pentru irigarea culturilor.

„Am constatat că instalarea motopompelor este în curs de amenajare, având în vedere termenul scurt de la intrarea în vigoare a Legii, iar un fermier deja îşi instalase echipamentul pentru a prelua apa din canal. În sistemul de irigaţii Pietroiu-Ștefan cel Mare lungimea canalelor umplute cu apă este de 50 km din totalul lungimii canalelor existente de 96 km. Dacă vor exista solicitări, se vor umple cu apă şi restul canalelor disponibile”, a declarat Petre Daea.

Ministrul Petre Daea a vizitat staţia de pompare Pietroiu, care conţine nouă agregate de pompare şi a cărei reabilitare este prevăzută în Programul Naţional de Irigaţii, urmând ca lucrările de reabilitare să demareze la începutul anului 2018. Staţia de pompare este în funcţiune şi există solicitări din partea beneficiarilor pentru irigarea unei suprafeţe de 10.500 hectare, până la această dată fiind irigate 4.300 hectare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recomandă fermierilor să folosească toate metodele de preluare a apei din canalele de irigat, pentru a asigura dezvoltarea optimă a culturilor în această perioadă.

Sursa: madr.ro

Pentru a exista o specializare a unităților, spune Iacob Lelior, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, este nevoie de acte normative elaborate de Ministerul Agriculturii, acte care să confere coerență. Iar măsurile în acest sens, completează domnia sa, trebuie duse până într-acolo încât să reducă dependența României de materialul biologic din străinătate.

Să mizăm pe rasele românești

Potrivit directorului general al ANZ, România stă bine la capitolul efective de animale. În momentul de față țara noastră are aproximativ 14 milioane de ovine și 2 milioane de bovine, din care un milion sunt vaci pentru lapte. „Avem rase autohtone foarte bine adaptate condițiilor de creștere și exploatare, care de fiecare dată au adus bunăstare fermierilor români. Ovinele și albina carpatină, spre exemplu, sunt două specii care și-au păstrat însușirile de acum 2.000 de ani, de pe vremea dacilor. Ciobanii români mizează, în general, pe rasa Țurcană, cu toate varietățile care există, și care deține o pondere de aproape 80% din totalul efectivelor de oi. Rasa Țurcană, de asemenea, este foarte bine consolidată genetic și este adaptată de la Dunăre până în vârful muntelui. Avem și rasa Merinos, Țigaie, Karakul care predomină în zona de nord a României. Fiecare rasă trebuie crescută acolo unde a fost formată. La vacile de lapte ponderea cea mai mare o deține Holstein, rasă din care avem exemplare deosebite ce exprimă rezultatele obținute în zootehnie la producția de lapte.“ Iacob Lelior completează spunând că, aplicând noile tehnologii, fermierii români au reușit să aducă un progres genetic zootehniei, iar crescătorii de animale care au beneficiat de ajutoarele de minimis pe care le-a oferit Ministerul Agriculturii au achiziționat repro­ducători de înaltă valoare genetică, berbeci, țapi și juninci care să populeze și să dezvolte fermele mici și mijlocii.

Continuitate și stabilitate legislativă

Totuși un pericol planează asupra raselor românești. Importul raselor străine poate amenința patrimoniul genetic național.

„Rasele aduse din străinătate sunt bune, dar merg pe generații foarte scurte, de aceea trebuie folosite la încrucișări cu rasele autohtone pentru obținerea metișilor de primă generație. Constatăm din expe­riențele fermierilor că rasele aduse din afara României nu reușesc să se adapteze foarte bine la condițiile pedoclimatice, iar fermierii care recurg la astfel de investiții au ajuns la concluzia că pierd niște bani. De aceea, sectorul creșterii ovinelor, caprinelor și bovinelor are nevoie de o continuitate și de o stabilitate legislativă. Astfel, spune directorul ANZ, România va putea reduce dependența de importurile de material biologic. Noi trebuie să ne păstrăm rasele autohtone, moștenite de la străbuni. Nu putem renunța la ele. Principalul proiect al Agenției Naționale pentru Zootehnie este acela de a fi alături de fermieri, de a le crea posibilitatea să producă ieftin și să le deschidem piețele interne și internaționale ca să își vândă marfa. Asta este principala nevoie a fermierilor români. Au dificultăți cu vânzarea mărfii și consolidarea pe filiera de produs. Este problema care trebuie rezolvată în viitorul apropiat de către Ministerul Agriculturii.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 32

După ce Comisia Europeană ne-a amenințat cu infringementul dacă „legea 51% produse românești“ se aplică, ei bine, Parlamentul a decis să modifice respectivul act normativ. Astfel, legea privind obligativitatea ca marile magazine să aibă peste jumătate din produse românești la raft va suferi în următoarea perioadă modificări importante. Dintre acestea amintim faptul că termenul „românesc“ urmează să fie înlocuit cu „autohton“, magazinele nu vor mai fi obligate să amenajeze spaţii speciale pentru comercializarea produselor agroalimentare româneşti, ci doar să le semnalizeze în interiorul magazinului. În ceea ce privește sintagma „lanţ scurt“, aceasta va fi înlocuită cu „parteneriate“ între producători şi retaileri.

Ce e de făcut?

Problema e că, potrivit modificărilor legislative, termenul de „autohton“ nu vizează produsele românești, ci orice produs din UE, pentru că, nu-i așa, facem parte dintr-o uniune economică. Cu alte cuvinte, spiritul legii care își dorea promovarea produselor 100% românești dispare. Oricum, se pare că nicio lege nu ar fi în stare să mai salveze ceva. De ce? Pentru că anul trecut, de exemplu, consumatorii români au consumat cu 12% mai multe produse agroalimentare din import decât în 2015. Iar cifra crește de la an la an. Așadar, ce este de făcut? Există o singură soluție, după cum ne-a declarat Lucian Florea, președintele organizației de lucrători din domeniul pomicol din județul Bacău. Acesta crede că marea problemă a fermierilor români e că se plâng și nu acționează în propriul interes. „Întrebarea nu este ce ar trebui să facă autoritățile statului pentru noi, ci ce ar trebui să facem noi pentru autorități. În primul și în primul rând, noi ar trebui să ne asociem și să reușim să lăsăm orgoliile la o parte, chiar dacă acest lucru doare pentru unii. Apoi, în deplină solidaritate ar trebui să mergem la Ministerul Agriculturii să ne spunem păsurile. Iar singurul lucru pe care ar trebui să-l facă MADR este să fie deschis către noi. Atât și nimic mai mult, pentru a găsi împreună o rezolvare.“ Florea crede că singurii „vinovați“ pentru problemele din agricultură nu sunt mărfurile străine, ci tocmai lipsa de solidaritate. „Noi lucrăm individual și fiecare are grijă doar de producția lui ca să iasă pe piață. În schimb, uitați, polonezii au învățat foarte repede că numai în forme asociative reușesc să se impună și au câștigat și piața din România. Deci trebuie să analizăm foarte serios aceste orgolii de care vă spuneam și să vedem cum facem ca să scăpăm de ele. Și toate problemele se vor rezolva...“

Singura soluție...

Cu alte cuvinte, fermierii autohtoni nu trebuie să inventeze apa caldă. În toate țările UE sau din lume unde există agricultură de succes există diverse forme de cooperare. „Agricultura românească are nevoie de o organizație de producători pentru a deveni o voce mult mai puternică pe piață, dar și în ceea ce privește negocierile cu UE. Numai așa, prin asociere, putem deveni competitivi pe piața românească sau pe cea europeană. Acum, problema noastră este că nu suntem o voce destul de puternică pentru a putea să promovăm produsele noastre“, a declarat Viorica Dăncilă, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 6

Când e vorba de energia verde, legislația românească se contrazice, uneori stupid

2017 este anul când se împlinesc 10 ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Ce au însemnat acești 10 ani pentru România? Putem spune că în primul rând au însemnat multe, foarte multe proiecte europene de dezvoltare economică pe termen lung, cum ar fi proiectele de infrastructură, de finanțare a agriculturii, dar și a altor sectoare economice, sociale sau culturale de interes. Acest deceniu de UE a mai însemnat ceva pentru economia românească și ne referim aici la componentele ecologice ale tuturor acestor proiecte finanțate de Bruxelles. Cât de „verde“ este România acum ne spune Lavinia Andrei, președinte al fundației ecologiste Terra Mileniul III, care a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu.

– Cum se vede ecologia, cu tot ce înseamnă ea acum, în România?

– Aș putea să vă spun cum ar fi fost dacă nu am fi aderat la UE. Trebuie să vă gândiți că toate aceste măsuri care se întâmplă și care se iau sunt în cea mai mare majoritate posibile datorită politicilor europene care este obligatoriu să le implementăm. Că vrem sau că nu vrem, odată cu aderarea la Uniunea Europeană am aderat și la politicile acesteia. De fapt, putem spune că am intrat într-un club unde noi trebuie să jucăm conform muzicii care se cântă acolo. Deci din punctul meu de vedere este foarte important că am aderat... Și asta se vede în primul rând din punct de vedere economic, pentru că apar niște bani, apare infrastructură, apar proiecte. Dar pe altă parte este important de știut că toate aceste proiecte europene au cel puțin o componentă de ecologie – de protecție a mediului. Începând de la proiectele de autostrăzi, de exemplu, care trebuie să prevadă pasaje de trecere pentru animale până la orice altceva totul are cel puțin o componentă care se referă la protecția mediului. Mai mult decât atât, în perioada de programare 2013-2020, la nivelul Uniunii Europene s-a propus ca 20% din fondurile destinate proiectelor europene să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau la crearea de mecanisme care să se adapteze la schimbările climatice. România s-a angajat cu un procent mai mare de 20%, respectiv circa 27% din fonduri ar trebui să contribuie la reducerile de emisii de gaze cu efect de seră.

– Observ că remarcați numai lucrurile pozitive...

– Da... tocmai voiam să remarc faptul că mai puțin pozitiv este că deja ne aflăm în 2016 și că deschiderea acestor programe este încă foarte limitată. Asta înseamnă că, la sfârșitul perioadei – în 2020, respectiv 2023 cu tot cu răgazul de implementare, s-ar putea să constatăm că nu am cheltuit banii și că, de fapt, nu prea ne-am făcut treaba prin implementarea corectă a acestor programe pe mediu.

– Dintre toate aceste proiecte care cuprind ecologizarea, și mă refer aici la energia verde sau la combaterea surselor de poluare, care vi se pare dumneavoastră cel mai important, în care România este angajată?

– Este greu să comparăm proiectele, pentru că uneori este vorba de proiecte cu valori mai mici, dar cu impact mai mare, alteori este vorba de proiecte care consumă o grămadă de resurse financiare și la sfârșit, când tragi linia, constați că mare schimbare nu s-a produs din punctul de vedere al impactului pe mediu. Totuși, dacă ar fi să mă gândesc la un proiect de anvergură la care și noi am contribuit într-un fel și care va avea impact pe termen lung, ar fi cel legat de achizițiile publice verzi. Este vorba despre faptul că autoritățile publice au obligația ca un procent din achizițiile pe care le fac să fie achiziții publice verzi. Noi ca organizație am lucrat la această lege în sensul că am promovat-o în Parlament cu sprijinul unor parlamentari. Trebuie să spun că este un instrument foarte bun pentru că, dacă această obligativitate de achiziții verzi există – și va exista pentru toate proiec­tele din fonduri europene, practic ești sigur că îndrumi investițiile către acest gen de achiziții verzi.

– Apropo de achiziții verzi... După cum se știe, statul are în derulare trei programe subatașate la Casa Verde care încurajează proprietarii de case să cumpere tehnologii verzi pentru achizi­ționarea de instalații energetice alternative, cum ar fi centrale solare sau eoliene. Numai că există aici o mare problemă. De exemplu, dacă vrei să-ți construiești o casă care să fie verde 100% nu poți. Adică, dacă dorești să fii independent, în sensul că nu mai vrei să fi racordat la Sistemul Energetic Național, acest lucru nu este posibil. Și asta din simplul motiv că pentru a obține autorizația de construcție este obligatoriu să ai aprobarea furnizorului de energie electrică, fără de care nu poți construi nimic... Nu este o contradicție, stupidă chiar?

– Din păcate, avem mai multe contradicții stupide în legislația noastră... Pe lângă cea pe care ați prezentat-o aș mai aminti și de cea prin care trebuie să ajungem ca anumite clădiri publice să fie aproape de zero emisii de dioxid de carbon. Or, acest lucru este imposibil pentru că o clădire, orice ai face, consumă pe de o parte resurse și elimină, firesc, deșeuri. Ar fi posibil un asemenea scenariu numai prin instalarea de echipamente ecologice 100%, cum sunt resursele regenerabile – solară sau eoliană. Cu alte cuvinte, legislația noastră se cam contrazice și nu ne ajută să facem acest lucru. Și a fost dat exemplul autorităților locale care produc energia electrică mai mult sau mai puțin verde, o vând în sistem cu un preț mic și apoi o recumpără din sistem cu un preț mai mare. Asta este legislația și, din păcate pentru oameni, legislația în acest moment favorizează marile companii de energie, fără să se gândească la micul producător, la micul consumator, dar și la o autoritate locală mică care construiește să spunem o microhidrocentrală, tocmai pentru a-și acoperi o parte din cheltuielile proprii, adică în beneficiul cetățenilor.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 23, 1-15 decembrie 2016 – pag. 46-47

ACEBOP: PESTA PORCINĂ AFRICANĂ BATE LA UŞĂ ŞI GUVERNUL AMÂNĂ HORĂRÂREA DE GUVERN DE LA O SĂPTĂMÂNĂ LA ALTA!

Membrii asociaţiei ACEBOP sunt profund îngrijoraţi de slabul management legislativ al Guvernului României, de kilometrii întregi parcurşi dus-intors de o Hotărâre de Guvern atât de necesară sectorului de porc şi economiei româneşti in general.

Asociația ține legătura cu A.N.S.V.S.A. în fiecare zi ca să afle dacă a fost aprobată baza legală pentru pesta porcină africană. Se pare că experţii acestei instituţii şi-au făcut datoria, insă Guvernul intârzie fără motiv aprobarea Hotărârii de Guvern.

Pesta porcină africană este un mare pericol pentru economia României. Lipsa unei hotărâri guvernamentale face ca orice măsură, în eventualitatea intrării bolii in ţară, să nu aibe acoperire legală.

ACEBOP: Ce vom face noi fermierii? Vom ucide animalele fără a fi despăgubiţi, vom suporta închiderea graniţelor pentru carnea de porc pentru încă vreo zece ani şi tăierea porcului viu românesc de pe lista ţărilor terţe!

Atragem atenţia Guvernului să dea undă verde de urgenţă Hotărârii pentru aprobarea Strategiei privind prevenirea, combaterea şi controlul pestei porcine africane in România şi a Planului de contingenţă pentru pesta porcină africană. Fermierii din România o consideră urgenţa naţională numărul 1.

NB : poate Guvernul nu este informat că focarele se extind; în Ucraina, virusul a invadat ferme mari şi mici. Ultimul, declarat la O.I.E. in 4 noiembrie, avea 726 capete porci. Numai intr-o lună şi in două focare din zona Kievului au fost ucişi şi distruşi 7037 de porci!

Sursa: Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP)

În urma nemulțumirilor manifestate de agricultori, ministrul Achim Irimescu propune o nouă variantă pentru modificarea Legii nr. 17/2014 cu privire la vânzarea terenurilor. Decizia vizează opinia fermierilor care vor putea consulta propunerea pe site-ul Ministerului, urmând ca în urma discuțiilor, legea să intre în circuitul de avizare.

„Avem pe masă o variantă a Legii vânzării terenurilor agricole, care nu a fost discutată deocamdată cu fermierii. O să o afișăm pe site săptămâna viitoare, ca să primim observații, și pe urmă o vom introduce în circuitul de avizare. E greu să estimez când vor fi aprobate aceste modificări, dar sper din tot sufletul să treacă repede prin Guvern și să ajungă la Parlament până la începutul lunii noiembrie”, a precizat Irimescu.

Principala modificare din Lege este cea a limitării achiziției de teren agricol de către persoanele fizice la cel mult 50 de hectare, la care se adaugă și anumite condiții referitoare la cunoștințe de bază în domeniul agricol, desfășurarea unor activității agricole pentru o perioadă de minimum de 5 ani, dar și obligația de a menține destinația agricolă pe o perioadă de 10 ani.

În şedinţa Guvernului din 20 iulie 2016 a fost adoptată Hotărârea privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului delegat (UE) nr. 665/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare a menţiunii facultativă de calitate "produs montan".

Prin prezentul act normativ se implementează prevederile Regulamentului (UE) nr. 665/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare a menţiunii facultativă de calitate "produs montan".

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi desemnat ca autoritate competentă responsabilă cu verificarea conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii facultative de calitate "produs montan”, gestionarea Registrului Naţional al Produselor Montane, precum şi cu verificarea respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a menţiunii facultativă de calitate „produs montan”.

Totodată, se stabileşte cadrul legal pentru reglementarea procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini, de acordare a dreptului de utilizare a menţiunii facultative de calitate „produs montan” și de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a menţiunii facultativă de calitate „produs montan”.  

                       INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Adoptarea Hotărârii de Guvern referitoare la produsul montan este prima etapă în ceea ce priveşte implementarea politicii de calitate a UE referitoare la denumirea facultativă de calitate produs montan. În continuarea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană se va emite un ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale referitor la reglementarea procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini, de acordare a dreptului de utilizare a menţiunii facultativă de calitate „produs montan”și de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii care doresc să beneficieze de aceste avantaje. Ordinul de ministru subsecvent acestei hotărâri de guvern va trebui să aducă clarificări pentru a nu permite inducerea în eroare a consumatorului, se dorește o clarificare a condițiilor de utilizare a mențiunii de „produs montan” şi pe cât este posibil aplicarea unei proceduri simplificate cât mai uşor de accesat fără mari implicaţii birocratice.

Astfel, producția de lapte și ouă trebuie realizată în zona montană, iar pentru produsele obținute din carne, acesta trebuie să provină de la animale crescute în zonă montană cel puțin două treimi din viață. În cazul produselor realizate din animale transhumate, acestea trebuie să petreacă cel puțin un sfert din viață pe pășuni din zone montane. La producția vegetală se poate aplica mențiunea „produs montan” doar dacă acestea sunt cultivate în zonă montană, iar dacă se utilizează zahăr din afara zonei montane acesta nu trebuie să dețină o pondere mai mare de 50% din greutatea ingredientului.

România are aprobată la Comisia Europeană baza de date ce specifică zona montană (prin AM-PNDR) conform Ordinului nr. 355/2007 privind aprobarea criteriilor de încadrare, delimitării şi listei unităţilor administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată şi a prevederilor pct. 8.2.10.3.1.2. al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2014-2020.

Abia modificat, respectivul act normativ îi nemulţumeşte în continuare pe unii preşedinţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu, care consideră că acesta îi avantajează pe „băieţii deştepţi“ din agricultură. Din spusele lui Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, solicitări de modificare au venit şi din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), Ministerului Justiţiei (MJ) şi Ministerului Afacerilor Europene.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012