Adama Sultan iulie 2020
update 29 Sep 2020

Vă sună cunoscut? Schimbările climatice chiar se produc sub ochii noștri!

În 2015, în studiul „Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare“, Administrația Națională de Meteorologie scrie răspicat despre un subiect larg cunoscut, încălzirea climatică și efectele acesteia pe termen mediu și lung. Este ceea ce resimțim și noi an de an, cu precădere din 2000 încoace, avem și o Strategie Națională privind Schimbările Climatice, dar din păcate ne continuăm viața netulburat, mărim parcul auto, tăiem păduri, deversăm deșeuri în râuri, n-avem reacție la poluarea industrială, nu ocrotim suficient solul, nu adaptăm tehnologiile agricole la noile cerințe. Și-apoi ne mirăm că avem viituri, valuri de căldură, valuri pe ploi, tornade, producții afectate, deșertificare etc.

Studiul oferă date până în anul 2013 inclusiv, dar și perspective până la sfârșitul secolului. Și, privitor la temperatura medie a anului, în intervalul 1961-2013, față de intervalul de referință 1961-1990, aceasta prezintă exclusiv tendințe de creștere pe întreg cuprinsul României în timpul primăverii și verii. Pentru zonele centrală și de nord-est ale țării există tendințe de creștere și în timpul iernii. Toamna ar fi singurul anotimp stabil din punctul de vedere al temperaturii. În schimb, precipitațiile s-au menținut oarecum stabile, cu creșteri toamna pe întregul cuprins și scăderi în Delta Dunării – iarna și primăvara și în sud-vest, primăvara.

Scenarii climatice până în orizontul anilor 2050 și 2098

precipitatii august 2019

Scenariile pentru orizonturile 2021-2050 și respectiv 2069-2098, față de intervalul de referință 1961-1990, arată tot o creștere a temperaturii medii anuale în România, iar în privința precipitațiilor analiza relevă o imagine mai puțin coerentă. În schimb, grosimea stratului de zăpadă ar putea să scadă semnificativ, însă nici aici nu există proiecții certe. Revenind la temperatura aerului la suprafața solului, studiul afirmă că „pe litoralul Mării Negre și în extremitatea sudică a țării vor avea loc creșteri medii pe an ale numărului de nopți tropicale cu până la 18, în orizontul de timp 2021-2050, față de intervalul de referință 1971-2000, în condițiile unui scenariu moderat de creștere a concentrației gazelor cu efect de seră. În Câmpia Română, Bărăgan și mare parte a Dobrogei, creșterea este între 12 și 15 nopți tropicale pe an, în timp ce în Câmpia de Vest ea se situează între 9 și 12 nopți tropicale pe an. Cea mai mare parte a Moldovei, regiunile subcarpatice și Transilvania înregistrează creșteri între 6 și 9 nopți tropicale pe an, în timp ce în zonele montane creșterea este de până la 3 zile pe an“. Și valurile de căldură au devenit mai frecvente în ultimele decenii și frecvența lor va crește în deceniile care urmează: în extremitatea sudică a țării vor avea loc, până în 2050, creșteri medii ale numărului de zile cu valuri de căldură cu până la 5 pe an; în restul Câmpiei Române, în Câmpia de Vest, Bărăgan și sudul Moldovei, creșterea este de până la 2,5 zile pe an.

Hazarduri pentru România

În categoria hazardurilor care pot provoca în România pagube importante sau chiar dezastre naturale intră producerea de fenomene precum: ploi abundente/inundații, alunecări de teren, zăporuri pe cursurile de apă, grindină, descărcări electrice, polei, avalanșe, furtuni, viscole, secete, incendii de vegetație, valuri de căldură, valuri de frig. Conform datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID – programul român de asigurare a catastrofelor), în cazul țării noastre expunerea cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren, ce pot cauza pierderi umane și costuri economice ridicate în întreaga țară. Vă sună cunoscut, nu?

Temperaturi medii lunare cu 3 grade mai mari decât în perioada 1981-2010

abateri temperaturi augusrt

Revenind la prezent, scenariile descrise mai sus parcă le-am trăit și-n acest an. De pildă, fiindcă ne referim la ultimul val de căldură, însoțit de secetă, ANMH arată că, în luna august, abaterea temperaturii medii a aerului, față de mediana intervalului de referință standard (1981-2010), a fost pozitivă în toată țara: „Valori ridicate ale abaterii, de peste 3°C, s-au înregistrat în nord-vestul țării și izolat în Banat, cea mai mare valoare fiind de 3,5°C, la stația meteorologică Zalău. În Maramureș, Transilvania, în Banat și izolat în Oltenia și Muntenia abaterea pozitivă a variat între 2 și 3°C. Abateri pozitive, cuprinse între 1 și 2°C, s-au atins pe areale extinse în Moldova, Dobrogea, Muntenia și doar izolat în Oltenia. Cea mai mică valoare a abaterii pozitive a fost înregistrată la stațiile meteorologice Sulina și Vaslui, respectiv 0,9°C.”  Abaterea cantității de precipitații a fost negativă în Crișana, Oltenia și Banat, pe areale extinse din Muntenia, Moldova și Dobrogea. Abateri pozitive s-au înregistrat mai ales în Transilvania, Maramureș și centrul Moldovei.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Mediu

Cercetătorii amercani susțin că agricultura este unul dintre vinovații responsabili pentru încălzirea globală

Contribuția agriculturii la modificările climatice este comparabilă cu cea a despăduririlor, susține un grup de cercetători americani care au calculat cantitatea de carbon extrasă din sol ca urmare a lucrărilor agricole, informează Reuters.

Încălzirea globală se datorează, în principal, acumulării de dioxid de carbon în atmosferă de pe urma unor activități, precum arderea combustibililor fosili și tăierii copacilor care, altfel, ar absorbi gazele cu efect de seră precum dioxidul de carbon. Un studiu publicat în PNAS, o publicație editată de National Academy of Sciences, arată că, în ultimele două secole, o cantitate de aproximativ 133 miliarde de tone de carbon a fost scoasă din sol ca urmare a lucrărilor agricole.

Unul dintre autorii studiului, Jonathan Sanderman, specialist în sol la Woods Hole Research Center din Falmouth, Massachusetts, susține că acest studiu arată importanța agriculturii ca factor care contribuie la încălzirea globală. Sanderman subliniază că, deși solul absoarbe carbonul sub formă organică din plante și arbori pe măsură ce se descompun, agricultura a contribuit la diminuarea acumulării de carbon în sol.

"Este alarmant cât de mult carbon a fost pierdut din sol. Schimbări mici în cantitatea de carbon din sol pot avea consecințe importante cu privire la cât de mult carbon se acumulează în atmosferă", a spus Jonathan Sanderman. Potrivit acestuia, cele 133 miliarde de tone de carbon pierdute din sol ca urmare a agriculturii sunt comparabile cu cele 140 de miliarde de tone pierdute din cauza despăduririlor, cea mai mare cantitate pierdută după Revoluția Industrială.

Concluziile studiului arată potențialul pe care îl are solul terestru în a contracara încălzirea globală prin absorbția unei cantități mai mari de carbon grație unei gospodăriri mai bune a terenurilor agricole, precum și o mai bună diversitate și rotație a culturilor agricole.

Statele lumii au convenit la Paris, în anul 2015, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate de arderea combustibililor fosili care sunt considerate vinovate de oamenii de știință pentru încălzirea planetei.

În luna mai a acestui an, însă, președintele Donald Trump a retras SUA din acordul de la Paris, susținând că documentul subminează economia și suveranitatea țării.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS