Lumea satului 750x100

update 28 Oct 2020

Peste 117.000 ha de pădure afectate de codul roșu de vânt din februarie

Codul roșu de furtună din prima decadă a lunii februarie a lăsat urme în pădurile României. Atunci vântul a suflat cu puterea unui uragan, înregistrând viteze de peste 150 km/oră. Regia Națională a Pădurilor-Romsilva a făcut primele evaluări ale pagubelor pe 19 februarie, iar câteva filmări cu drona, unele din zona Cheia, la limita județelor Prahova și Brașov, arată proporțiile dezastrului.

„La omul sărac, nici boii nu trag“. Bine, proverbul nu prea ar merge la noi, fiindcă săraci în păduri nu suntem, ci mai degrabă crunt de neglijenți. Sau hoți. Sau indolenți. Sau incapabili să punem capăt distrugerilor pădurilor din cauze umane. Așadar: după ce, anual, se defrișează ori se taie ilegal aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn din toate pădurile țării, fie că sunt ale statului, ale persoanelor fizice sau ale autorităților publice locale, natura ne-a făcut și ea figura, stârnind o furtună atipică pentru această parte a Europei, care a doborât arbori de pe 117.524 ha de pădure. Atenție, aceasta este evaluarea doar de pe suprafețele gestionate de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, respectiv: 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului român (48% din totalul pădurilor la nivel național) și 1 milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate, dar pentru care Romsilva asigură servicii silvice. Altfel spus, nimeni nu știe ce s-a întâmplat pe diferența de 2,799 milioane hectare de pădure, până la 6,929 mil. ha, cât este suprafața totală de pădure a României, aflată în proprietatea primăriilor și a altor persoane juridice și fizice și pentru care Romsilva nu asigură servicii silvice. Așadar, furtuna a afectat 98.000 ha păduri de stat administrate de Romsilva; după o primă evaluare a pagubelor, s-a calculat un volum al arborilor doborâți de vânt de circa 748.000 metri cubi. Pe o suprafață de 1.058 de hectare, se scrie în comunicatul de presă al Romsilva, „s-au înregistrat doborâturi în masă, volumul estimat al pagubelor fiind de circa 290.000 metri cubi”. Cele mai mari pagube s-au înregistrat în Mureș (12.590 ha, cu un volum de masă lemnoasă doborâtă de vânt de 208.000 mc), Argeș (4.057 ha, cu 152.000 mc de doborâturi) și Prahova (10.165 ha, cu 145.000 mc doborâturi).  Pagube însemnate s-au înregistrat și în pădurile de stat din Bacău, Covasna, Harghita, Maramureș, Neamț și Suceava. „De asemenea – mai spune Romsilva – în pădurile aflate în alte forme de proprietate și administrate de Romsilva s-au înregistrat, în total, doborâturi de vânt pe 19.524 hectare, cu un volum total al arborilor de 253.000 mc.“ Dezastrul este unul evident. Dar ne și așteptăm ca, în acest an, masa lemnoasă autorizată de Romsilva spre recoltare să scadă semnificativ, având în vedere că tocmai trebuie să scoată din păduri și să valorifice arborii culcați de vânt la pământ.


Nu se știe care este paguba de pe 2,7 mil. ha din proprietatea primăriilor și a persoanelor fizice și juridice.

Maria Bogdan

  • Publicat în Mediu

Evoluţia vremii în intervalul 16-28 februarie 2013

Caracteristici termice şi hidrice

Pe ansamblu, această perioadă se va caracteriza printr-un regim termic al aerului normal în majoritatea regiunilor agricole, exceptând sudul şi sud-estul ţării, unde local valorile termice vor putea fi mai ridicate decât în mod obişnuit.

Sub aspect pluviometric, cantităţile de precipitaţii se vor situa în general peste mediile climatologice, iar în sud-estul teritoriului acestea vor înregistra valori apropiate de normalul perioadei.

Starea solului

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în toate regiunile agricole ale ţării.

Caracteristici fenologice

Ca urmare, la speciile de toamnă va predomina starea de repaus biologic în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Totodată, în zilele cele mai calde vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor de creştere şi dezvoltare, îndeosebi pe arealele agricole din sudul şi sud-estul teritoriului. De asemenea, alternanţa proceselor îngheţ-dezgheţ la nivelul solului va putea determina fenomenul de „descălţare“ a plantelor.

Orzul şi grâul de toamnă se vor afla în fazele de răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării.

Recomandări de specialitate:

• Continuarea efectuării controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor, la culturile de toamnă;
• Administrarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot şi potasiu la cerealierele de toamnă;
• Efectuarea arăturilor pe terenurile fără strat de zăpadă şi îngheţ superficial.

Director Executiv, dr. Elena MATEESCU;
Şef Laborator Agrometeorologie, Daniel ALEXANDRU
Colectiv de elaborare: Dr. Maria COŞCONEA, Dumitru ANGHEL, Oana OPREA
LUMEA SATULUI, NR.4, 16-28 FEBRUARIE 2013

 

Abonează-te la acest feed RSS