reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Jun 2022

Asociaţia Comunelor din România, la a XVI-a întrunire. Regionalizarea, în viziunea primarilor

„În sfârşit, autorităţile se întorc cu faţa spre mediul rural“, „vom atrage mai multe fonduri europene“, „vom dezvolta comunităţile locale“ sau „nu avem prea multe informaţii, deci nu avem păreri“ sunt spusele primarilor, entuziasmaţi sau rezervaţi faţă de regionalizare, prezenţi la evenimentul care îi reuneşte an de an. Indiferent de părerea acestora, România este nevoită să pornească procesul de construcţie a infrastructurii administrative prin care se vor absorbi fondurile europene în perioada 2014-2020.

În zilele de 17-20 februarie a avut loc la Bucureşti cea de-a XVI-a Adunare Generală a Asociaţiei Comunelor din România (A.Co.R.), eveniment ce a reunit peste 480 de primari şi care s-a bucurat de prezenţa mai multor invitaţi speciali. Printre aceştia s-au numărat Nicolae-Liviu Dragnea, viceprim-ministru, şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi alţi reprezentanţi ai unor ministere prezenţi pentru a transmite un mesaj din partea autorităţilor, dar şi pentru a prelua spre rezolvare o parte din problemele cu care se confruntă primarii comunelor din România.

Pe lângă temele aflate pe ordinea de zi a Consiliului director al A.Co.R., un interes deosebit l-a constituit problema regionalizării şi descentralizării. Subiectul care vizează direct primarii şi localităţile rurale a stârnit de-a lungul timpului atât nelinişti pentru cei care se gândeau la desfiinţarea unor instituţii locale, cât şi speranţă pentru cei care au înţeles beneficiile implementării noii structuri. Pe toţi aceştia, viceprim-ministrul Liviu Dragnea i-a asigurat că „nu se vor desfiinţa localităţi, nu se vor comasa judeţe“, ci se va merge pe „calapodul“ regiunilor de dezvoltare care există deja şi care prin descentralizare vor primi mai multă autonomie. În cadrul aceluiaşi eveniment, domnia sa a lansat primarilor invitaţia de a face parte din grupurile de lucru ce se vor ocupa atât de noile acte normative privind reorganizarea administrativ-teritorială cât şi de modificarea celor care nu mai corespund situaţiei actuale.

Primarii aşteaptă cu interes descentralizarea

Întrebaţi dacă regionalizarea va aduce beneficii comunităţilor locale, cei mai mulţi primari şi-au exprimat satisfacţia implementării unei astfel de măsuri, în timp ce alţii mai sceptici rămân încă în expectativă până la elaborarea noilor legi şi punerea lor în aplicare. „Particip la Adunările Generale ale Asociaţiei Comunelor din România încă din anul 2000 şi este pentru prima oară când un demnitar al statului vine cu probleme punctuale care vizează spaţiul rural, în aşa fel încât, într-o perioadă scurtă, satul românesc să arate altfel“, a declarat Mircea Velica, primarul comunei Izbiceni, judeţul Olt, şi preşedintele filialei A.Co.R. Olt, convins că tăvălugul descentralizării va produce efecte benefice pentru comunitate.

Cu alte cuvinte, „vom trece de la vorbe la fapte, pentru că vom avea un acord de cooperare în care vom cuprinde nu doar problemele comunelor, ci şi ale oraşelor, municipiilor şi judeţelor, astfel încât să putem face o analiză periodică a ceea ce se întâmplă în teritoriu. Nu va fi vorba de o comasare a comunelor, ci de crearea unui nivel intermediar între cel central şi cel judeţean“, a menţionat Emil Drăghici, preşedintele A.Co.R.

Proiectele de finanţare europeană nu vor mai fi gestionate de ministere, aşa cum se întâmplă acum, ci de regiune. Acesta va fi un prim pas al descentralizării.

„Va fi un proces lung, pe care îl începem anul acesta şi care va dura câţiva ani, dar important este să ştim că am intrat pe un făgaş normal şi firesc, astfel încât atunci când predăm ştafeta la final de mandat să lăsăm comunitatea pe un drum bun, nu pe arătură, cum mergem de 22 de ani. În momentul acesta pot spune că a reînviat speranţa că se vor realiza lucruri pe care le visăm şi le discutăm de 16 ani la toate întâlnirile“, a menţionat Benone Raboboc, primar comuna Talpa, judeţul Teleorman, şi preşedinte al filialei A.Co.R. Teleorman.

Aşadar, guvernul începe elaborarea noilor legi privind regionalizarea, lucru ce va trebui finalizat până la finele acestui an, pentru ca România să poată accesa din bugetul Uniunii Europene pe 2014-2020 fonduri pentru dezvoltare rurală.

Valul dezvoltării va „mătura“ toate comunele

Descentralizarea ar trebui să fie benefică pentru cetăţeni, pentru că „se vor putea accesa mai uşor fonduri europene cu care să dezvoltăm comunităţile locale“, a spus Ioan Roman, primar comuna Viişoara, judeţul Cluj. „Prin această regionalizare, în sfârşit factorii de decizie se întorc cu faţa spre ţăranul român, spre mediul rural. Noi am stat după Revoluţie tot cu spatele la oameni, ne-au interesat mai mult problemele electorale, am mers la ei doar când am avut nevoie de voturi şi, în rest, i-am uitat. Aşa am ajuns să consumăm peste 70% din produsele alimentare din import, în timp ce pământul nostru stă nelucrat. Probabil prin transferarea puterii de la nivel central spre regiunile de dezvoltare se vor face planuri strategice care vor fi duse la bun sfârşit indiferent de factorul politic care va fi la guvernare“, a adăugat şi Sandu Berceanu, primarul comunei Meseşeni, judeţul Sălaj, şi preşedintele filialei A.Co.R. Sălaj. Extinderea investiţiilor la nivel de regiune nu va mai plafona micile localităţi şi va elimina discrepanţa între comunităţi. „Vom putea accesa investiţii de anvergură mare, lucru pe care o comună mică cu 1.800 de locuitori nu şi-l poate permite, pentru că nu are cota de cofinanţare şi oamenii necesari. Atunci când vorbim de o regiune, ea nu dezvoltă o comună, ci 7-8 localităţi sau chiar mai mult, ceea ce este un lucru extraordinar. Prin această schimbare am putea spune că intrăm într-o ligă mai mare, în sensul că se vor accesa proiecte cu sume mari, vom începe să gândim nu ca o comunitate mică, ci ca un conglomerat de 8 judeţe, adică o regiune. În felul acesta nu se va mai întâmpla să trecem dintr-o localitate în alta şi să vedem că într-una există drum asfaltat şi în alta nu“, mai preciza primarul din Talpa, domnul Benone Raboboc.

Prin această măsură valul dezvoltării rurale va mătura vrând-nevrând toate comunele ţării, indiferent de numărul de locuitori, de posibilităţile acestora sau de nivelul de implicare a primarului, pentru că noile acte normative vor impune implementarea investiţiilor în apă, canalizare, drumuri moderne, iluminat public după o strategie globală şi nu pompieristic, cum s-a făcut până acum.

Solicitările primarilor

Vorbim de proiecte viitoare într-un moment în care mediul rural se zbate într-o sărăcie cruntă, în care satul românesc este îmbătrânit, nivelul salarial al funcţionarilor publici este jignitor, iar numărul salariaţilor din administraţia locală redus drastic. Problemele sătenilor sunt multiple şi ating aproape toate domeniile vieţii lor, de la educaţie şi sănătate până la mediu şi sprijin social. Această situaţie a fost menţinută an de an de incapacitatea de a dezvolta o localitate, aspect generat de limitările legislative impuse de legea Administraţiei Publice Locale. Motiv pentru care primarii nu au pierdut ocazia de a solicita autorităţilor în primul rând clasificarea comunelor în funcţie de numărul de locuitori, supra­faţa şi implicit potenţialul economic, rezolvarea problemelor salariale, a impozitului în agricultură şi deblocarea posturilor din administraţia publică locală. În prezent, o comună mare care are venituri proprii de circa 1 milion de euro nu poate atrage fonduri mai mari de 8-10 milioane euro. De aceea „este cazul ca această regionalizare să susţină financiar în mod echitabil, egal dezvoltarea comunelor, indiferent de mărimea acestora, de culoarea politică şi fără a dezavantaja o localitate“, a declarat Mariana Gâju, prim-vicepreşedinte A.Co.R.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Aroneanu, comuna din „poarta ţărnii“

Dacă majoritatea localităţilor din jurul Iaşului s-au racordat, odată cu trecerea timpului, la activitatea economică a municipiului, comuna Aroneanu a stat, vorba unui localnic, într-un fel de amorţire. E adevărat că, fiind situată la o aruncătură de băţ de oraş sau, mai exact, „la poarta ţărnii“, cum notează vechile documente, adică unde se terminau pământurile fostei capitale, ale ţarinii, Aroneanu, fără acces la calea ferată sau o şosea principală, era într-un fel locul unde nu se întâmpla nimic.

Fondurile europene, marea şansă

Totul până în 2008, când la conducerea treburilor obştei a fost ales actualul primar, Benone Moruzi, un om al locului, cu experienţă în administraţie, convins că dezvoltarea, viitorul străvechii localităţi moldave, stă în atragerea de resurse.

„Nu am pierdut niciun prilej în a accesa proiecte cu bani europeni sau din surse guvernamentale, îşi aminteşte tânărul primar. Au fost situaţii când la o singură sesiune eram prezenţi cu trei-patru proiecte. Fireşte, nu le-am câştigat pe toate, dar tot am rămas cu ceva. A fost şi este foarte multă muncă, alergătură şi, trebuie s-o spunem, bani pierduţi, dar până la urmă cine perseverează câştigă.“

Aşa se face că, în ultimii ani, zestrea edilitară a comunei Aroneanu s-a îmbogăţit cu asfaltarea a zece kilometri de drum, pietruirea uliţelor, aducţiunea apei şi a canalizării în trei din cele patru sate, o şcoală nouă în satul Dorobanţi, o bază sportivă modernă multifuncţională şi alte obiective a căror valoare este estimată de domnul Benone Moruzi la peste 5,5 milioane de euro.

Legume de Aroneanu

Existenţa infrastructurii – asfalt, apă, energie – a atras şi investitori. „Am creat condiţii concesionând, din puţinul pământ pe care îl are primăria, unele suprafeţe, astfel că în satul Rediu Aldei se află în construcţie cinci sere, fiecare valorând circa o jumătate de milion de euro. La Dorobanţi se vor amenaja alte patru sere cu suprafaţă de un hectar fiecare. Toate acestea cu bani europeni şi care, odată cu intrarea în producţie, ieşenii şi nu numai ei vor consuma „legume de Aroneanu“.

Munca de convingere a primarului, cum se spunea altădată, a dat roade. În satul Aroneanu funcţionează zece microîntreprinderi, printre care o tipografie, o alta care fabrică dale de cauciuc etc. Începe să se manifeste interes şi pentru turism. Lacurile Dorobanţi – unde se află o bază nautică de interes naţional şi cel de la Şorogari, împrejurimile pitoreşti atrag investitori şi în acest domeniu. O primă pensiune a apărut şi există în continuare cereri.

De altfel, pe malul lacului Şorogari, primăria a pus în vânzare parcele de teren, unde în câţiva ani va apărea, speră primarul, un cartier rezidenţial.

Toate acestea înseamnă noi locuri de muncă şi posibilitatea ca tinerii – atâţia câţi mai sunt – să rămână acasă. De altfel, grija pentru tineri este aici o constantă. În satul Dorobanţi, primăria pune la dispoziţia tinerilor 72 de locuri de casă, fiecare de o mie metri pătraţi – o jumătate gratuit, restul concesionat. Tinerii sunt şi cei care duc mai departe agricultura comunei Aroneanu. Preşedinţii celor patru asociaţii agricole care lucrează întreaga suprafaţă a comunei, ca şi cei care investesc în construcţia serelor nu depăşesc ca vârstă 40 de ani. Un exemplu este Alexandru Irinel Ghiţă, absolvent al Facultăţii de Horticultură. „Nu m-am putut mulţumi cu salariul de bugetar, mărturiseşte tânărul inginer. De aceea, în 2010 am accesat un proiect la Măsura 112 prin transferul de exploataţie agricolă integrată de la părinţii mei.“ A preluat patru vaci cu lapte şi câteva oi. Acum în microfermă se află 20 de vaci cu lapte şi peste 100 de oi. Sunt încă greutăţi cu valorificarea laptelui, dar fermierul este optimist. Vrea să mai acceseze un proiect pentru achiziţia de utilaje agricole şi tot ce este necesar pentru valorificarea laptelui.

Speranţe pentru mai bine

Sigur nu toate merg, cum se spune, ca pe roate. Comuna Aroneanu este săracă, astfel încât sumele încasate din impozite şi taxe nu ajung să acopere nici cheltuielile primăriei. „Anul acesta, subliniază primarul, vom avea probleme cu cofinanţarea unor proiecte aflate în derulare, în condiţiile în care sprijinul statului se rezumă la pronunţarea cuvântului austeritate.“ De aceea edilii se gândesc la un împrumut pe termen lung, în nădejdea că dezvoltarea economică a localităţii va permite rambursarea la timp a ratelor.

În ciuda acestor greutăţi, planurile gospodarilor comunei sunt mari. În implementare sunt alte proiecte în valoare de patru milioane de euro. Pe lângă consolidarea bisericii Sfântul Nicolae – un splendid monument de artă medievală, ctitorit de Petru Aron Tiranul în 1592 – se va construi un centru de zi pentru minori. Aici vor avea toate condiţiile 15 copii „pe care vrem să-i luăm de pe câmp, acolo unde sunt trimişi de părinţi, şi să-i ajutăm să înveţe“. De asemenea, se va crea şi un centru social cu funcţiuni multiple – muzeu, sală de conferinţe etc.

Toate sunt succese, în condiţiile în care, se ştie, mulţi dintre primari se plâng de formularistica greoaie, de nesfârşitele drumuri făcute pentru cine ştie ce avize şi, de aici, nu puţini sunt cei care renunţă. „Aşa este, vine răspunsul. În ceea ce ne priveşte, noi realizăm proiectele cu societăţi autorizate, dar am adoptat o modalitate pe care am denumit-o «contractul de succes». Dacă acceptă, partenerii noştri privaţi primesc iniţial suma necesară elaborării proiectului. Dacă proiectul este aprobat, primesc restul banilor. Dacă nu, ne strângem mâna fără supărare. Că am colaborat în bună înţelegere, vă pot spune doar un fapt: am realizat şi patru proiecte cu o singură societate.“

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013