Potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România, recent a fost adoptat un Plan de acțiune revizuit al UE pentru a pune capăt comerțului ilegal cu specii sălbatice de floră și faună, așa cum anunța în Strategia privind biodiversitatea pentru 2030. Comerțul ilegal cu specii sălbatice profitabil de pe piața neagră mondială contribuie la epuizarea sau dispariția unor întregi specii și favorizează bolile zoonotice, boli care trec de la animale la oameni. Potrivit Raportului din 2020 privind infracțiunile împotriva speciilor sălbatice la nivel mondial al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, toate țările din lume sunt afectate de traficul cu specii sălbatice, fiind implicate o gamă largă de specii, de la anghilă la pangoline și până la lemnul de trandafir. Planul actualizat va orienta noile acțiuni ale UE de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună și floră până în 2027, pe baza primului Plan de acțiune adoptat în urmă cu șase ani.

Planul revizuit are patru priorități principale:

• Prevenirea traficului cu specii sălbatice de faună și floră și înlăturarea cauzelor profunde ale acestuia, prin reducerea cererii de specii sălbatice comercializate ilegal, prin sprijinirea mijloacelor de subzistență durabile în țările de origine și prin combaterea corupției la toate nivelurile;
• Consolidarea cadrului juridic și de politică împotriva traficului cu specii sălbatice, prin alinierea politicilor UE și naționale la angajamentele internaționale și la cele mai recente date concrete, precum și prin colaborarea cu sectoarele economice implicate în comerțul cu specii sălbatice;
• Asigurarea respectării reglementărilor și a politicilor de combatere eficace a traficului cu specii sălbatice de faună și floră, prin îmbunătățirea ratei de detectare a activităților ilegale în cadrul UE, punând accentul pe consolidarea capacităților de-a lungul întregului lanț de asigurare a respectării legii, încurajând coordonarea și cooperarea în cadrul statelor membre și între acestea și intensificând eforturile de abordare a aspectelor online ale traficului cu specii sălbatice;
• Consolidarea parteneriatului mondial dintre țările de origine, țările consumatoare și țările de tranzit împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră, prin consolidarea capacității acestora și prin îmbunătățirea cooperării dintre statele membre, actorii UE însărcinați cu asigurarea respectării legii și principalele țări din afara UE.

UE este un nod central pentru traficul mondial cu specii sălbatice de faună și floră și joacă un rol esențial în lupta împotriva acestuia. Valoarea comerțului ilegal cu specii sălbatice de faună și floră raportată în UE a fost de minimum 4,7 milioane euro în 2019, dar este probabil ca această valoare să fie în realitate mult mai mare. Autoritățile statelor membre ale UE efectuează constant confiscări legate de flora și fauna sălbatică (medicamente, corali, reptile, păsări, plante și mamifere). Începând din 2017, în UE au fost recenzate anual, în medie, peste 6 000 de cazuri de confiscări implicând specii sălbatice de faună și floră incluse pe lista CITES.

Laura Zmaranda

Deși sunt printre cele mai reglementate la nivel mondial, produsele de protecție a plantelor reprezintă o țintă preferată pentru falsificatori. Comerțul internațional cu pesticide ilegale a evoluat, afectând întreaga lume.

Pesticidele contrafăcute și ilegale reprezintă o problemă în creștere pentru industrie, având efecte negative asupra fermierilor, producătorilor, economiilor naționale și mediului înconjurător. Care este soluția pentru a pune capăt acestei probleme? Ei bine, poate părea o întrebare fără răspuns. Pentru combaterea acestui fenomen care ne afectează pe toți trebuie o implicare activă. Un exemplu de urmat este cel al Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), care se implică activ în combaterea acestui fenomen, alături de autoritățile și asociațiile de profil, pentru a proteja fermierii, culturile agricole, mediul înconjurător și consumatorii.

Pesticide falsificate, piață de aproape 10 miliarde de euro

Într-un studiu publicat recent privind pesticidele contrafăcute, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a ajuns la concluzia că acest comerț global cu pesticide ilegale a crescut constant în ultimii ani, amenințând sănătatea fermierilor, a consumatorilor și a mediului înconjurător. Poliția, autoritățile de reglementare și autoritățile vamale și-au intensificat activitatea și au reușit confiscarea unor cantități importante de pesticide contrafăcute și ilegale. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) estimează că doar în UE, „falsificarea în sectorul pesticidelor cauzează pierderi de vânzări de aproximativ 2,8 miliarde de euro“. În același timp, Europol supraveghează activitatea de contrafacere a pesticidelor prin intermediul Operațiunii Silver Axe, capturând, în ultimii 5 ani, 2.568 de tone de pesticide ilegale din Uniunea Europeană. Potrivit unui raport prezentat de către Comisia Europeană în 2015, pesticidele ilegale reprezentau 10% din piața europeană. EUIPO estimează că acest număr este acum mai aproape de 14%. Potrivit OECD, „veniturile globale asociate comerțului cu pesticide ilegale sunt estimate la 6-10 miliarde de dolari“. Acest lucru face din comerțul cu pesticide ilegale una dintre cele mai semnificative activități de crimă organizată din lume.

Ce sunt pesticidele contrafăcute

Potrivit OECD, un pesticid ilegal se referă la un produs de protecția plantelor care nu este legal pentru utilizare în țara în care este „introdus pe piață“. Această categorie include și pesticidele contrafăcute. Aceste produse sunt extrem de periculoase deoarece conținutul lor nu este cunoscut, nu sunt testate și nici reglementate, ceea ce aduce un prejudiciu grav fermierilor, culturilor și mediului. Mai mult decât atât, nu se poate ști ce efecte sunt asupra sănătății celor care consumă produsele tratate cu acele pesticide. Pentru ca o nouă substanță activă să poată fi pusă pe piață este nevoie de peste zece ani de muncă de cercetare, dezvoltare, testare, autorizare și de peste 250 milioane de euro. Un astfel de produs este unul dintre instrumentele esențiale pentru gestionarea dăunătorilor ce pot apărea în culturi. În vreme ce produsele pentru protecția plantelor au anumite protocoale de urmat, pesticidele contrafăcute nu sunt testate și autorizate. Sistemul Uniunii Europene de siguranță alimentară este unul dintre cele mai stricte și exigente la nivel mondial, autoritățile responsabile asigurându-se că sunt aplicate întocmai standarde înalte în producția de alimente și mecanisme clare pentru a putea preveni o eventuală criză alimentară.

Cum ajung pesticidele contrafăcute pe piață

Deși vorbim despre o piață bine reglementată, cu reguli stricte și clare, pesticidele contrafăcute ajung pe piață destul de ușor. Astfel, produsele ilegale pătrund pe piața europeană prin declarații false la punctul de import ori sub acoperirea importurilor paralele ilegale. Pesticidele contrafăcute intră sunt diferite forme: ca substanțe active, vrac în loturi de concentrate prefabricate sau în recipiente mici, gata pentru a fi utilizate de către fermieri. De cele mai multe ori, ambalajul poartă o copie foarte bine realizată a etichetei originale, dar sunt și cazuri de ambalaje fără etichete sau cu etichete ce conțin informații elementare, fără instrucțiuni clare de utilizare. Potrivit AIPROM, produsele contrafăcute de protecția plantelor sunt de cele mai multe ori fabricate în Asia. Operațiunile de producție diferă, dar în toate situațiile acestea nu respectă standardele stricte de calitate și siguranță, așa cum se cere în Europa. Produsele contrafăcute ajung în Europa pe cale maritimă sau aeriană și sunt transportate în mod obișnuit fără nicio considerație față de siguranța echipajului, a manipulanților sau a publicului în general, deși sunt substanțe toxice sau foarte inflamabile. Astfel de produse ilegale sunt apoi distribuite în întreaga Europă de către infractori organizați, dintre care mulți sunt implicați în traficul cu droguri, carne vie, contrabandă.

Cum îi afectează pe fermieri pesticidele contrafăcute și ilegale

Efectele negative ale pesticidelor contrafăcute sunt numeroase. Pentru fermieri, contrafacerile pot duce la pierderi de venituri din cauza scăderii randamentelor culturilor sau a daunelor grave produse asupra culturilor agricole. În țările cu venituri reduse, acest lucru poate agrava sărăcia și poate amenința securitatea alimentară pentru comunitățile deja vulnerabile. Fermierul cumpără adesea, fără să știe, produse contrafăcute care îi pot afecta grav culturile. În plus față de provocările economice pentru fermier, aceste produse contrafăcute pot fi dăunătoare pentru mediu deoarece nu sunt testate pentru siguranță.

Pesticidele contrafăcute se împart în trei categorii: produse ce conțin apă, talc, soluții diluate de pesticide și substanțe interzise, prezentate în ambalaje de pesticide; produse sofisticate ce conțin produse generice vândute ca produse de marcă în ambalaje contrafăcute minuțios; importuri ilegale de produse generice introduse în țară în mod abuziv prin nerespectarea legislației în domeniu.

Cum acționează AIPROM pentru combaterea acestui fenomen

AIPROM, împreună cu membrii săi, cu Poliția Română, prin Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, cu Autoritatea Națională Fitosanitară și cu asociațiile de fermieri, a derulat campanii de informare în rândul fermierilor pentru a combate fenomenul de contrafacere. De asemenea, asociația colaborează la nivel național cu părțile interesate, derulând astfel de campanii pentru a crește gradul de conștientizare a efectelor achiziției și aplicării de pesticide contrafăcute. Prin proiectul SCUT, AIPROM dorește să combată contrafacerea produselor de protecţia plantelor, comerţul şi utilizarea produselor contrafăcute. Campaniile de comunicare derulate de către AIPROM au scopul de a-i instrui pe fermieri să achiziționeze produse de protecția plantelor din surse sigure, autorizate și să raporteze autorităților produsele suspecte. Conștientizarea fermierilor cu privire la impactul acestor produse contrafăcute reprezintă un element esențial în strategia de combatere a acestui fenomen.

Simona-Nicole DAVID

Traficul de animale sălbatice este pe poziția a treia în topul comerțului ilegal din lume, după traficul de droguri și de persoane și este susținut cu până la 26 miliarde de dolari pe an. Rețelele de trafic dezvoltate în jurul faunei sălbatice nu țin cont de nimic în atingerea obiectivului pe care îl au. Animalele sălbatice vizate, indiferent de statutul lor, cad pradă braconierilor și odată cu ele și alte victime colaterale din lumea necuvântătoarelor. Medicina tradițională și valoarea de piață ridicată continuă să stimuleze cererea de produse ilegale de animale sălbatice. Asia este considerată epicentrul traficului cu animale sălbatice, dar fenomenul este de o amploare mult mai mare. Se pare că animalele sălbatice nu mai sunt în siguranță aproape nicăieri pe planetă.

Cifre negre

Organizația nonguvernamentală TRAFFIC (cu sediul central în Marea Britanie și peste 140 de filiale în toată lumea) monitorizează fenomenul comerțului ilegal cu animale sălbatice, iar cele mai recente cifre pe care le-a prezentat sunt peste limita oricărei închipuiri. Mai grav este faptul că acesta poate fi doar vârful aisbergului.

Pangolinii (există opt specii răspândite în Africa și Asia, toate interzise comerțului internațional) sunt, în momentul de față, cele mai braconate mamifere de pe pământ. Carnea lor este considerată o delicatesă, iar solzii sunt folosiți în medicina tradițională și remediile populare. Cea mai mare cerere vine din partea Chinei și Vietnamului. Cifrele confirmă realitatea din teren. Se estimează că în ultimul deceniu au fost braconați 1.000.000 de pangolini. Anual aproximativ 20 de tone de pangolini sau părți din corpul lor sunt comercializate ilegal. În 2019 aproximativ 195.000 au fost uciși doar pentru solzii lor. Între anii 2010 și 2015 traficanții au folosit 159 de rute de contrabandă diferite.

Conservarea rinocerilor africani este o problemă majoră de mai bine de un deceniu. Supraviețuirea lor în natură este condiționată de cererea de corn de rinocer de pe piață, venită în special din Asia. În prezent, există aproximativ 20.000 de rinoceri albi (Ceratotherium simum cottoni) pe continent, clasificați de IUCN ca fiind aproape amenințați.

Populația de rinoceri negri din Africa, cu trei subspecii care au supraviețuit (Diceros negri de est b. michaeli, South-central Black D. b. minor și sud-vest negru D. b. bicornis.) este estimată la cca 5.000 de exemplare și este considerată de IUCN ca fiind în pericol de extincție. Subspecia neagră occidentală D. b. longipes a dispărut în noiembrie 2011. Potrivit TRAFFIC, în prezent sunt braconați 3 rinoceri pe zi, iar Vietnam și China sunt principalele piețe de consum pentru cornul de rinocer. Se estimează că 96% din rinocerii negri au fost braconați între 1972 și 1996.  Între anii 2010 și 2017 au fost confiscate la nivel global 2.149 de cornuri de rinocer.

Elefanții africani sunt unele dintre cele mai puternice mamifere braconate din lume.

Se estimează că 20% din elefanții africani au dispărut în ultimul deceniu (doar 415.000 exemplare mai sunt în sălbăticie) și în fiecare zi aproximativ 55 de exemplare sunt braconate. În iunie 2020 braconierii au ucis cel puțin șase elefanți într-o singură zi în Etiopia. Această zi a rămas în memoria Africii de Est ca una în care a avut loc cel mai mare masacru asupra vieții sălbatice. În 2016, spre exemplu, au fost confiscate, doar din aeroporturi, 5 tone de colți de elefanți.

Tigrul (Pathera tigris) mai are aproximativ 3.800 de descendenți în sălbăticie, potrivit celor mai recente estimări. Cu un areal extins în toată Asia, din Turcia până în estul Rusiei, în secolul trecut tigrii au dispărut din sud-vestul și Asia centrală. O mare parte din habitatul rămas devine din ce în ce mai fragmentat ca o consecință a activității umane. Astăzi tigrii se găsesc doar în Bangladesh, Bhutan, Cambodgia, China, India, Indonezia, Lao PDR, Malaezia, Myanmar, Nepal, Rusia, Thailanda și Vietnam. Estimările arată că 93% din speciile de tigri au dispărut în ultimii ani. Între 2000 și 2015 au fost confiscate 758 de piei de tigru, iar specialiștii cred că acestea provin de la tigrii crescuți în captivitate. De fapt, aproximativ 30% dintre produsele confiscate provin din această zonă. Se crede că cca 7.000-8.000 de tigrii sunt păstrați în captivitate în toată Asia.

Europa și America, pe harta rețelelor de trafic

Deși, așa cum am precizat, cele mai dezvoltate rețele de trafic ilegal cu animale sălbatice sunt în Asia și Africa, Europa și America se află, de asemenea, pe harta extinsă a braconajului. Astfel, unele țări europene reprezintă o sursă de comerț ilegal al unor specii pe cale de dispariție (anghila europeană și sturionul sunt doar două exemple). Aceste două specii sunt, de regulă, exportate ilegal din Europa către China, Taiwan, Coreea și Japonia, state în care sunt utilizate pentru consumul uman sau pentru realizarea accesoriilor de modă. Scăderea populației de sturion sălbatic a devenit o preocupare permanentă deoarece cererea internațională și prețul ridicat au încurajat braconajul acestei specii până într-acolo încât este amenințat cu dispariția, inclusiv în România și Bulgaria.

Mai mult decât atât, Interpolul menționează țările europene drept regiuni majore de tranzit pentru produsele obținute de la animalele sălbatice precum fildeșul, cornul de rinocer și pangolini,  provenite, în principal, din Africa și Asia. Traficul ilicit în Europa nu se limitează doar la produsele menționate mai sus. Numai în 2015 au fost confiscate aproximativ 2.000 de reptile la frontierele europene, împreună cu corali și fildeș, precum și o listă lungă de mamifere și specii de păsări vii.

Potrivit informațiilor de pe website-ul Institutului Internațional pentru Dezvoltare Sustenabilă-IISD (cu sediul central în Canada), în septembrie 2020 autoritățile federale din SUA au destructurat o rețea de traficanți prin intermediul căreia au fost introduse în țară peste 10.000 de kilograme de aripioare de rechin. Acestea urmau să fie exportate în Hong Kong. Potrivit informațiilor publice ale aceleiași instituții, cu doar șapte luni mai devreme au fost confiscate aripioare în valoare de 1 milion de dolari în Miami, Florida.

Între august 2014 și februarie 2015 opt transporturi poștale din Bolivia, cu destinația China, au fost interceptate de autoritățile boliviene. Acestea aveau pentru contrabandă 186 de dinți de jaguar proveniți de la cel puțin 93 de jaguari. Dinții de jaguar sunt folosiți în Asia pentru a realiza bijuterii și medicamente. (D.Z.)

Imaginile brute ale animalelor schingiuite în cuști sau ale trofeelor de vânătoare puse alături de animalele care zac în bălți de sânge stârnesc revoltă și repulsie față de cei care au făcut asta. Comerțul cu animale sălbatice funcționează însă după aceleași reguli ca și alte afaceri. Există ofertă pentru că există cerere. Dincolo de imaginile dramatice surprinse la punctul zero al acțiunii se află, de fapt, un om, în general bogat sau foarte bogat, care își dorește pentru colecție un corn de rinocer, fildeș de elefant sau un animal de companie exotic. În mod paradoxal, acesta este poate admirat de oamenii care cer să se ia măsuri împotriva braconierilor. Tocmai pentru că el reprezintă acea imagine rafinată a mâinilor curate, a omului cizelat care, aparent, și-a educat toate simțurile primare și înțelege că trebuie să trăim într-o simbioză cu tot ce ne înconjoară. Metaforic vorbind, omul acesta este, de fapt, autorul moral al unei crime pentru care se „plătește“ anual cauțiune cu miliarde de dolari. O crimă care se săvârșește pentru a satisface două nevoi. Prima, a celor care ucid efectiv pentru bani, iar executanții cei mai de jos ai rețelelor de trafic, cei care își pătează la propriu mâinile cu sânge, sunt de cele mai multe ori oameni foarte săraci care fac asta doar pentru a trăi. Sunt cei care nu primesc nicio prezumție de nevinovăție pentru sărăcia pe care o poartă cu sine și pe care societatea modernă, în ipocrizia ei, ar prefera să îi vadă murind de foame decât ucigând animalele sălbatice. Și a doua nevoie, cea a omului aflat poate pe alt continent decât pe cel unde sunt sacrificate milioane de animale sălbatice. Una profund psihologică și care demonstrează nevoia de a-și reconfirma supremația absolută. Acesta din urmă este grațiat pentru că răspunde așteptărilor noastre superficiale.

A doua amenințare directă după distrugerea habitatelor

Comerțul ilegal cu animale sălbatice amenință speciile din întreaga lume întrucât braconierii, traficanții și rețelele de trafic organizate urmăresc cu orice preț să satisfacă cererea consumatorilor cu scopul de a obține profit. Traficul și comerțul ilegal cu  produse obținute de la animalele sălbatice, cum ar fi fildeșul de elefant, cornul de rinocer, solzii de pangolin, osul de tigru, bila de urs cauzează scăderi fără precedent în unele dintre cele mai carismatice specii din lume, dar și mai puțin cunoscute.

Potrivit https://www.traffic.org/about-us/legal-wildlife-trade/produse obținute de la animalele sălbatice, cu o valoare de aproximativ 160 de miliarde de dolari, au fost importate, începând cu anul 1990, în fiecare an în întreaga lume. Dimensiunea comerțului ilegal poate fi însă mult mai mare pentru că implică sute de milioane de plante și animale sălbatice din zeci de mii de specii. Pentru a avea o perspectivă cât mai reală legată de amploarea traficului de animale sălbatice, este suficient să spunem că anual sunt capturate peste 100 de milioane de tone de pești, 1,5 milioane de păsări și sunt culese aproximativ 440.000 de tone de plante medicinale.

În momentul de față comerțul cu animale sălbatice este a doua amenințare directă asupra supraviețuirii speciilor, după distrugerea habitatelor. Populațiile de specii au scăzut cu o medie de 40% între 1970 și 2000. Cea mai evidentă problemă asociată comerțului cu animale sălbatice este supraexploatarea până la punctul în care supraviețuirea unei specii este periclitată. Cele mai recente și mai mediatizate  exemple în acest sens sunt cele ale tigrilor, rinocerilor, elefanților, dar, dincolo de vizibilitatea asigurată de presă, multe alte specii sunt afectate.

Supraexploatarea speciilor se va resimți la nivelul întregii planete

Animalele sălbatice și, în general, ecosistemele cu toate plantele lor sunt vitale pentru un procent important al populației mondiale, în special dacă vorbim despre oamenii săraci. Unele gospodării rurale depind de animalele sălbatice locale pentru asigurarea cărnii și de copacii locali pentru combustibil, iar atât animalele sălbatice, cât și plantele oferă componente ale medicamentelor tradiționale utilizate de majoritatea oamenilor din lume. Oamenii din țările dezvoltate, majoritatea lor cel puțin, nu sunt afectați de o potențială reducere a aprovizionării cu un anumit obiect de uz casnic, dar în țările în curs de dezvoltare mulți oameni depind în continuare în totalitate de disponibilitatea resurselor naturale locale.

În plus, dincolo de impactul asupra mijloacelor de trai umane, vorbim și despre faptul că supraexploatarea speciilor se va resimți într-un sens mult mai larg la nivelul întregii planete. De exemplu, pescuitul în exces nu doar că afectează comunitățile individuale de pescari și amenință anumite specii de pești, ci provoacă dezechilibre în întregul sistem marin. Și acesta este doar un exemplu din multitudinea celor care demonstrează de ce este necesară utilizarea atentă a speciilor de animale sălbatice și a habitatelor acestora pentru a evita nu numai disparițiile, ci și perturbările serioase ale rețelei complexe a vieții.

Efecte secundare ale fenomenului

Comerțul ilegal cu animale sălbatice este de obicei determinat de cererea de specii rare, protejate, care trebuie contrabandate sau din dorința de a evita plata taxelor. Din nefericire, unele dintre speciile vizate sunt deja pe lista viețuitoarelor periclitate, condițiile de transport pentru animalele vii sunt inadmisibile, iar modalitățile prin care animalele sălbatice au fost obținute dăunează implicit și mediului. Existența comerțului ilegal este, de asemenea, îngrijorătoare, deoarece subminează eforturile țărilor de a-și proteja resursele naturale. Un efect secundar este introducerea speciilor invazive (accidental sau voit) care apoi prădează sau concurează cu speciile native. Este cazul nurcii americane, un prădător feroce care la începutul secolului 20 era intens comercializată pentru blana sa. Așa a ajuns în multe dintre țările europene și în anumite regiuni ale Asiei și Americii de Sud.  Aceasta a devastat ecosistemele naturale ale țărilor native prin reducerea gravă a numărului de păsări, broaște și rozătoare mici. Țestoasa cu urechi roșii, originară din Spania, este una dintre cele mai cunoscute specii de țestoase (sute de milioane de exemplare au fost vândute începând cu anul 1980 ca animale de companie) și este astăzi inclusă pe lista celor 100 cele mai invazive specii. Sunt doar două exemple care confirmă faptul că introducerea speciilor invazive reprezintă o amenințare la fel de mare pentru echilibrul naturii ca și supraexploatarea directă de către oameni a unor specii. În comerțul ilegal cu animale există și victime colatorale, cum sunt delfinii și păsările marine care rămân prinse în plasele de pescuit. Se estimează că peste un sfert din capturile globale de pescuit marin sunt accidentale, nedorite și implicit aruncate. Uciderea accidentală a animalelor are loc, de asemenea, atunci când sunt instalate capcane brute, de exemplu pentru căprioarele mosc. Acestea cauzează răni foarte serioase și moartea unei varietăți mari de animale, în afară de cele vizate. (D.Z)

Va urma