Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Apr 2021

Aspretele a reapărut în România (Romanichthys valsanicola)

În toamna anului trecut a apărut o știre care a captat atenția întregii opinii publice: în țara noastră a fost văzut aspretele, o specie de pește considerată fosilă vie și unul dintre cei mai rar întâlniți pești din lume.

În râul Vâlsan din Munții Făgăraș a fost văzut pentru prima oară în țara noastră un asprete în anul 2012. Între timp, această specie a fost tot mai greu de observat în întreaga lume, inclusiv în România, însă se pare că anul trecut acesta a fost din nou filmat, iar vestea a fost publicată pe pagina de Facebook a alpinistului Alex Găvan: „Dragi prieteni, această dimineaţă ne-a dăruit una dintre cele mai minunate veşti. Este legată de fratele și peştele nostru naţional, aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de fosilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei. Cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume, aspretele se destăinuie oamenilor în primele imagini video după mulți ani de incertitudine. A fost identificat în jurul orei 8, în zona satului Brădetu, de către colegii şi prietenii mei din echipa de salvare a aspretelui, ihtiologii Andrei Togor şi Marcus Drimbea (reprezentând partenerii noştri de la Asociaţia Aqua Crisus), aflaţi în cadrul unei sesiuni de pescuit ştiinţific ce analizează impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei pe valea Vâlsanului.“

Această veste a ajuns chiar și în atenția BBC, nu doar a presei naționale, însă trebuie menționat că au existat de mai multă vreme demersuri pentru salvarea și protejarea acestei specii. Există chiar și un Plan Național de Acțiune pentru Asprete care are ca scop „salvarea aspretelui (Romanichthys valsanicola) de la dispariție prin reconstrucție ecologică, reproducere dirijată și acțiuni de repopulare“. Din acest plan bine documentat reiese faptul că aspretele este în acest moment unica specie ce poate fi considerată simbol național. De asemenea, este listat în Anexa 4B: specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, precum și în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă) din Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Nevoia de protejare a acestei specii este listată în Anexa II a Convenției de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa și este protejată de Legea nr. 13/1993 care ratifică această convenție.

Printre obiectivele acestui plan se numără menținerea și mărirea efectivelor de pești, extinderea habitatului prin măsuri de reconstrucție ecologică, dar și creșterea gradului de interes din partea populației, implicit a comunităților locale.

Un lucru este cert, România încă are un teritoriu în care putem descoperi specii de animale care nu se pot observa în alte state. Însă chiar și așa, rar ne aplecăm interesul să aflăm cum putem contribui la menținerea habitatelor. Rareori ne gândim la respectarea normelor, de multe ori nescrise, dar firești, care să contribuie la conservarea naturii așa cum ne-a fost dată. Descoperirea făcută de Alex Găvan și colegii săi ne arată că este nevoie de implicare din partea noastră a tuturor pentru ca tot ceea ce avem frumos în această țară să nu devină o comoară perisabilă, ci una de care se vor putea bucura și urmașii noștri.

Larissa DINU

  • Publicat în Mediu
Abonează-te la acest feed RSS