În conformitate cu specificațiile tehnice ale Directivei INSPIRE, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a participat la începutul lunii septembrie a.c. la dezbaterea publică cu privire la proiectul de Hotărâre a Guvernului privind actualizarea Listei consolidate a ariilor naturale protejate din România și a Planului de amenajare a teritoriului național secțiunea a III-a – zone protejate, zone naturale organizată de MMAP în sala „Ioan Heliade Rădulescu“ a Academiei Române. Din partea forului academic, la eveniment a participat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și academicianul Nicolae Panin.

„Astăzi facem un nou pas către un obiectiv pe care mi l-am asumat la preluarea mandatului, chiar în timpul audierilor din Parlament: Aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a limitelor ariilor naturale protejate din România, în conformitate cu specificațiile tehnice ale Directivei INSPIRE. Cu ce ne ajută acest demers? În primul rând, așa cum am mai spus, creștem suprafața zonelor de protecție din România, în conformitate cu solicitările Comisiei Europene. În același timp, noile limite ne ajută foarte mult și la nivel intern, pentru că prin cunoașterea exactă a suprafețelor ariilor le vom putea proteja mult mai bine“, a declarat ministrul Costel Alexe.

Reamintim că în luna martie a acestui an au fost publicate, pe site-ul MMAP, limitele ariilor protejate în format INSPIRE și a fost demarată procedura de promovare a Hotărârii de Guvern.

S-a afirmat că aprobarea noilor limite va aduce următoarele beneficii protecției naturii din România:

Suprafața desfășurată a ariilor naturale protejate din România va crește cu 65.000 de hectare. Procentual, creșterea este de la 23% la 26% pentru zonele de protecție din suprafața totală a României;

Cresc suprafețele rezervațiilor și monumentelor naturale ale României cu 37.000 ha.

Totodată, noile limite duc la creșterea cu 26.287 ha a suprafețelor desfășurate ale parcurilor naturale din România și cu 1.713 ha a suprafețelor parcurilor naționale din țară.

La data de 4 martie 2020 s-a postat anunțul pentru consultarea publică a proiectului de HG privind limitele ariilor naturale protejate, cu documentele aferente. S-au primit 58 de solicitări cu observații în cele 10 zile pentru primirea observațiilor publicului, inclusiv solicitare pentru dezbaterea publică pentru acest proiect. În 25 martie 2020 s-a postat anunțul privitor la amânarea organizării dezbaterii publice în contextul situației de urgență instituită prin decretul Președintelui României, iar la data de 24 august 2020 s-a postat anunțul privitor la organizarea dezbaterii publice la Academia Română.

în intervalul cuprins între cele 10 zile pentru consultarea publicului și anunțul de la 24 august 2020 pentru dezbaterea propriu-zisă s-au primit 70 de solicitări care au cuprins observații și comentarii pentru proiectul de HG. Acestea au fost supuse analizei grupului de lucru special constituit pentru analizarea și soluționarea observațiilor primite.

Zona centru, cele mai multe sesizări

Din punct de vedere statistic, cele mai multe sesizări au vizat regiunea de Centru, respectiv județul Brașov, urmată de regiunea de Nord-Est, iar cele mai puține s-au înregistrat la regiunea Sud Muntenia. Au fost și observații care au vizat întregul teritoriu al României, venite din partea unor organizații neguvernamentale.

Între acestea ar fi de remarcat cele ale Fundației Snagov, condusă de Constantin Turmac, care a depus observații – în termenul primei dezbateri publice de 10 zile – referitoare la Rezervația de la Snagov.

Separat de sesizările „depuse în termen“, Turmac a solicitat să fie luat în considerare faptul că „omisiunea“ Rezervației Snagov (1147,7 ha) a fost făcută de autorități.

„Care (tot ele) trebuie sa rezolve problema pe care au creat-o. Adică cum? Statul greșește, bate în Piața Victoriei (10.08) cetățenii și ANANP îl acuză ONG-urile de fel de fel de nereguli și acum o întreagă țară (și autoritățile) depind doar de ONG-uri pentru a repara greșeala făcută de stat/funcționari? Pe altă parte, chiar cei care au vorbit la acest eveniment cunosc extrem de bine situația de la Snagov (la care au și contribuit)“, afirma Constantin Turmac.

Problema Snagov

Turmac mai precizează faptul că Ministerul Mediului a primit documentația de extindere a ariilor protejate de la Snagov la 2020,8 ha (de fapt, întreaga Rezervație de 1447,7 ha înființată în 1952 prin hcm 894 = pădurile riverane lacului Snagov cu lacul dintre malurile împădurite, la care se Adaugă luciul lacului Snagov).

Menționăm că la Snagov există 311 specii protejate, amenințate și rare. Un set de studii științifice a fost recepționat de Ministerul Mediului in noiembrie 2014. Apoi, în 03.11.2016, la Muzeul Antipa, în cadrul evenimentului Biodiversitatea zonei Snagov, 16 cercetători au prezentat argumentele pentru conservare pentru fiecare din cele 11 specialități de care ocupau.

„Punctul de vedere al președintelui Comisiei Monumentelor Naturii din Academia Română (dr. Dan Munteanu) a fost în 03.11.2016 nu doar de urgentă protejare a rezervației de la Snagov, dar și de extindere, așa cum Academia Română a emis și aviz (pentru 2020,8 ha)“, explica președintele Fundației Snagov.

Paradoxul situației este că Ministerul Mediului a convocat această dezbatere la Academia Română care a creat și administrat Rezervația Naturală Snagov de 1147,7 ha (HCM 894/1952). Aceasta a fost „uitată“ de autoritățile statului (sens în care și Ministerul Mediului a spus în scris că va cerceta). Dar ministerul a recunoscut în scris în 07.01.2020 că există legal Rezervația Snagov, chiar dacă nu e inclusă în Legea 5/2000. De fapt, ministerul Mediului a și făcut dezbaterea publică necesară și corecției în perioada mai 2000 – martie 2020.

Deși Fundația Snagov a făcut peste 10 demersuri oficiale legate de limite la Snagov (inclusiv INSPIRE), nu au existat finalități concrete sub conducerea ultimilor 5 miniștri ai mediului.

Deci la Snagov în prezent se menține o omisiune ilegală a rezervației corelată cu întârzierea prelucrării documentației de extindere la 2080,2 ha. În numele Fundației Snagov și pentru rezervația Snagov (o lipsă/diferență de 930 ha de pădure riverană lacului Snagov) Turmac a solicitat în zadar să intre în dezbaterea publică online.

George Scripcariu

Comisia Europeană a adoptat recent noua strategie privind biodiversitatea și strategia agricolă „De la fermă la consumator“ pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.

Cele două strategii sunt integrate, reunind natura, fermierii, întreprinderile și consumatorii pentru a crea împreună un viitor durabil și competitiv, după cum informează un document dat publicității de Asociația Agent Green.

Strategii pe fond de criză

În principal este vorba de „Strategia europeană pentru biodiversitate“ și de „Strategia europeană de la fermă la consumator“. „Cele două strategii armonios integrate nu sunt cu nimic mai prejos decât ceea ce cerem noi, ecologiștii, de mai multe decenii, însă astăzi, în ceasul al 12-lea, aceste solicitări devin obligație pentru toate statele membre ale UE, inclusiv România“, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de vulnerabili ne face accentuarea declinului biodiversității și cât de esențială este pentru societatea noastră buna funcționare a sistemului alimentar. În conformitate cu Green Deal (Pactul verde european), strategiile propun acțiuni și angajamente ambițioase ale UE pentru a combate declinul biodiversității în Europa și în întreaga lume și pentru a transforma sistemele noastre alimentare în standarde mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecția sănătății umane și planetare, precum și pentru mijloacele de subzistență ale tuturor actorilor din lanțul valoric alimentar. Cele două strategii le acordă cetățenilor o poziție centrală, angajându-se să sporească protecția terenurilor și a mării, refăcând ecosistemele degradate și conferind UE un rol de lider pe scena internațională, atât în ceea ce privește protecția biodiversității, cât și construirea unui lanț alimentar durabil.

Biodiversitatea...

Noua strategie privind biodiversitatea abordează factorii-cheie ai declinului biodiversității, cum ar fi utilizarea nesustenabilă a uscatului și a mărilor, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile alogene invazive. Adoptată în plină pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare a UE, fundamental pentru prevenirea apariției unor epidemii viitoare și consolidarea rezilienței la acestea, precum și pentru oferirea unor oportunități imediate de afaceri și de investiții pentru relansarea economiei UE. Aceasta urmărește, de asemenea, să integreze considerațiile legate de biodiversitate în strategia globală de creștere economică a UE. Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor și a râurilor deteriorate, îmbunătățirea sănătății habitatelor și a speciilor protejate din UE, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluării, „înverzirea“ orașelor noastre, consolidarea agriculturii ecologice și a altor practici agricole favorabile biodiversității și îmbunătățirea sănătății pădurilor europene.

Strategia prezintă măsuri concrete pentru a repune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, inclusiv transformarea a cel puțin 30% din terenurile și mările Europei în zone protejate gestionate eficient și 10% strict protejate. Mai mult, pentru cel puțin 10 % din suprafața agricolă, se va reveni la elemente de peisaj bogate în diversitate, iar 25% din aceasta va fi utilizată pentru a practica agricultura BIO (ecologică). „Ariile protejate ocupă în prezent 18% din suprafața României, însă doar un incredibil de mic 1% este strict protejată, iar restul în regim de exploatare intensivă a resurselor. Avem la dispoziție 10 ani pentru a crea arii protejate pe 30% din suprafața țării și 10% să fie strict protejate“, a adăugat Păun. Acțiunile prevăzute în domeniul protecției, utilizării durabile și refacerii naturii vor aduce beneficii economice comunităților locale, creând locuri de muncă și creștere durabile. Va fi deblocată o finanțare în valoare de 20 de miliarde euro/an pentru biodiversitate prin diverse surse, inclusiv fonduri UE și finanțare națională și privată. „În prezent, îngrijirea ariilor protejate costă țările UE 6 miliarde de euro anual și oferă 12 milioane de locuri de muncă, oferind la schimb beneficii evaluate la 300 de milarde de euro anual. Deci ariile protejate nu sunt o povară, ci o oportunitate și un privilegiu“, a mai spus Păun.

De la fermă la consumator

În privința strategiei „De la fermă la consumator“, aceasta va permite tranziția către un sistem alimentar durabil al UE, care protejează securitatea alimentară și asigură accesul la o alimentație sănătoasă bazată mai mult pe alimente de origine vegetală, produsă de o planetă sănătoasă. Alimentația mai sănătoasă bazată mai ales pe plante face parte și din planurile pentru prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasulare, estimându-se că în anul 2017 au murit aproape 1 milion de europeni din cauza dietei nesănătoase, alți 16 milioane îmbolnăvindu-se grav și pierzând ani buni din viață.

Strategia va reduce amprenta de mediu și climatică a sistemului alimentar al UE și va consolida reziliența acestuia, protejând sănătatea cetățenilor și asigurând subzistența operatorilor economici. Strategia stabilește obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50% a utilizării și a riscului pesticidelor, o reducere cu cel puțin 20% a utilizării îngrășămintelor, o reducere cu 50% a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și atingerea obiectivului de a consacra 25% din terenurile agricole agriculturii ecologice.

De asemenea, aceasta propune măsuri ambițioase pentru a garanta că opțiunea sănătoasă este și cea mai ușor accesibilă pentru cetățenii UE, inclusiv îmbunătățirea etichetării pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor în materie de informare cu privire la alimentele sănătoase și durabile.

În calitate de părți fundamentale ale Pactului verde european, cele două strategii vor sprijini, de asemenea, redresarea economică. În contextul pandemiei de coronavirus, ele urmăresc să consolideze reziliența societăților noastre la viitoarele pandemii și amenințări precum impactul asupra climei, incendiile forestiere, insecuritatea alimentară sau focarele de boală, inclusiv prin sprijinirea unor practici mai durabile pentru agricultură, pescuit și acvacultură și prin abordarea protecției speciilor sălbatice de faună și floră și a comerțului ilegal cu acestea.

Ce urmează...

„În perioada imediat următoare, Comisia are nevoie de validarea strategiilor de către Parlamentul European și Consiliul Europei. Toți cetățenii și toate părțile interesate sunt invitați să participe la o amplă dezbatere publică. La baza Pactului verde european stă obiectivul ambițios de a opri și a inversa declinul biodiversității prin transformarea sistemelor noastre alimentare, a utilizării pădurilor, a terenurilor, a apei și a mărilor, precum și a sistemelor energetice, urbane și industriale. Pactul subliniază, de asemenea, importanța crucială de a aborda împreună schimbările climatice și biodiversitatea“, după cum se arată într-un document al CE.

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Natura este indispensabilă pentru bunăstarea noastră fizică și mentală, filtrează aerul și apa, reglează clima și asigură polenizarea culturilor noastre. Cu toate acestea, acționăm ca și cum natura nu are importanță și pierdem astfel patrimoniul natural într-un ritm fără precedent. Această nouă strategie privind biodiversitatea se bazează pe ceea ce a funcționat în trecut și adaugă noi instrumente care ne vor plasa pe traiectoria către adevărata durabilitate, în beneficiul tuturor. Obiectivul UE este de a proteja și a reface natura, de a contribui la redresarea economică în urma crizei actuale și de a deschide calea către un cadru mondial ambițios de protejare a biodiversității întregii planete.“

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Criza provocată de coronavirus ne-a arătat cât suntem de vulnerabili și cât de important este să restabilim echilibrul dintre activitatea umană și natură. Schimbările climatice și declinul biodiversității reprezintă un pericol clar și actual pentru umanitate. Ocupând o poziție centrală în cadrul Pactului verde, strategia privind biodiversitatea și strategia «De la fermă la consumator» preconizează crearea unui nou echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate, pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor noștri și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența UE. Aceste strategii reprezintă o componentă fundamentală a amplului proces de tranziție pe care îl lansăm.“

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Trebuie să avansăm și să transformăm sistemul alimentar al UE într-o forță motrice pentru durabilitate. Strategia «De la fermă la consumator» va avea o influență pozitivă și amplă asupra modului în care producem, cumpărăm și consumăm alimentele, în beneficiul sănătății cetățenilor, al societăților și al mediului. Aceasta ne oferă oportunitatea de a reconcilia sistemele noastre alimentare cu sănătatea planetei noastre, de a asigura securitatea alimentară și de a răspunde aspirațiilor europenilor, care doresc alimente sănătoase, echitabile și ecologice.“

Bogdan Panțuru

Pentru educația turiștilor și pentru o mai bună înțelegere a diferențelor privind limitele zonării interne a celor 22 de parcuri naționale și naturale aflate în administrarea sa, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a inițiat materializarea lor în teren prin marcarea acestora cu semne specifice.

Semnele distinctive pentru zonarea internă a parcurilor naționale și naturale, precum și pentru rezervațiile naturale și monumentele naturii, au fost stabilite de către Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și agreate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, acestea având dimensiunile standard stabilite prin HG nr. 230/2003 pentru limitele parcurilor naționale și naturale, astfel:

- Zona cu protecție strictă (ZPS) - un pătrat galben, înconjurat de o bandă roșie;

- Zona de protecție integrală (ZPI) - un pătrat albastru, înconjurat de o bandă albă;

- Rezervație naturală/monument al naturii - un pătrat galben, înconjurat de o bandă albă.

Limitele parcurilor naționale şi ale parcurilor naturale sunt marcate în teren, în conformitate cu HG nr. 230/2003, prin aplicarea unui semn distinctiv, stabilit de către Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, respectiv un pătrat roșu cu laturile între 10 şi 15 centimetri, înconjurat de o bandă albă având laturile între 2 și 4 centimetri. Acest semn este aplicat de către administrațiile parcurilor naționale și naturale la distanțe între 50 și 200 metri.

Vă prezentăm, mai jos, un vizual cu marcajele specifice ariilor naturale protejate. Este important de menționat că acestea sunt diferite de marcajele specifice traseelor turistice.

Referitor la zonarea internă a parcurilor naționale și naturale, realizată în baza art. 22 din OUG 57/2007, republicată, pentru o mai bună informare a opiniei publice, facem următoarele precizări privind categoriile de zonare și activitățile permise în interiorul acestora.

Zona cu protecție strictă (ZPS) are statut de ,,rezervație științifică” și in interiorul acesteia sunt permise doar desfășurarea activităților de cercetare, educație ecologică și ecoturism.

Zona de protecție integrală (ZPI) cuprinde cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului, iar aici sunt permise activități științifice și educative, ecoturism, utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit/pășunat, localizarea și stingerea operativă a incendiilor, reconstrucția ecologică a ecosistemelor naturale, reabilitarea unor ecosisteme necorespunzătoare/degradate, înlăturare a efectelor unor calamități, prevenirea înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri și acțiunile de monitorizare a acestora; combaterea înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri.

Zonele – tampon sau zonele de conservare durabilă în cazul parcurilor naționale permit, pe lângă activitățile permise în ZPS și ZPI, menționate mai sus, desfășurarea activităților tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, lucrări de conservare în vederea promovării regenerării naturale și fără extragerea lemnului mort, activități tradiționale de utilizare a resurselor regenerabile.

Zonele – tampon sau zonele de management durabil în cazul parcurilor naturale permit, pe lângă activitățile permise în ZPS și ZPI, menționate mai sus, activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor, lucrări de îngrijire și conducerea arboratelor, lucrări de conservare, aplicarea tratamentelor silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboratelor, activități de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă, activități de pescuit sportiv.

Zone de dezvoltare durabilă a activităților umane (ZDD) permite desfășurarea activităților de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversității. În plus, cu respectarea prevederilor din planurile de management, mai sunt  permise activități de vânătoare (parcuri naturale), cultivarea terenurilor agricole, activități de creștere a animalelor, pescuit sportiv, pescuit industrial și piscicol, exploatarea resurselor minerale neregenerabile dacă reprezintă activitate tradițională și este prevăzut în planul de management al parcului, tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor, activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creșterea animalelor, alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale, activități de construcții/investiții – conform planurilor de urbanism legal aprobate.

Romsilva administrează, pe bază de contracte încheiate cu autoritatea publică responsabilă, 22 de parcuri naționale și naturale care au o suprafață cumulată de peste 850.000 hectare, din care 68% reprezintă fond forestier. Din acest total, 245.000 hectare reprezintă zone cu protecție strictă și integrală, unde activitățile umane sunt restricționate conform legislației specifice.

La jumătatea lunii iulie, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care noțiunea de custode al ariilor naturale protejate a fost eliminată din lege. Ca urmare, responsabilitatea managementului acestora a fost transferată către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Aparent, nimic în neregulă. Doar că cei care cunosc în profunzime acest sistem spun că în spatele Ordonanței sunt gânduri mai puțin ortodoxe.

Ce spune Ordonanța discordiei

Dintr-un fragment extras din Ordonanța de Urgență aflăm că:

„În prezent, ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare sunt atribuite în custodie unor entități (ONG-uri, societăți comerciale, instituții de învățământ – cercetare etc.), conform Ordinului nr. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate. Astfel, ariile naturale protejate sunt gestionate în mod neunitar de către aceștia, apărând astfel proiecte blocate, avize eliberate cu întârziere, avize neconforme cu legislația în vigoare, interpretări excesive și neunitare ale legislației. Astfel:

‒ având în vedere situația extraordinară creată prin blocajele rezultate dintr-o legislație neadaptată, care necesită îmbunătățiri și actualizări, precum și a urgenței care reclamă adoptarea măsurilor propuse necesare deblocării proiectelor de infrastructură care întâmpină dificultăți în derulare, precum și a proiectelor aprobate și care sunt în imposibilitatea demarării datorită dificultăților în obținerea avizelor;

‒ și luând în considerare că majoritatea termenelor de realizare a proiectelor de infrastructură sunt blocate din cauza amânării sau prelungirii nejustificate a emiterii avizului de către custozii actuali, inclusiv a neemiterii avizului în cadrul procesului de obținere a actului de reglementare, de comunicare și cooperare cu custozii actuali, a lipsei de obligativitate de transmiterea a informațiilor privind situația din teren, justifică modificarea legislativă în sensul preluării atribuțiilor custozilor de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

În vederea eficientizării realizării proiectelor de infrastructură este necesară preluarea custodiei ariilor naturale protejate care necesită custode de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea unei administrări unitare a acestor arii naturale protejate și a realizării proiectelor de infrastructură cu finanțare europeană în cadrul financiar 2014-2020.“

Cum o contrazic activiștii de mediu

De cealaltă parte a baricadei, activiștii de mediu acuză faptul că această Ordonanță de Urgență a fost aplicată fără o consultare în prealabil a celor implicați în acest domeniu și că scopul ei este acela de a da frâu liber unor acțiuni menite să distrugă ariile protejate. Cum? Prin dezvoltarea, spre exemplu, a unor proiecte imobiliare sau exploatări miniere. Activiștii de mediu spun că, dacă până acum managementul ariilor protejate nu le-ar fi revenit ONG-urilor (pentru orice intervenție în aceste zone fiind nevoie de avizul lor), paradisul acesta verde pe care România îl mai are ar fi dispărut demult. De aceea, transferul atribuțiilor către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ar putea fi o pavăză pentru altfel de interese decât cele de menținere și conservare a patrimoniului natural protejat. Până în momentul de față responsabilitatea managementului ariilor protejate le revenea ONG-urilor, primăriilor, consiliilor județene, diferitelor universități care în calitate de custozi gestionau aceste zone cu resurse proprii.

Activiștii care susțin că în spatele Ordonanței se află ceva murdar spun că formula inițială de protejare a ariilor protejate a fost agreată de statul român tocmai pentru că acesta nu putea să le gestioneze singur. În completare aceștia spun că, în momentul de față, mai bine de jumătate din totalul ariilor protejate, adică peste 300 de astfel de zone, nu au un custode și că prioritatea Guvernului ar fi fost să găsească o soluție pentru această problemă mai degrabă decât să refacă un sistem deja funcțional.

Justificarea Ministerului Mediului

Ca urmare a discuțiilor iscate pe marginea Ordonanței, Ministerul Mediului s-a văzut nevoit să dea explicații.

„La data operaționalizării structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, atribuțiile custozilor ariilor naturale protejate vor fi preluate de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea realizării unei administrări eficiente a ariilor naturale protejate și asigurării unui proces unitar de evaluare și emitere a avizelor în cadrul procedurilor de reglementare. Astfel, vor fi evitate situațiile de depășire a termenelor de realizare și blocajele în realizarea proiectelor de infrastructură cauzate de lipsa de cooperare și comunicare cu custozii în ceea ce privește transmiterea informațiilor reale, din teren. Vom avea garanția obiectivității și a respectării tuturor normelor legale privind măsurile de conservare impuse încă din faza realizării studiilor de fezabilitate, a evaluării corecte a termenelor de execuție și a costurilor, care nu vor mai fi încărcate, pe parcurs, cu lucrări suplimentare, neprevăzute. De asemenea, din perspectiva necesității corelării dezvoltării spațiale a localităților din ariile naturale protejate cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor, devine posibilă identificarea unor măsuri suplimentare pentru realizarea unei infrastructuri ecologice mai extinse, respectiv crearea unei rețele planificate în mod strategic de zone naturale și seminaturale și alte elemente de mediu, concepută și gestionată pentru a oferi o gamă largă de servicii ecosistemice.“ Și iată că din momentul adoptării acestei Ordonanțe de Urgență a început proba timpului. Să se confirme oare teoria potrivit căreia „drumul spre iad este pavat cu bune intenții“?

Laura ZMARANDA

Guvernul României a adoptat, pe 31 octombrie, o hotărâre prin care s-a aprobat înființarea structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate în 41 de județe. Fără a specifica numărul nou de posturi și impactul bugetar al acestei decizii, actul normativ statuează două elemente: structurile vor fi organizate, la nivel teritorial, ca servicii fără personalitate juridică; rolul lor este de a administra ariile natu­rale protejate. Anterior, în luna iulie 2018, Guvernul a mai emis o ordonanță de urgență prin care a scos din legislația de mediu noțiunea de custode al ariilor naturale protejate. Până atunci, rolul de custode l-au jucat ONG-urile, primăriile, consiliile județene, anumite universități sau centre de cercetare ori societăți comerciale, gestionarea realizându-se inclusiv din surse financiare proprii.

După înființarea structurilor teritoriale ale ANANP, atribuțiile custozilor vor fi preluate în integralitate de acestea, ceea ce înseamnă că statul român va controla exclusiv politicile din perimetrele protejate. Vicepremierul și ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat, după adoptarea hotărârii: „Până în acest an, România era singura țară din Europa care își administra ariile protejate prin intermediul unor entități neguvernamentale și nu așa cum este normal, printr-o autoritate a statului. Prin înființarea structurilor teritoriale ale ANANP vom pune practic ordine în acest sistem și ne vom asigura că statul român, prin instituțiile sale, își asumă aplicarea unitară a legislației de mediu pe întreg teritoriul României. Astfel vor dispărea toate sincopele, cazurile de proiecte blocate, de avize eliberate cu întârziere, de avize neconforme cu legislația în vigoare sau de interpretări excesive și neunitare ale legislației.“

În România există 1.572 de arii naturale protejate (peste 23% din suprafața țării). Noile structuri teritoriale din cadrul ANANP, a mai spus oficialul, vor avea atribuții și în ceea ce privește refacerea a peste 2.000 ha de ecosisteme degradate și îmbunătățirea stadiului de conservare a 60.000 ha teren aflat în arii naturale protejate, în acest scop existând linii de finanțare din fonduri europene prin intermediul POIM și POCA.

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti