Întâlnirea Rețelei Europene a Geoparcurilor (European Geoparks Network – EGN), desfășurată în orașul Hațeg, a reunit reprezentanți ai teritoriilor geoparc cu recunoaștere UNESCO din 28 de țări. A fost pentru prima dată când România a găzduit un eveniment UNESCO de o asemenea anvergură în primul Geoparc Internațional UNESCO din țara noastră și din Europa de Est – Geoparcul Țara Hațegului.

La finele lunii martie, la Hațeg au avut loc întâlnirile forurilor de conducere ale geoparcurilor europene: Comitetul Consultativ și Comitetul de Coordonare. Participanții la întâlnirea găzduită de Geoparcul Țara Hațegului au votat ca evenimentul EGN din primăvara anului viitor să fie găzduit de geoparcul Kula – Salihli din Turcia. Și tot anul viitor, în urma voturilor participanților, conferința Rețelei Europene a Geoparcurilor, care se desfășoară o dată la doi ani, va avea loc în Geoparcul Reykjanes din Islanda. Evenimentul de la Hațeg a avut o importanță majoră și pentru pașii făcuți în direcția unei strategii de funcționare comună și în definirea guvernanței financiare a EGN. Ultima parte a evenimentului a fost dedicată vizitelor în teren. Participanții la întâlnire au avut de ales între trei trasee. Unul dintre acestea i-a dus pe urmele paleontologului Franz Nopcsa și ale dinozaurilor pitici. Cel de-al doilea traseu a fost dedicat descoperirii moștenirii lăsate în Țara Hațegului de vulcani, în comuna Densuș, și de romani, la Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Cel de-al treilea traseu le-a făcut cunoștință oaspeților străini cu Castelul Huniazilor și Cetatea Devei, în scopul promovării valorilor întregului județ.

Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului

„Hațeg este acum capitala a 94 de geoparcuri europene, iar valorile și patrimoniul acestui teritoriu s-au făcut cunoscute în Rețea, în întreaga Europă și în întreaga lume. Sperăm că acest lucru va contribui și la dezvoltare pentru că acest geoparc, dar și toate celelalte geoparcuri, sunt comori ascunse, iar descoperirea acestui tezaur îi face pe cetățenii europeni să devină conștienți de importanța acestor locuri. Ne așteptăm la un flux de oameni interesați să le viziteze și să învețe, la fața locului, despre acest patrimoniu unic“, a afirmat prof. univ. dr. Nickolas Zouros, președintele Rețelei Globale a Geoparcurilor, la conferința de presă din cadrul întâlnirii EGN.

Administrat de Universitatea din București

Ceea ce evidențiază Geoparcul Țara Hațegului în cadrul EGN este administrarea asigurată de Universitatea din București. De altfel, este singurul geoparc european care creează o punte de legătură între lumea academică și comunitatea locală.

„Universitatea investește bani, timp și energie în Geoparc, la distanță de București, pe de o parte pentru că una dintre misiunile noastre este aceea de a dezvolta comunitățile, de a da ceva înapoi societății și comunităților locale. Pe de altă parte, pentru că noi credem că educația trebuie făcută nu numai în amfiteatre și în biblioteci, ci trebuie făcută și pe teren, acolo unde se întâmplă lucrurile. De aceea Universitatea din București a susținut și va susține în continuare proiecte de acest gen. Suntem implicați împreună cu colegii noștri și în cel de al doilea geoparc UNESCO din România, Ținutul Buzăului, și vom sprijini și aplicațiile pentru celelalte geoparcuri“, a precizat prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.

„Fiind o echipă a Universității din București, am putut dovedi că Universitatea este un partener al comunității locale. În organizarea acestui eveniment s-a implicat și ne-a susținut toată lumea, de la Consiliul Județean, la primării și la partenerii locali, de la voluntari, la oameni din comunitatea locală. De fapt, Geoparcul înseamnă parteneriat și acum am avut posibilitatea să le dovedim și colegilor noștri din Rețea că avem această capacitate, că Țara Hațegului e un geoparc real, un geoparc al oamenilor. În fapt, geoparcul e un fel de universitate în aer liber“, a menționat lect. dr. Alexandru Andrășanu, directorul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.

„Numai în asemenea locuri, având conștiința că faci ceva util comunității, putem realiza într-adevăr ce ne dorim, o creștere a acestei minunate regiuni care are toate condițiile să fie în vârf. În cazul geoparcurilor nu contează ierarhia, dar contează enorm să își valorifice potențialul“, a spus prof. dr. Dan Grigorescu, primul director al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.

Referitor la această legătură pe care geoparcul o face între comunitatea locală și cea academică, un element de noutate în cadrul acestor întâlniri ale membrilor EGN l-a constituit organizarea unei sesiuni deschise. Participanții la eveniment au avut posibilitatea să întâlnească parteneri ai Geoparcului, de la nivel local până la nivel universitar, să afle de la ei detalii despre proiectele derulate în Țara Hațegului și să identifice noi modalități de colaborare prin proiecte internaționale comune.

„Interacțiunea cu comunitățile locale și cu mediul academic, cu universitățile, reprezintă o caracteristică distinctă a conceptului de geoparc internațional UNESCO. Cred că geoparcul Țara Hațegului este un exemplu excepțional în acest sens. Vedem o cooperare foarte strânsă cu comunitatea în care suntem oaspeți, în care oamenii fac eforturi să susțină Geoparcul și Universitatea din București. Este o relație cu adevărat unică și sperăm să fie o sursă de inspirație și pentru alte geoparcuri“, a precizat Kristof Vandenberghe, șeful secției Științele Pământului și Reducerea Riscului Geohazardelor și secretar al Programului pentru Geoștiințe și Geoparcuri din cadrul UNESCO.

Succes la nivel mondial

Participanții la cea dea 47-a întâlnire a EGN au fost foarte încântați să descopere Geoparcul Țara Hațegului și o parte din România. De asemenea, au apreciat efortul comun de organizare, din partea echipei, a voluntarilor pentru Geoparc și a partenerilor geoparcului.

„Doresc să vă transmit mulțumirile mele cordiale și presupun că sunt în asentimentul tuturor membrilor EGN din Comitetul de Coordonare care au avut privilegiul de a vă vizita geoparcul și de a experimenta ospitalitatea, căldura și prietenia oferite de oamenii locului. Astfel de întâlniri dau valoare EGN și ne ajută să progresăm prin spirit voluntar și sinergic pentru un viitor mai bun pentru comunitățile noastre și la nivel de cooperare în Rețea. Disponibilitatea tuturor participanților de a depăși orice obstacole și de a fi prezenți în acest geoparc minunat, de a discuta, de a se întâlni față în față și de a proiecta viitorul nostru comun este cel mai puternic indicator că vremurile întunecate ale COVID-ului au fi trecut, găsindu-ne mai puternici decât înainte“, este mesajul transmis de dr. Charalampos Fassoulas, vicecoordonator al EGN, după întâlnirea de la Hațeg.

Rețeaua Europeană a Geoparcurilor a fost creată în anul 2000 și reunește în prezent 94 de teritorii din 28 de țări de pe continentul nostru. Conceptul de geoparc s-a bucurat de succes la nivel mondial, astfel că în anul 2004 s-a constituit Rețeaua Internațională a Geoparcurilor (Global Geoparks Network – GGN) care, în 17 noiembrie 2015, a obținut recunoașterea UNESCO prin Programul pentru Geoștiințe și Geoparcuri. La nivel mondial, sunt 177 de geoparcuri, din 46 de țări din întreaga lume, membre ale GGN. Numărul geoparcurilor UNESCO crește în fiecare an, pe măsură ce noi teritorii sunt evaluate și acceptate ca membre ale acestui important organism internațional. (I.B.)


Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului cuprinde întreaga Țară a Hațegului și are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 177 de teritorii din 46 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Administrarea statutului de Geoparc Internațional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti. Geoparcul este un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde de ani a Pământului, o stare de spirit a tuturor celor care doresc să participe la renaşterea unor comunităţi şi este tărâmul de întâlnire ce îi reuneşte pe toţi cei care se simt ataşaţi de valorile tradiţionale, fie că sunt locuitori reali sau virtuali. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Dinozaurii descoperiţi în Ţara Hațegului sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și pui de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare gigantice (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.


 

Universitatea din București a transmis recent că în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului (care se află de altfel sub umbrela acestei instituții) a fost făcută o descoperire extraordinară. Cercetătorii de aici au găsit o nouă specie de țestoasă fosilă, denumită Dortoka vremiri. De ce este importantă această descoperire? Pentru că, se arată în comunicatul de presă al Universității din București, „Dortoka vremiri a supraviețuit evenimentului care a dus la extincția dinozaurilor și poate oferi indicii importante pentru stoparea dispariției unor specii actuale de animale din cauza activităților umane.“

Exemplarul fosilizat este foarte bine conservat

Prin această descoperire, Valea Dinozaurilor din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului oferă noi informații despre diversitatea vieții de acum 70 de milioane de ani, de pe fosta Insulă a Hațegului. Aici paleontologii au descoperit această specie de broască țestoasă, contemporană cu dinozaurii pitici din Transilvania. Paleontologii au denumit noua descoperire Dortoka vremiri, în onoarea celebrului paleontolog român Mátyás Vremir, decedat în iulie 2020. Mátyás Vremir a avut o contribuție importantă la studiul fosilelor de vertebrate descoperite pe teritoriul României, inclusiv în zona Hațegului, și a fost primul care a semnalat aici existența țestoaselor de tipul Dortoka în perioada Cretacicului Târziu. Specia nou descoperită face parte dintr-o familie mai mare de broaște țestoase specifice mai mult emisferei sudice. Fosilele celei mai apropiate dintre rudele sale datează de acum circa 57 de milioane de ani și au fost identificate în N-V României. Astfel, această nouă descoperire oferă o perspectivă importantă asupra identității supraviețuitorilor extincțiilor în masă, de la sfârșitul Cretacicului, care a dus la dispariția dinozaurilor. Exemplarul fosilizat este foarte bine conservat și oferă o mulțime de detalii referitoare la această specie.

A fost identificată abia după un secol de cercetări

Carapacea descoperită este aproape completă, are aproximativ 19 cm lungime și o formă ovală. Plastronul (abdomenul) s-a păstrat în întregime, având o lungime de 15,5 cm. Ambele, carapacea și plastronul, prezintă ornamente caracteristice genului de țestoase Dortoka și sunt mai subțiri decât cele ale contemporanelor lor, broaștele țestoase Kallokibotion, care erau de talie semnificativ mai mare.

Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului

„Kallokibotion bajazidi a fost prima specie de broască țestoasă fosilă identificată pe actualul teritoriu al Geoparcului Țara Hațegului, contemporană cu dinozaurii pitici. Această specie era comună, dovadă fiind resturile ei, care se regăsesc din abundență în rocile fosilifere de aici. Specia a fost descrisă de Franz Nopcsa în 1923, deci acum aproape un secol. Într-un fel, descoperirea noastră reprezintă un omagiu centenar adus activității acestui important cercetător originar din zona Hațegului, descoperitorul celebrilor dinozauri pitici. Dortoka, spre deosebire de Kallokibotion, era o specie mai rară. Acest motiv, dar și dimensiunile ei mai mici, explică cum de a ajuns să fie identificată abia după un secol de cercetări. Chiar și după descoperirea exemplarului descris de noi, au trecut aproape 30 de ani până am reușit să stabilim identitatea acestuia“, afirmă conf. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, coautor al studiului. În plus față de Kallokibotion, care prefera mediul terestru, Dortoka era adaptată mediului acvatic, preferând apele dulci.

Vertebratele terestre au dispărut în număr semnificativ mai mare decât cele de apă dulce

„Singura țestoasă despre care știm că a coexistat cu noua specie descoperită trăia pe uscat și nu a supraviețuit extincției în masă. În schimb, această specie nouă a fost o țestoasă de apă dulce. Acest aspect se potrivește unui model observat anterior în faunele contemporane din America de Nord, unde vertebratele terestre au dispărut în număr semnificativ mai mare decât cele de apă dulce la finele perioadei cretacice“, afirmă Felix Augustin, doctorand al Universității din Tübingen și autor principal al articolului. Cercetătorii iau în calcul ipoteza că acest fapt ar putea fi posibil pentru că lanțurile trofice acvatice se bazează în mare măsură pe material organic în descompunere care poate fi disponibil și în condiții de mediu extreme, când lanțurile trofice terestre sunt distruse. Prin înțelegerea selectivității ecologice în cazul extincțiilor din trecut, noua descoperire poate veni în sprijinul eforturilor de conservare a speciilor aflate pe cale de dispariție din cauza activităților umane.


    • Descoperirea paleontologică a fost documentată într-un studiu publicat recent în Journal of Systematic Palaeontology. Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională alcătuită din Felix J. Augustin și Andreas T. Matzke de la Universitatea Tübingen (Germania), Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București (România), Gábor Botfalvai de la Muzeul de Istorie Naturală și Universitatea Eötvös Loránd – Budapesta (Ungaria) și Márton Rabi de la Universitatea din Halle-Wittenberg (Germania).
    • Autorii studiului reprezintă universitățile din Tübingen și București – membre CIVIS, precum și instituții de știință din Ungaria cu care Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București a încheiat un acord de cooperare științifică pentru realizarea de studii paleontologice pe fosile descoperite pe actualul teritoriu al Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, pe parcursul a cinci ani.


(D.Z.)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti