La jumătatea lunii decembrie 2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat „Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ“, program finanțat prin Fondul de Mediu, cu o valoare de 384 de milioane de lei. De acest program ar putea beneficia 400 de școli și de grădinițe din România. Banii vor fi alocați primăriilor, pe bază de cereri de finanțare și proiecte, în limita a 90% din valoarea investițiilor, însă sumele sunt diferite, respectiv 1.500.000 de lei pentru localitățile cu până la 5.000 de locuitori și 3.000.000 de lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori. Solicitanții eligibili sunt UAT-urile organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu, inclusiv sectoarele municipiului București. Activitățile concrete pentru o clădire în care funcționează o școală sau o grădiniță presupun: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii, a sistemului de încălzire și a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare, reabilitare, modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior, de reabilitare / modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri, instalarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri etc. Inițiatorii programului care, evident, are și o componentă de protecție a mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului anual de energie primară, spun că un astfel de proiect va produce o scădere a facturii la energie cu 45-65%. Pentru a beneficia de finanțare, e nevoie să fie îndeplinite mai multe criterii:

• primăria solicitantă trebuie să nu aibă datorii la plata taxelor, impozitelor și amenzilor către bugetul de stat, bugetul Fondului pentru mediu și să asigure contribuția proprie necesară implementării proiectului;
• școala/grădinița (clădirea) nu a mai beneficiat de finanțare publică în ultimii 5 ani, înainte de data depunerii cererii de finanțare și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare pentru aceleași lucrări;
• clădirea/ansamblul de clădiri nu se încadrează în clasa I de risc seismic (risc ridicat de prăbușire) sau în clasa II de risc seismic (sub efectul cutremurului se înregistrează degradări structurale majore);
• clădirea a fost construite înainte de anul 2000;
• solicitantul deține un plan de acțiune privind energia durabilă, o strategie de reducere a emisiilor de CO2 sau o strategie locală/județeană în domeniul energiei.

La lansarea programului, ministrul de atunci al Mediului, Mircea Fechet, declara: „Eficiența energetică a școlilor sau grădinițelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie și scad costurile cu utilitățile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor și a elevilor este mult mai în siguranță datorită calității aerului din interior. Nu mai punem la socoteală că, din cele peste 7.000 de unități de învățământ din țară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt creează o mare presiune pe păduri. Mi-aș dori ca în maximum 3 ani să nu mai avem în România școli sau grădinițe care să fie încălzite cu sobe pe lemn.“

Maria BOGDAN

De câțiva ani încoace, județul Brașov este gazda unui eveniment inedit organizat special pentru copii pentru a celebra Ziua Națională. Este vorba de un atelier organizat de doamna Gabriela Bularca care, prin frumusețea demersului său, ne-a impresionat în fiecare an. În continuare vă prezentăm un text scris chiar de doamna Gabriela care ne destăinuie cum s-a desfășurat atelierul de creație în plină pandemie. Iată textul:

Numele meu este Gabriela Bularca și sunt artizan brașovean. În anii trecuți organizam atelierele de brățări tricolore, la care participau zeci de copii și tineri din Brașov și împrejurimi. Le organizam chiar de 1 decembrie pentru a sărbători ziua țării noastre și Unirea. Era o bucurie de nedescris, veselie și copii fericiți, toți reușeau să își croșeteze sau să împletească brățări tricolore. Anul acesta, din cauza crizei sanitare, toate atelierele de acest gen au fost sistate. Nu puteam lăsa să treacă o zi atât de importantă fără să gândesc ceva care să adune comunitatea de croșetăreți și iubitori de ateliere. Și cum mai toate evenimentele au trecut în mediul online, așa am trecut și noi atelierul de brățări tricolore și l-am transformat într-un concurs de brățări tricolore. Vă spun sincer că aveam emoții mari, nu știam dacă vor exista doritori, nu am estimat deloc impactul. Am postat regulamentul în care explicam pașii de urmat. Au fost două categorii de vârstă până în 16 ani și peste 16 ani. Orice tehnică a fost acceptata: cusut, țesut, pictat, mărgelit, tricotat, croșetat, împletit etc. Ca de fiecare dată aveam asigurată sponsorizarea din partea firmei MezCrafts România, furnizor de fire; sunt cei care mă sprijină în fiecare concurs sau proiect pe care îl am. Am postat anunțul și mă uitam că nimeni nu reacționează. Ups... Zic, clar nu e nimeni interesat.

De unde să știu ce va urma?

Într-o dimineață primesc un mesaj de la Galeria Creativ, un alt susținător constant al proiectelor mele, prin care mă anunța că dorește să sponsorizeze concursul cu 2 vouchere. Minunat. Galeria Creativ este un loc unde poți învăța o mulțime de tehnici. Tot în mesaj sosește și oferta de partener media și de sponsor al concursului de la Lumea Satului, o surpriză minunată și îi mulțumesc din suflet dnei Teofilia Banu. Și cum proiectele mele pe plan local sunt se pare iubite de brașoveni, a sosit și oferta firmei Sofyarn prin Andreea Mihaela Stoean, care asigura 2 pachete de fire. Minunată și în același timp nesperată atâta susținere. Mereu sunt surprinsă de bunătatea oamenilor și de dorința de a se implica în ceea ce realizez local în Brașov. Aveam încă emoții dacă vor exista doritori pentru a participa la concurs. Așteptările aveau să îmi fie depășite cu mult.

Pozele cu brățări au început să sosească. Din toate colțurile țării și chiar și din străinătate, de la români care nu își uită neamul. Aveam 12 brățări, emoțiile creșteau, și brățările tot veneau. Nu știam unde voi ajunge. Brățările au început să vină, 25, 30...

Au trimis pentru concurs prieteni vechi ai evenimentelor mele, au venit spre mine și persoane noi: grupul de copii din Prejmer coordonat de dna Cristina Mirică, un grup de copii minunați din comuna  Melinești Dolj, grup care își spun Piticii Veseli, cel mai tânăr participant în vârstă de doar 6 ani, mămici cu copii, copii cu mămici, copii pe care îi îndrum de mulți ani, acum deveniți tineri au participat și ei, doamne dragi mie din clubul de croșetat, doamne din echipa Zilei Internaționale a croșetatului, prieteni dragi, au participat și mulți dintre copiii cu care am pornit la drum în ateliere de croșetat, copii îndrumați de dna Furnică Mihaela, copii deveniți acum tineri: Ștefania, Alexandra și Teodora. Până în ultima zi de predare a pozelor au sosit 76 de poze, eram copleșită de amploarea acestui concurs. În concurs au fost înscrise modele atât de frumoase încât, dacă era posibil, le premiam pe toate. Ca tehnici au fost diverse, de la cele cunoscute de croșetare, coasere și împletire până la tehnici mai puțin cunoscute și aici doresc să menționez împletitura cu lucetul, un instrument medieval foarte interesant cu care erau realizate de către vikingi cordoane, au fost prezente brățări mărgelite, cu tehnica nodurilor, din hârtie creponată, desenate, modelate. O adevărată explozie de creativitate și de bucurie. Nu pot spune că o brățară mi-a plăcut mai mult decât alta, le iubesc pe toate, sunt create cu multă grijă și atenție.

Competiția a fost foarte strânsă, toate brățările au fost apreciate

Până la urmă s-au ales câștigătorii pe baza aprecierilor la fiecare poză. La categoria până în 16 ani, clar pe toți îi consider câștigători, sunt copii minunați. Au participat copii din Prejmer, copii din satul Melinești Dolj, din satul Spineni Dolj, din Brașov foarte mulți, în total au fost 33 de brățări înscrise la această categorie. Câștigătorii au fost: locul I Elena Antonia Dringa din Prejmer Brașov, Locul II Anastasia Banea din Brașov, locul III Alexia Costea din Prejmer Brașov, mențiune Delia Florescu Prejmer Brașov. Cât de greu a fost să anunț câștigătorii, mai ales când toți au pus suflet în ceea ce au lucrat!

La categoria peste 16 ani câștigători au fost Marcela Sârbu, prietenă dragă a festivalului Ziua Internațională a Croșetatului, locul II Luminița Gheldiu, un suflet foarte blând și drag, a cedat premiul unui copil, locul III o tânără minunată de doar 16 ani Ștefania Salahoru, săritoare și gata mereu să își ofere sprijinul acolo unde este necesar, iar mențiunea a mers spre Anca Florescu Bratei și ea prietenă a tuturor evenimentelor de croșetat și colegă de șezătoare. Sunt atât de multe de spus despre acești oameni încât aș putea scrie o carte. Albumul de concurs a fost preluat de peste 100 de persoane și de pagini, le mulțumesc.

Acum, la final, ce pot să spun? Sunteți minunați toți, cei care au creat brățări, părinții care îi susțin pe cei mici, profesori și învățători, îndrumători, sponsorii care au făcut posibile aceste lucruri. Un mare mulțumesc și respect tuturor.

Cu drag, Gabriela Bularca, artizan brașovean

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat introducerea a încă 3.791,5 hectare de păduri cvasi-virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din România, care se adaugă celor 6.998,2 ha avizate în luna septembrie. Prin acest proces, în Catalog, care este în curs de revizuire, suprafața pădurilor virgine și cvasi-virgine incluse în protecție absolută crește la 43.823,36 hectare.

Noile păduri incluse în catalog se află în proprietatea publică a statului, administrate de Ocolul Silvic Băile Herculane și fac parte, în prezent, din situl natural UNESCO „Păduri străvechi și seculare de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei“.

În luna august, MMAP a semnat contractele de realizare a studiilor prin care suprafața pădurilor virgine și cvasi-virgine din România se dublează. Astfel, încă aproape 40.000 de noi ha se vor adăuga celor existente în acest moment. Ministrul Mircea Fechet a declarat: „Avem datoria să protejăm aceste păduri, care sunt printre ultimele zone de pe Terra în care natura supraviețuiește în forma ei pură, neatinsă de om. Iar România are, poate, unele dintre cele mai mari suprafețe de astfel de păduri. Dacă noile studii vor confirma că cele 40.000 de hectare respectă criteriile și indicatorii pădurilor virgine și cvasi-virgine, alte 4 județe noi din țară vor avea oficial incluse suprafețe în catalog – Harghita, Alba, Bistrița-Năsăud și Arad.“

Flăcările ies din pământ. Nu este scenariul unui film horror, nici nu se anunță Apocalipsa. Sunt doar ”Focurile Vii” din Vrancea și Buzău. România se bucură de rezervele sale naturale de flăcări vii, un fenomen spectaculos unic în Europa, care mai poate fi văzut și în Australia, Asia, SUA și Turcia.

Aceste fenomene aparent inexplicabile nu sunt privite cu groază și teamă de către români ci dimpotrivă, cu bucurie: se spune că focurile vii sunt o protecție pentru animale și zona din jurul lor. Cei care ajung la Focurile Vii își pun o dorință și ea se va îndeplini.

Flacăra Olimpică inspirată din focurile vii

Sunt voci care spun că ideea de Flacără Olimpică a fost inspirată de aceste focuri vii.

Oamenii de știință au studiat acest misterios fenomen al naturii și au ajuns la concluzia că se datorează emanării gazelor de pe pământ. Când ajung la suprafață, prin frecare cu solul, acestea se aprind.  Emisiile de gaze cu sau fără aprindere spontană sunt la ordinea zilei în mai multe zone din România, în afara Carpaților și în interiorul bazinului Transilvaniei.

În nord-vestul orașului Buzău, Focurile Vii sunt o atracție a turiștilor. Aflate la aproximativ  60 de kilometri distanță de orașul Buzău, ele se găsesc în aceeași zonă cu vulcanii de noroi.  Cunoscute sub numele de Focurile vii din Lopătari, aceste flăcări dau impresia că izbucnesc din centrul Pământului, unde solul s-a spart. Gazul natural care iese din pământ este și baza care susține arderea. Flăcările care au o culoare albastră se pot ridica până la înălțimea de 20 cm. Chiar și în timpul iernii, acestea continuă să ardă.

Rezervația naturală de la Andreiașu de Jos

O zonă cucerită de focul veșnic se află și în Munții Subcarpații din Vrancea. La Andreiașu de Jos, este zona care a fost declarată rezervație naturală, încă din anul 1973. Înălțimea și intensitatea flăcărilor de aici variază. Uneori ajungând până la jumătate de metru. Aflate într-o zonă cu risc seismic ridicat, în timpul cutremurelor, când cantitatea de gaz care iese la suprafața pământului este mai mare, focurile vii pot ajunge la mai mult de 2 metri înălțime.

Anca Lăpușneanu

Datele statistice spun că, în 2019, sosirile turiștilor în structurile de primire turistică au înregistrat valori mai mari în București (2.038,9 mii de sosiri ), Constanța (1.380,6 mii), Brașov (1402,5 mii), Cluj (667,3 mii), Mureș (596,2 mii) și Prahova (581,9 mii). Cu alte cuvinte, acestea sunt localitățile sau județele preferate de călătorii români și străini deopotrivă. Cu privire la înnoptări, pe primul loc se află județul Constanța (5.196,5 mii de înnoptări), urmat de București (3.549,7 mii), Brașov (2.763,9 mii), Bihor (1.546,5 mii), Vâlcea (1.518,2 mii), Prahova (1.294,1 mii), Cluj (1.248,0 mii) și Mureș (1.158,6 mii). Dacă vă miră prezența județelor Bihor, Vâlcea și Mureș în acest clasament, trebuie să știți că plusul este adus de concediile în stațiunile balneoclimaterice.

Plecând de la aceste cifre ale INS, astăzi ar fi urmat să scriem un articol despre cele mai vizitate și deci frumoase județe din România. Subiectul rămâne pe altădată; mai însuflețită și reală ar fi părea altor călători, respectiv ce consideră ei că ar fi cele mai spectaculoase județe sau locuri de pe meleagurile noastre pe care le-au vizitat și le-au rămas în memorie. O sinteză a impresiilor pe care le veți citi în articol sună cam așa: „Avem o țară cu infinite frumuseți. Păcat că nu le punem în valoare pe toate, păcat că nu știm să ne prețuim suficient natura, istoria, tradițiile și tot ce ne-ar putea transforma în destinație turistică de interes în acest colț al Europei.“

Nina Preda (Ploiești): „Dacă ar fi să aleg trei județe care înseamnă explozie de frumos la fiecare pas, ordinea ar fi Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Primul și ultimul cu acel șirag de biserici din lemn sau mănăstiri voievodale, din patrimoniul mondial UNESCO. În schimb, gândind la obiective de vizitat, aș poposi la nesfârșit în Dobrogea, tărâmul care vorbește cel mai mult despre istoria noastră. Mă rog, care mărturisește despre un trecut dens și valoros: Orașul antic Tomis, Edificiul roman cu mozaic, situl arheologic de la Adamclisi, cetățile Capidava, Carsium, Histria etc.  Sunt multe peisaje care te lasă fără răsuflare. De asemenea, cred că muntele oferă oricând ipostaze uluitoare.“

Rodica Papuc (Buzău): „Firește, Buzăul mi-e cel mai aproape de suflet. Și are multe locuri și obiective de dezvăluit: focul viu și Muntele de sare (Platoul Meledic) de la Lopătari, vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, Muzeul de chihlimbar de la Colți, blocurile de calcar de la Bădila (Viperești), Dealul cu lilieci (Cernătești), Piatra albă „La Grunj“ de la Mânzălești, stațiunea Sărata Monteoru, locuințele rupestre de la Bozioru, Mănăstirile de la Ciolanu și Rătești, Lacurile Amara și Balta Albă, Barajul Siriu. De ce nu, aș adăuga și produsele tradiționale: covrigii de Buzău, țuica de prune de la Pătârlagele, cârnații de Pleșcoi, recunoscuți și protejați în UE.“

Paraschiva Grigoraș (Constanța): „Tulcea este cel mai frumos și cel mai complet județ. Are munții (Macinului) din lanțul Hercinic, martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului, are dealuri, culmi (Pricopanului), ape (pârâul Taita), lacuri – Iacobdeal, Dunărea cu toate brațele sale, Delta Dunării, rezervație UNESCO, Marea Neagră (litoral, plajă), câmpie, mănăstiri (Vovidenia din Slava Cercheza, Celic Dere de pe Valea Cilicului, Cocos din apropierea Niculițelului, Schitul Sf. Atanasie, singura mănăstire din deltă), vestigii istorice (Enisala, Noviodunum-Isaccea, Dinogetia, Aegyssus, Halmyris, Beroe-Ostrov).“

Tania și Dorin Cenușă (Roman): „Destinații preferate, dincolo de ceea ce s-ar putea numi patrotism local, ar fi Ceahlău, Cheile Bicazului, stațiunea Durău, Cetatea Neamțului, Mănăstirile Agapia, Văratec, Sihla, Sihăstrie, Bistrița, Horaita, Pangarati, Petru Vodă. Am numit, deci, județul Neamț. În general avem o țară minunată, păcat că nu știm să o promovam și să o păstrăm curată!“

Ionel Ariceșteanu (Sinaia): „Pe primul loc, fără discuție, este Transfăgărășanul, un loc mereu tulburător, incredibil de frumos, un traseu turistic pe care l-aș face la nesfârșit. Pe urmă aș numi Delta Dunării, dar cea de prin anii `93, când avea un parfum unic și, de acolo, m-aș duce în Țara Moților, pe ceea ce localnicii numesc „Transalpina din Apuseni“, un drum de-o frumusețe rară ce străbate culmile munților Trascaului și Metaliferi, care pleacă din Aiud, trece prin Rimeț, Ponor, Mogoș și Bucium, cu terminare la Abrud. Ar mai fi un loc minunat, unde aș reveni iar și iar, Băile Felix.“

Angela Szenasi (Satu Mare): „Este foarte frumos  județul Maramureș, cu Cimitirul vesel de la Săpânța, unicat în țară. Mănăstirile Bârsana și Rohia (din Țara Lăpușului) și toate bisericile din lemn sunt așezări monahale de-o frumusețe fără cusur. Nici nu știu ce să amintesc mai întâi: Cascada Cailor, mocănița de pe Valea Vaserului, lângă Vișeu, Ocna Șugatag, cu băile termale sărate. Satu-Mare, cu Țara Oașului, este un ținut care trebuie, de asemenea, văzut măcar o dată în viață, cu toate bogățiile sale inclusiv spirituale: Muzeul Țării Oașului cu exponate de port popular, ceramică, obiecte de uz casnic, cioplituri în lemn, Casa-muzeu specifică zonei, Colecția de artă populară oșenească, trebuie văzute localitățile Certeze, Huta-Certeze, Racșa, Bixad, pe urmă zonele de agrement Poptileni, Certeze și Bixad.“

Cu voia dvs., am să consemnez și preferințele mele: locurile unde mi s-a tăiat la propriu respirația, de-atâta frumusețe ireală – Jina (Sibiu) și Piatra Fântânele (Bistrița-Năsăud); cele mai spectaculoase județe din punctul de vedere al peisajelor – Suceava (cu drumurile peste munți, Vatra Dornei-Poiana Stampei și Valea Stânei-Cârlibaba, Mănăstirile Voroneț, Sucevița, Putna, Moldovița, Pătrăuți, peisaje de o rară frumusețe în Rarău, Călimani, Mestecăniș) și Caraș-Severin (cu Valea Cernei și Valea Nerei), poate ceva Hunedoara, Sibiu, Vâlcea și Gorj, dar numai partea nordică, și Prahova, pe Valea Teleajenului; orașe – Iași, cu o istorie generoasă, inconfundabilă, Cluj – pentru frumusețe și civilizație. Dar în topul preferințelor rămâne litoralul Mării Negre!“

Maria Bogdan

GALERIE FOTO

Având în vedere că noua strategie de creștere a Europei, Pactul Ecologic European, prezentată de Comisia Europeană la data de 11 decembrie 2019, este o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE prin transformarea provocărilor legate de mediu și climă în oportunități, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor organizează miercuri, 5 august 2020, începând cu ora 11.00, evenimentul intitulat PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN: IMPLEMENTARE ȘI PERSPECTIVE PENTRU ROMANIA. 

În contextul pandemiei de COVID19, discuțiile vor fi inclusiv online. Exista astfel oportunitatea de-a disemina informațiile unei audiențe extinse. 

Evenimentul va fi difuzat, în timp real, și pe pagina de Facebook a Mininsterului Mediului, Apelor și Pădurilor. 

Pactul Ecologic European va face parte din agenda de lucru a României pentru următorii ani, iar îndeplinirea noilor ținte ale Uniunii Europene stabilite prin acest pachet de măsuri, privind adaptarea la schimbările climatice implică schimbări majore ce vizează întreaga economie.

În acest context, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are rolul de  coordonator în cadrul procesului de implementare a Pactului Ecologic European în România.

https://www.facebook.com/events/s/pactul-ecologic-european-imple/1129578020755804/

Anul trecut, potrivit Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), veniturile realizate de comunele din România au însumat 21,847 miliarde de lei, mai mult cu 4,28 mld. lei comparativ cu 2018 (17,567 miliarde de lei).  Cele mai multe fonduri provin din venituri proprii (7, 38 mld. lei), sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (6,33 mld.lei) și subvenții (5,93 mld. lei), ultimele însemnând bani alocați prin programele guvernamentale, de exemplu PNDL. Ei bine, dacă v-ați imaginat că localitățile rurale au dat buzna să acceseze banii europeni, aflați că anul trecut au intrat în contul celor 2.861 de comune doar 900 de milioane de lei!

Cele mai mari venituri au fost realizate de așezările rurale din județele Iași (912,76 milioane de lei), Suceava (811, 33 mil. lei),  Prahova (757,71 mil. lei), Ilfov (754, 55 mil. lei), Timiș (736, 60 mil. lei), Olt (723, 06 mil. lei) și Dolj (718, 12 mil. lei). Cele mai mici venituri au înregistrat comunele din județele Covasna (204, 31 mil. lei), Ialomița (315, 54 mil. lei), Brăila (347,39 mil. lei), Caraș-Severin (352,79 mil. lei), Sălaj (359,38 mil. lei), Sibiu (369,93 mil. lei), Harghita (374, 35 mil. lei), Brașov (377,26 mil. lei) și Hunedoara (381,19 mil. lei).

Top 5 cele mai bogate comune pe județe vs. cele mai sărace localități rurale

Situația de mai sus este însă una înșelătoare. Veniturile totale nu reflectă decât într-o anumită măsură puterea economică reală a comunelor dintr-un județ sau altul. Acestea sunt influențate în fiecare an, de exemplu, de subvențiile acordate prin programele guvernamentale, iar acestea sunt atribuite de regulă pe criterii, să zicem, de ordin politic. Așa că ne vom uita puțin la volumul veniturilor proprii, care ne apropie mai mult de adevăr. Veți vedea că, într-un top 5, dispar din clasament județele Iași, Suceava, Olt sau Dolj și se „califică“, pe bună dreptate, Cluj și Argeș. Și în cazul județelor cu cele mai sărace comune situația se modifică, în sensul că apar în clasament Hunedoara, Mehedinți și Sălaj, județe care nu sunt prezente în cazul veniturilor totale.

Județul Tulcea, campion la fonduri europene

Un alt merit real al localităților îl reprezintă fondurile europene atrase. De fapt, în această zonă este reflectat interesul autorităților pentru dezvoltarea localităților, mai ales în lipsa unor venituri proprii sau a unui ajutor național care să permită acest lucru. Și veți vedea că avem o surpriză totală, aici regăsindu-se numai trei din județele cu cele mai mari venituri. Așadar, cele mai multe fonduri europene au fost atrase de comunele din județul Tulcea, cu 58, 834 mil. lei, urmat de Dolj – 53,37 mil. lei, Iași – 44,125 mil. lei, Mureș – 42,107 mil. lei, Suceava – 38,270 mil. lei, Cluj – 34, 517 mil. lei, Harghita – 30,89 mil. lei și Bistrița-Năsăud – 30,471 mil. lei. Cei mai puțini bani europeni au mers înspre cel mai bogat județ, respectiv, Ilfov (1,638 mil. lei) și înspre Brăila –2,98 mil. lei, Brașov – 8,44 mil. lei și Giurgiu – 9,67 mil. lei.

Cele mai bogate comune din România

Cea mai bogată comună din România este Chiajna, din județul Ilfov, care a avut în 2019 venituri totale în valoare de 79,24 mil. lei, fiind urmată de comuna Florești, din județul Cluj, cu un buget de venituri de 64,53 mil. lei. Ambele, cum se întâmplă și în cazul celorlalte, au dezvoltat pe teritoriul lor importante capacități economice (inclusiv parcuri industriale), care aduc sume importante la bugetele locale sub formă de impozit pe venitul global, impozit pe terenuri și clădiri etc. De altfel, în toată România există 20 de localități rurale cu venituri anuale mai mari de 30 de milioane de lei. Patru dintre acestea au fost ajutate să ajungă la această performanță prin volume mari de bani virate prin PNDR. Cele mai multe așezări rurale bogate provin din Ilfov, iar motivul este ușor de înțeles, apropierea de București. Dar iată și celelalte centre rurale cu mare putere economică, într-o ordine aleatorie: Mogoșoaia (Ilfov) – 41,98 mil. lei, Afumați (Ilfov) – 37,84 mil. lei, Dragomirești (Ilfov) – 34,23 mil. lei, Balotești (Ilfov) – 33,48 mil. lei, Jilava (Ilfov) – 32,96 mil. lei, Snagov (Ilfov) – 30,95 mil. lei, Ariceștii Rahtivani (Prahova) – 30,74 mil. lei, Dumbrăvița (Timiș) – 45,78 mil. lei, Giroc (Timiș) – 40,023 mil. lei, Ghiroda (Timiș) – 33,88 mil. lei, Cristian (Brașov) – 41,945 mil. lei, Apahida (Cluj) – 37,66 mil. lei, Cumpăna (Constanța) – 34,53 mil. lei (comuna a avut 12,6 mil. lei subvenții de la stat), Sânmartin (Bihor) – 34,34, Mihai Kogălniceanu (Constanța) – 32,95 mil. lei (subvenții de la stat în valoare de 11,22 mil. lei), Valu lui Traian (Constanța) – 34,78 mil. lei (10,5 mil. lei subvenții de la stat), Ciurea (Iași) – 35,65 mil. lei (13,64 mil. lei subvenții de la stat) și Miroslava (Iași) – 39,29 mil. lei.

581 de comune au avut bugete mai mari de 10 milioane de lei

Anul trecut, 581 de comune (20,30% din totalul așezărilor rurale) au avut bugete mai mari de 10 milioane de lei. Cele mai multe sunt din Iași, Ilfov, Prahova și Suceava. Cum spuneam însă, această cifră nu este concludentă. Dacă dăm la o parte subvenția de la stat (PNDL sau alte programe guvernamentale), care un an poate să fie, iar anul următor nu, apoi fondurile europene, eventual și sumele pentru echilibrare, care nu sunt atribuite întotdeauna după formule fixe, ci deseori după interese conjuncturale, puterea reală economică a unei așezări este reflectată de veniturile proprii. Din acest punct de vedere, doar 59 de așezări rurale din România au bugete de venituri proprii de peste 10 milioane de lei anual. Județul Ilfov concentrează cele mai multe localități de acest fel (18), acesta fiind urmat de Prahova, Timiș, Cluj și Constanța.

Maria Bogdan

În ciuda precipitațiilor abundente de la sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie, problema secetei cu care se confruntă România este departe de a se fi încheiat. De fapt, se pare că seceta din estul Uniunii Europene ar putea duce la cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului.

Anul agricol 2019-2020, afectat

Potrivit agenției Bloomberg, în unele părți din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, iar în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat presei: „E o secetă extremă şi puternică, ce s-a instalat în această parte a Europei, nu numai în România (...) Secetă ca anul acesta, spun specialiștii, n-a fost de 50-60 de ani“, a afirmat Adrian Oros. Ministrul a mai spus că până acum sunt înregistrate 1,4 milioane de hectare de culturi afectate de secetă. „În afară de faptul că-i despăgubim, încercăm să-i încurajăm pe fermieri – pentru că sunt şi alte fenomene climatice nefavorabile sau extreme care pot să le diminueze producţiile, grindină, inundaţii, îngheţ, ploi torenţiale, furtuni – și încercăm să-i obişnuim să-şi asigure culturile. (...) Ministerul Agriculturii suportă 70% din poliţa de asigurare. În acelaşi timp, încercăm să negociem cu băncile să fie prinsă în poliţa de asigurare şi seceta, pentru că foarte multe nu asigură pentru secetă sau acolo unde se întâmplă acest lucru, condiţiile pe care le impun în contracte nu sunt acceptate sau sunt foarte greu acceptate de fermieri“, a adăugat Adrian Oros.

Distribuţia neuniformă la nivel regional a precipitaţiilor din ultima vreme nu a refăcut rezerva de apă din sol, unde avem secetă pedologică puternică şi extremă, a declarat marţi Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), potrivit Agerpres. „Pe profilul de sol 0-100 cm discutăm de aproape toată ţara, unde seceta pedologică este puternică şi extremă pentru că am avut, aşa cum am spus, un interval extrem de secetos. De la 1 septembrie 2019 şi până în 25 mai 2020 cantitatea medie de precipitaţii la nivelul României însumează doar 311,9 litri/metru pătrat, însă la nivel regional discutăm de o distribuţie neuniformă. De pildă, la nivelul zonei Dobrogea avem numai 178,5 litri/mp, în Moldova 243,8 litri/mp, iar în Muntenia 288,5 litri/mp. Practic, în aceste zone am avut cele mai lungi perioade în care cantităţile de precipitaţii au fost insuficiente faţă de consumul mare de apă al culturilor“, a spus Elena Mateescu.

Polonia solicită mai multe fonduri de la Uniunea Europeană

În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european. „Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică“, a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.

10% în plus pentru modernizarea infrastructurii de irigații

Bugetul pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații se va suplimenta, în acest an, cu 10%, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință recentă de presă ținută la sediul MADR.

Fondurile alocate vor fi folosite pentru reabilitarea a încă 200.000 de hectare până la sfârșitul anului 2020. Inițial, suma alocată pentru infrastructura irigațiilor era de 50 de milioane de euro.

Ministrul Agriculturii a mai spus că, în acest moment, este irigată o suprafață de 322.000 de hectare, iar apa de pe canale are o suprafață de 2.355 de kilometri. Totodată, în ultimii trei ani, investițiile realizate au fost de 110 milioane de euro. Dacă în ultimii 3-4 ani nu au fost probleme cu irigațiile, în ultimul an agricol seceta a afectat o mare parte din culturile înființate în toamna anului 2019.

Seceta a afectat 1,6 milioane de hectare de grâu, rapiță și orz, această suprafață fiind declarată calamitată. În urma verificărilor ministerului, 940.000 de hectare au fost afectate de secetă în proporție de 100%. Fermierii care nu-și vor putea iriga suprafețele de teren cultivat vor primi sprijin din partea statului pentru a-și cumpăra echipamente de irigat.

Aceste scheme de ajutor financiar au fost gândite împreună cu reprezentanți ai Ministerului Economiei și se alocă în zonele unde infrastructura permite irigarea.  Specialiștii spun că seceta din acest an este la fel de cruntă cum a fost cea din 1947 și singura soluție pentru ca fermierii să-și poată continua producțiile este despăgubirea de către stat. Departe de a fi gata, programul de refacere a sistemului de irigații și a infrastructurii principale, început în două direcții, în 2014 și 2015, avea termen de finalizare în 2020. Și-ar fi dovedit utilitatea în acest an secetos. Fără irigații, agricultura este ca o corabie în derivă.

Bogdan Panțuru / Simona Nicole David

• Pagina web dedicată programului își propune să susțină micii fermieri și să ofere informații, în mediul online, potențialilor lor clienți din întreaga țară
• Concursul de pe pagina de Facebook BASF Agro va oferi micilor fermieri posibilitatea de a-și prezenta afacerile, ideile, ofertele prin scurte clipuri video

Spre deosebire de multe industrii în care epidemia a putut fi contracarată de măsuri de telemuncă sau de amânare temporară a activității, agricultura este un domeniu în care nu se pot lua pauze și nici munci de la distanță. Cu 3,4 milioane de mici ferme de familie și peste 20% din populația aptă de muncă implicată în agricultură, România are nevoie să găsească rapid soluții care să permită continuarea activității agricole, a producției și a vânzării de alimente.  

În noile condiții care impun distanțarea socială și restricționarea circulației, tot mai mulți fermieri mici și mijlocii, indiferent că vorbim despre legumicultori, pomicultori, sau viticultori, se zbat să își vândă produsele proaspete către consumatori. Conform celor mai recente studii de piață, la nivelul anului 2019, în România, 991 346 de fermieri au cultivat o suprafață totală de 155 800 ha cu produse vegetale, ceea ce subliniază o dată în plus dependența acestor mici fermieri de soluții de comercializare funcționale la nivel local. 

Acesta este motivul pentru care BASF a decis să creeze un program care să aducă mai ușor producătorii locali în atenția potențialilor lor clienți., Astfel, compania a creat o pagină dedicată campaniei în cadrul site-ului https://www.agro.basf.ro/ro/multumim-fermierilor/, cu secțiuni distincte pentru fermieri și pentru consumatori, în care oferă informații despre micii producători din întreaga țară, precum și despre platforme online care susțin comercializarea produselor acestora.

Mai mult, pe pagina dedicată BASF, se vor regăsi interviuri cu mici fermieri care au găsit soluții pentru a face față situației actuale, articole despre protecția culturilor în condițiile climatice curente, sfaturi practice sau informații despre modul în care se pot promova și vinde online, în siguranță, produsele alimentare.

Pe lângă secțiunea dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina sa de Facebook  .  Participarea în cadrul concursului se face prin postarea de clipuri video de promovare a activității în cadrul fermei, prin prezentarea produselor, dar și prin explicarea provocărilor cărora fermierii trebuie să le facă față. Concursul se desfășoară între 22.04 și 12.05 și va premia, prin tragere la sorți, 10 participanți. BASF va cumpăra produse de la fermierii câștigători pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate.

”Ne-am gândit la un mecanism care să dea un plus de motivație fermierilor să facă ceva ce oricum e bine pentru ei să facă în această perioadă – și anume să vorbească despre ei și despre afacerile lor pe Facebook, acolo unde se află și mulți dintre potențialii lor clienți. Aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentarea acestui segment în spațiul public tinde să fie mai degrabă redusă, deși perioade precum cea pe care o traversăm aduc în lumină faptul că, mai mult decât alte sectoare ale economiei, sectorul agricol este cu adevărat unul esențial. Sperăm ca prin inițiativa #MulțumimFermierilor să aducem un plus de atenție și susținere acestui domeniu care nu este valorizat suficient”, explică Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF România, ”Premiile acordate sperăm să fie un pretext suficient de interesant cât să-i determine pe fermieri să ajungă, prin intermediul nostru, în atenția cât mai multor români, iar aceștia, la rândul lor, să facă un gest deopotrivă solidar și salutar, și anume să cumpere produse agricole proaspete de la fermierii din proximitate.”

Pagina de internet realizată de BASF pentru acest proiect reunește, deja, ofertele câtorva zeci de mici fermieri, iar compania își propune să actualizeze, în continuare această secțiune și cu alte informații despre producătorii locali, cu scopul de a crea o resursă cu adevărat valoroasă pentru consumatori.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

• Rezistență mare la secetă
• Recoltare mecanizată
• Producții ridicate în condiții de stres

Hibrizii de porumb Golden West au fost testați în anul 2019 în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Rezultatele testărilor au evidențiat performanțele deosebite ale acestor hibrizi  în diferite zone din țară. Notabile sunt rezultatele obținute în condiții de cultură neirigată. 

Dintre hibrizii Golden West testați s-au remarcat 3:

• GW 9003

Media de producție la hibridul de porumb GW 9003, FAO 370,  115 – 118 zile pană la maturitatea fiziologică,  a fost de 9793 kg/ha, cu un maxim de productivitate, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12109 kg/ha.

• GW 3808

Hibridul GW 3808, FAO 380, 117-123 zile până la maturitatea fiziologică, a obținut o medie de 9113 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Sărulești din județul Călărași, de 11733 kg/ha.

• GW 3378

Hibridul GW 3378, FAO 400,  123 – 128 zile pană la maturitatea fiziologică,  a obținut o medie de  9946 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12197 kg/ha.

O propunere îndrazneață din partea specialiștilor Golden West este și hibridul GW 2122, din grupa FAO 330, 112 – 117 zile pană la maturitatea fiziologică. Acest hibrid a obținut producții constante atât în ferme specializate în cultura porumbului cât și în fermele mai mici, cu o medie a producției de 7757 kg/ha în condiții de neirigat și un maxim de producție de 10800 kg/ha  în localitatea Vedea din județul Giurgiu.

Încă de la începutul lunii martie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și-a arătat disponibilitatea pentru a pune la dispoziție echipamentele operaționale existente din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, precum și din laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, pentru posibilitatea testării probelor prelevate de la subiecți umani în identificarea ARN viral SARS-CoV2.

Din data de 27.03.2020, în baza protocoalelor încheiate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) - prin Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății(MS) – prin Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), precum și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Alba, specialiștii au prelucrat pană la această dată peste 2.000 de teste pentru detecția Coronavirus SARS-CoV-2, capacitatea maximă fiind de 300 de teste pe zi.

Începând cu această săptămână, pentru creșterea capacității de testare la nivelul județelor, se vor mai adăuga încă doua laboratoarele sanitare veterinare județene din Satu Mare și Bistrița Năsăud.

Menționăm că în perioada următoare, în baza protocoalelor de colaborare încheiate între structurile din subordinea ANSVSA și MS, se vor efectua testări pentru coronavirus SARS-Cov-2 și în județele Arad, Olt, Brăila, Prahova și Tulcea.

De asemenea, ANSVSA precizează faptul că au fost împrumutate în baza contractelor de comodat, echipamente PCR către: Spitalul Județean de Urgență Arad, Spitalul de Boli Infecțioase Cluj și Spitalul Județean de Urgență Timiș.

Aflat într-o vizită de informare la Sanctuarul Urșilor de la Zărnești, la jumătatea lunii februarie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a afirmat că demersurile similare celor care au dat naștere acestei rezervații trebuie dublate și susținute prin acțiuni concrete ale statului român. De aceea, spune oficialul, în viitorul apropiat va fi implementat un proiect de 10 milioane de euro care presupune construcția, în parteneriat cu Regia Publică Kronstadt din Brașov, a unui nou sanctuar pentru urși în județ.

Potrivit ministrului Costel Alexe, începând cu anul acesta Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor va finanța „cel mai mare și mai complex studiu asupra populației de urși realizat în România, cu cele mai noi tehnologii disponibile și în urma căruia ar trebui să știm exact numărul de exemplare pe care noastră îl deține. Implementăm anul acesta, în premieră pentru România, un program național de prevenire a conflictelor și de protejare a populației din zonele vizitate de urși, Programul Coexistența, finanțat din Fondul pentru Mediu. Românii care locuiesc în județele situate pe suprafața arealului speciei urs vor putea să beneficieze de finanțare pentru achiziția gardurilor electrice. Acest program de reducere a pagubelor și atacurilor carnivorelor mari este gândit ca o măsură activă de conservare a biodiversității, având obiective multiple care duc la menținerea viabilității populației speciilor de carnivore mari prin reducerea conflictelor cu localnicii, creșterea toleranței oamenilor față de aceste specii, reducerea braconajului și a mortalităților înregistrate în urma conflictelor.“

Capra neagră și ciocârlia, posibil în afara tirului puștii

La jumătatea lunii februarie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin ministrul Costel Alexe, a anunțat că va transmite Guvernului României punctul de vedere al instituției cu privire la punerea sub protecția a două specii emblematice pentru România, și anume capra neagră și ciocârlia.

Deși se află pe lista IUCN a speciilor amenințate cu dispariția, ciocârlia este una dintre speciile vânate în România, în special de vânătorii străini. Până în anul 2007, capra neagră a avut statutul de monument al naturii, însă odată cu intrarea în Uniunea Europeană a fost scoasă de sub protecție.

Laura Zmaranda

Bugetul Administrației Fondului de Mediu pentru 2020 este 2,8 miliarde de lei, cu 86,6% mai mare față de anul trecut, a anunțat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cotel Alexe. MMAP a imaginat 8 programe naționale adresate deopotrivă autorităților publice și persoanelor fizice, care vor beneficia de finanțare din fondurile AFM. Două dintre acestea au fost introduse în premieră în 2020: iluminatul ecologic public stradal și casa eficientă energetic.

Rabla Clasic – Programul va avea o alocare de 405 milioane de lei, sumă care ar echivala cu 60.000 de mașini uzate scoase din trafic. Valoarea primei de casare rămâne la 6.500 de lei (1.350 de euro), sumă la care se pot adăuga 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisii de 96 de g de CO₂ și încă 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată este cu sistem GPL. Eco-bonusul pentru mașinile hibride convențional (cele care nu se încarcă la priză) se ridică la 2.500 de lei. Suma maximă care poate fi decontată din costul unei mașini este de 2.000 de euro. Ministrul Costel Alexe a oferit și un exemplu: „Dacă un român va alege să cumpere o mașină hibrid convențional, cu un prag de emisii de 96 de g CO₂, i se va deconta din costul total al mașinii suma de 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, eco-bonusurile pot fi combinate între ele și adăugate la prima de casare.“ Rabla Clasic mai vine cu o noutate absolută: posibilitatea de a achiziționa prin program motociclete, cu condiția casării unei mașini mai vechi de 8 ani. Prima de casare în acest caz este de 3.500 de lei.

Rabla Plus (sau programul prin care se stimulează transportul cu emisii zero de CO2 sau aproape de zero) dispune de două bugete: 140 mil. lei pentru persoanele fizice și 480 mil. lei pentru administrațiile municipale din 13 orașe din țară considerate drept cele mai poluate: Iași, Brașov, Ploiești, Galați, Târgu Jiu, Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Bacău, Pitești.  Prima de casare, despre care se spune că este cea mai mare din UE, este de 10.000 de euro pentru autoturismul full electric și de circa 4.500 euro pentru mașini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Fondurile asigură achiziționarea a 2.500 mașini full electric și a 400 de mașini hibride plug-in. Noutățile la Rabla Plus țin de: condiția de a nu înstrăina mașina cel puțin un an; achiziționarea de motociclete cu propulsie electrică, caz în care prima de casare este de 3.000 lei. Pentru transportul public în comun din marile orașe, bugetul din acest an asigură achiziția a 400 de tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice.

Infrastructură Verde – programul dispune de un buget de 19 mil. lei + 20 mil. euro și se referă la instalarea a 2000-2.200 de stații de încărcare pentru mașinile electrice în stațiunile și orașele din România, precum și pe autostrăzi și drumurile naționale, în mod special pe coridorul european TEN-T.

Rabla electrocasnice – beneficiază de un buget de 30 mil. lei, ceea ce corespunde unui număr de cca 100 de vouchere. Echipamentele care pot fi achiziționate prin program rămân aceleași ca în 2019: aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aparate de aer condiționat și televizoare.

Conștientizare – este un capitol care ține de organizarea unei campanii naționale de informare și conștientizare a cetățenilor în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, scop în care MMAP pune la dispoziție 25 mil. euro.

Investiții în instalații de reciclare și tratare a deșeurilor – bugetul anual este de 159 mil. lei, banii putând fi utilizați de autoritățile publice atât pentru infrastructura de colectare, cât și pentru instalații de tratare/reciclare.

Iluminatul ecologic public stradal – este un program dedicat autorităților locale și dispune de un buget de 384 mil. lei. Acesta constă în înlocuirea becurilor vechi cu lămpi tip led, ceea ce ar conduce la înjumătățirea consumului de energie electrică pentru iluminatul public din localitățile care vor accesa aceste fonduri. Dar câștigul mare înseamnă în primul rând reducerea emisiilor de carbon.

Casa eficientă energetic – programul se adresează persoanelor fizice (buget de 429 mil. lei) și autorităților publice (384 mil. lei). Din aceste fonduri se vor finanța sisteme de încălzire, iluminat ecologic și sisteme de izolație. Oficialii MMAP estimează că numărul de beneficiari persoane fizice ar putea fi de 6.000-8.000, în limita unei finanțări de 15.000 euro/locuință.

Maria BOGDAN

A făcut înconjurul țării anunțul (sau consternarea) noului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. Citând datele din Inventarul Forestier Național II, întocmit de IFN, o structură ce activează în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, Alexe a declarat că, în perioada 2013-2018, „ȋn România se taie, ȋntr-un an, aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale. Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate“.

Această cifră este dătătoare de fiori reci pe șira spinării. Și vine cumva să întărească punctul de vedere al organizațiilor non-guvernamentale care acuză defrișări ilegale de păduri de ani de zile. Declarația ministrului și studiul în sine (IFN II) au fost însă primite și privite cu rezervă în special de reprezentanții Romsilva. Și atunci a apărut nuanțarea: „Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva (declarație ministrul Costel Alexe).“ Acum, cei care au călătorit prin zonele montane ale României știu că adevărul este pe undeva la mijloc; realitatea este că masive sau dealuri întregi, altădată pline de codri, sunt acum dezolant de golașe (vezi Suceava, Argeș, Vâlcea, Hunedoara, Alba).

Dar ce să vedeți, chiar statistica, adică datele oficiale ale statului, contrazic și Inventarul Forestier Național, și ceea ce uneori vedem noi cu ochiul liber. Să detaliem:

• în 1990, atunci când pădurile ocupau inclusiv zone întinse în câmpie, potrivit Institutului Național de Statistică, România avea 6,685 milioane ha păduri și altă vegetație forestieră. Tot INS ne spune că în 2014, ultimul inclus în statistică, suprafața de păduri era de 6,734 mil. ha;
• un raport al Ministerului Mediului, denumit Starea Pădurilor României, indică faptul că în 2017 suprafața forestieră era de 6,565 mil. ha;
• Inventarul Forestier Național II vine cu alte date: România dispune de 6,929 mil. ha terenuri acoperite cu arbori, la care se adaugă 0,108 mil. ha terenuri destinate împăduririi sau goale, urcând totalul suprafeței la 7,037 mil. ha.

Așadar, ce date, care raportări și ce instituții să credem? După INS și INF, chiar pe fondul acesta al defrișărilor masive, reclamate inclusiv în IFN II, România are mai multe păduri astăzi ca acum 30 de ani; după Ministerul Mediului, suprafața împădurită este mai mică în 2017, comparativ cu 1990, cu 0,12 mil. ha, situație oarecum plauzibilă, punând față în față, fie și mental, imaginile de astăzi cu cele de acum 25-30 de ani.

Maria Bogdan

Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal

„România este una dintre primele puteri agricole ale Europei şi una dintre cele mai bune din lume. Dar suntem într-o situaţie nelalocul ei. Sunt doi indicatori importanţi de testare a ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului agricol românesc. Primul este valoarea producţiei globale pentru că trebuie să oglindeşti valoarea adăugată nu numai materia primă, iar al doilea este balanţa comercială cu produse agroalimentare care ne este nefavorabilă. Suntem singura putere agricolă din Europa care are balanţă agroalimentară negativă. Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal. Rămânem pe o valoare globală a producţiei fixă de 15-16 miliarde, prin 2011 am avut 19,4 miliarde, dar nici atunci nu am atins acea jumătate din minimul maxim. Între 40 şi 50 de miliarde ar fi potenţialul nostru şi făceam o comparaţie cu Italia. În 2016 noi am avut 16 miliarde, Italia a avut 55 de miliarde, a fost a doua valoare la nivel european după Franţa, care este o mare putere agricolă, cu 74 de miliarde. Şi se ştie că, din punct de vedere pedoclimatic, Italia are doar 44% din potenţialul României, iar partea de sud a Italiei este foarte săracă, secetoasă. România are un potenţial mai mult decât dublu. Cu toate acestea, indicatorii de funcţionalitate a întregului sistem agroalimentar românesc este nefavorabil nouă. Astfel, trebuie regândită întreaga strategie de agricultură din România şi asta înseamnă multe sectoare.“

Această valoare mică este lipsa de transformare a materiei prime

„Prima valoare adăugată din sistemul agricol al oricărei ţări se face prin zootehnie. Ea este cea care transformă materia primă. Avem exemplul agrocombinatului de la Curtici, valoare adăugată extraordinară. Dar noi nu facem acest lucru şi atunci valoarea producţiei zootehnice, care pentru a avea funcţionalitate foarte bună ar trebui să aibă 60%, are de vreo doi sau trei ani sub 30%. Este un alt indicator important care demonstrează că sistemul agricol românesc nu funcţionează. Nu discutăm despre dotarea tehnică, pentru că uneori depăşim la acest capitol ferme din Germania, Franţa, Marea Britanie şi chiar SUA. Dar nu avem tehnologiile adaptate pentru că avem un climat diferit faţă de aceste ţări. Noi avem un climat temperat continental cu veri excesiv de călduroase şi secetoase din punctul de vedere al umidităţii relative a aerului. Nu este vorba despre lipsa apei din sol pentru că aţi văzut şi anul acesta, practic plantele nu s-au uscat de la bază cum este normal, ci de la vârf la bază. Asta înseamnă, de fapt, o întrerupere a ciclului de viaţă şi o afectare a producţiei şi cantitativ şi calitativ. Sunt probleme care pot fi rezolvate prin decizii administrative sau legi. Trebuie să susţii sectoarele care produc material biologic şi tehnologii de clasă care să contracareze astfel de condiţii şi să existe o adaptare, spre exemplu, a biotehnologiilor pe care Uniunea Europeană nu le admite. Sunt multe decizii politice fără suport ştiinţific care afectează dezvoltarea agriculturii europene şi în special pe cele din ţări precum România.“

Cercetarea românească deţine date senzaţionale

„S-a spus că cercetare românească nu mai este în stare de nimic. Nu este aşa. Ea deţine date senzaţionale acumulate de ani, unele de o foarte mare actualitate. Facem eforturi pentru a îmbunătăţi resursa umană pentru că foarte mulţi ani nu s-a mai investit. Mulţi cercetători

s-au pensionat, alţii au părăsit sectorul de cercetare. De aceea suntem în discuţii acum cu o nouă lege a salarizării, iar în noua lege, Legea nr. 45, de organizare a cercetării, aş vrea să intrăm pe elemente de performanţă. Adică cei care realizează performanţă în cercetare să fie recompensaţi pe măsură. Probabil că în această lege vom introduce şi omologarea şi brevetarea tehnologiillor specifice care se obţin în sistemul de cercetare agricol din România. Avem de gând să obţinem omologarea mai rapidă, iar responsabilitatea să fie mai mare. “

Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă

„Se discută despre asociaţii. Din păcate, pe structura pe care o au acum acestea nu rezolvă problema lipsei sistemului de consultanţă care ar trebui să fie alături de fiecare fermier în parte. Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă agricolă. Noi l-am avut odată şi destul de bine pus la punct. Camerele agricole nu ar trebui neglijate. Aceste instituţii funcţionează în ţările cele mai avansate din lume din punct de vedere agricol.Poa te că ele ar trebui preluate pe lângă Camerele de comerţ şi industrie din judeţe .Ar trebui să se vorbească şi despre Direcţiile Agricole şi rolul lor şi despre alte instituţii importante cum este Agenţia pentru protecţia Plantelor care nu se simte, din nefericire, în judeţe. Sunt Oficiile de studii pedologice care ar trebui să dea reţete privind gradul de fertilitate, reţete de fertilitatea pentru anumite culturi, soiuri sau hibrizi. Chestia asta lipseşte. Nu mai vorbesc de elementele de evaluare a resurselor naturale care sunt lăsate deoparte, deşi vorbim despre mediu. Nu este suficient să vorbim. Realitatea este cu totul alta.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În articolul intitulat „Protejarea raselor locale de albine în țările Europei“ publicat în revista Lumea Satului în septembrie 2019 descriam cum se realizează conservarea raselor locale în majoritatea țărilor Europei cu activitate apicolă.

Justificarea măsurilor de conservare și protecție a raselor autohtone în unele țări se datorează faptului că controlul reproducției la albine nu se poate realiza ca la celelalte specii de animale datorită particularităților de reproducție a albinelor. Printre aceste particularități se pot enumera aceea că împerecherea reginelor are loc în zbor și că distanța de zbor a reginelor și trântorilor poate fi de circa 10 km de stupine.

De asemenea, este de știut că reginele se împerechează cu mai mulți trântori și că aceștia apar în număr mare în sezonul activ, iar fenomenul de roire naturală conduce la diseminarea materialului biologic, respectiv a genelor în natură.

Drept urmare, apicultorii care utilizează alte rase și hibrizi interrasiali pentru reproducție sau producție nu pot asigura controlul reproducției în raza de zbor a reproducătorilor produși sau achiziționați. Producția de regine poate fi foarte mare, iar vânzarea acestora în toată țara este un fapt obișnuit, astfel că pe parcursul unui an se pot vinde sau cumpăra mii de regine și, dacă acestea sunt de alte rase sau hibrizi interrasiali, aceasta va duce implicit la o metisare foarte rapidă a rasei autohtone, depreciind-o iremediabil. Bineînțeles și România a trebuit să se alinieze la curentul favorabil luării unor măsuri de protecție a rasei albinei românești Apis mellifera carpatica și astfel se declară oficial că întreg teritoriul României este o arie de conservare pentru rasa autohtonă și conservarea se realizează, teoretic, prin Legea apiculturii și programul Național de Reproducere.

Deși albina carpatină este singura rasă recunoscută la noi în țară, de câțiva ani au început să se importe și alte rase sau hibrizi care promit apicultorilor români producții duble. Cu costuri uriașe și efecte dezastruoase pe termen lung, spun cercetătorii autohtoni, care apreciază că, în acest ritm al importului necontrolat, genetica apicolă românească va dispărea în 5-6 ani.

De asemenea, afirm și sunt și alții de acord cu mine că măsurile de protecție, luate de organele responsabile în domeniu, nu reușesc practic să protejeze în totalitate albina româneasca de pericolul impurificării de către alte rase sau hibrizi interrasiali, fiind foarte greu de controlat importurile clandestine spre România de alte rase și hibrizi interrasiali de albine.

Mai mult, chiar pe teritoriul României există stupine unde se multiplică mai mult sau mai puțin controlat alte rase cum ar fi Buckfast, Carnica, Lingustica, Caucasica și altele care apoi sub o formă sau alta sunt diseminate pe teritoriul României.

Totodată, știm că sunt prevăzute zone circulare de izolare de 10 km în jurul stupinelor autorizate pentru multiplicare, iar acestea în anul 2019 sunt în număr de 334.

Dacă facem un exercițiu de imagine cu zonele de izolare din jurul acestor stupine de multiplicare pe întreg teritoriul României vom constata că foarte puține zone vor rămâne libere în care să se poată efectua stupărit pastoral.

De asemenea, este foarte greu de controlat în familiile de albine existența sau nu a altor rase de albine sau metiși interrasiali. De altfel, DSVSA-urile și OJZ-urile nu au nici mijloace tehnice adecvate și nici specialiști în acest domeniu. Despre posibilitatea unor teste ADN pe albine, la ora actuală, nici nu poate fi vorba.

Autoritățile abilitate să controleze aceste aspecte în România s-au rezumat la emiterea unor reglementări legale, evitându-se alocarea unor fonduri financiare pentru acest scop. Consider că nu se poate controla fenomenul numai cu reglementări – hârtii, trebuie și alocări de fonduri – bani, pentru asigurarea unor dotări adecvate.

Ținând cont de cele arătate mai sus încerc să creionez niște propuneri practice pentru a se reuși totuși protecția și conservarea rasei albinei românești Apis mellifera carpatica având în vedere condițiile actuale de pe teritoriul României.

Este evident că o asemenea protecție și conservare a rasei autohtone se poate realiza numai printr-o împerechere strict controlată a reginelor prin reproducere închisă, ceea ce se poate face prin folosirea de stații de împerechere controlate sau a echipamentelor de inseminare artificială a reginelor.

Stațiile de împerechere controlată realizează reproducerea selectivă sau asistată, ceea ce presupune controlul deplin al împerecherii. Împerecherea, deși este liberă, presupune ca realizarea cuplajelor între regine și trântori să aibă loc în spații geografice izolate, împerecherea reginelor realizându-se doar cu trântori proveniți de la familiile de tată selectate.

Stupinele de împerechere controlată trebuie amplasate în locuri izolate la care să nu aibă acces alte albine în afară de albinele nucleelor de împerechere și familiilor de albine producătoare de trântori. Această izolare aproape perfectă poate fi realizată fie pe insule situate la cel puțin 15 km de țărm, fie în zone alpine perfect izolate biologic.

La noi în România cele mai la îndemână ar fi stațiile situate în zone alpine pe teritoriul unor rezervații naturale, ceea ce ar implica eforturi din partea MADR și ANZ pentru identificarea acestora.

Bineînțeles, aceste acțiuni implică încheierea de protocoale cu gestionarii rezervațiilor naturale pentru admiterea accesului în aceste zone, găsirea și alegerea responsabililor cu administrarea stupinelor de împerechere controlată și asigurarea suportului financiar necesar acțiunii.

La alegerea locațiilor stațiilor de împerechere controlată se va ține cont că zonele în care nu există oferte nectaro-polenifere asigură imposibilitatea supraviețuirii albinelor sălbatice și că trântorii nu trec peste culmi mai înalte decât locația stației dacă aceștia întâlnesc pe vale regine fecioare; de aceea locația aceasta trebuie situată într-o vale îngustă.

Astfel de locații favorabile amplasării stațiilor de împerechere controlată sunt de obicei situate la noi în țară la munte la cote mai înalte de circa 1.500 m.

Ca măsură de siguranță ca să nu existe alte albine și trântori decât cele ale stației este amplasarea în cel puțin două tranșe a unui număr de câteva nuclee cu regine fecioare și apoi, după un control la un interval de 3-4 săptămâni, ele trebuie găsite toate fecioare, pontând doar puiet de trântor. Dacă se îndeplinește această condiție, stația de împerechere este perfect izolată biologic, atingându-și scopul pentru care este destinată.

Inseminarea artificială a reginelor se utilizează pentru a se preîntâmpina impurificarea rasei, selectarea indivizilor cu cele mai apropiate caractere de standardul rasei și pentru a obține material genetic de calitate superioară, capabil să realizeze producții importante de miere.

La alegerea materialului biologic pe care să se facă însămânțare artificială pentru a realiza material genetic excepțional este nevoie atât de regine provenite din familii selecționate, cât și de trântori proveniți din familii de excepție și pentru a realiza această operațiune este nevoie de aparate de inseminare artificială a reginelor, dar și de personal calificat care să facă acest lucru.

Pentru a efectua inseminarea artificială se utilizează un complet de instrumente special compus din: microscop, butelie de dioxid de carbon, lampă cu lumină rece, pensetă, aparatul de inseminare propriu-zisă și alte accesorii mici (soluţie salină folosită la pomparea lichidului seminal prin seringă, vaselină albă pentru sigilarea tuburilor cu spermă și şerveţele umede). Se poate preciza că microscopul poate fi dotat și cu o cameră video care transmite semnalul la un monitor, astfel că întreaga operaţiune de inseminare poate fi urmărită pe monitor sau înregistrată pe suport CD sau DVD.

Este evident că pentru a obliga stupinele de elită și de multiplicare să efectueze inseminare artificială a reginelor trebuie îndeplinite următoarele condiții minimale:

• dotarea acestora cu aparatură pentru inseminare artificială, respectiv sprijinirea acestora cu suport financiar în acest scop;
• organizarea de cursuri de specializare în inseminare artificială pentru persoane ale stupinelor de elită și multiplicare;
• instituirea unor comisii specializate în domeniu care să controleze periodic și de câte ori este necesar corectitudinea inseminărilor artificiale și calitatea materialului biologic obținut.

Acestea sunt propunerile mele și închei cu speranța că voi trezi interesul apicultorilor români și autorităților, cu atribuții în domeniu, care să vină cu critici constructive și propuneri pertinente astfel încât să reușim să adoptăm cele mai bune măsuri în scopul protecței eficiente a rasei de albine românești – Apis mellifera carpatica.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Titan Machinery România și Case IH Agriculture au revenit în Banat pentru un nou eveniment de excepție alături de fermierii din zonă. Ingineri austrieci și români, specializați în tehnica de recoltare Case IH, alături de echipe de demonstrație din Austria și România, au deschis la începutul lunii iulie anul curent un eveniment cum rar se vede pe ogoarele noastre. Acesta a avut în prim-plan noua serie 250 de combine Axial-Flow. Evenimentul a făcut parte dintr-o amplă campanie de promovare a noii serii în România. Această serie a fost lansată anul trecut în SUA, iar Titan Machinery și producătorul Case IH, s-au îngrijit cu atenție de logistica livrării informative și tehnice pe teritoriul românesc, imediat după lansarea de peste Ocean. Campania de implementare a celei mai înalte tehnologii de recoltare de pe piață, Case IH Axial Flow – seria 250, va continua pe tot parcursul anului și nu numai.

Astfel, fermierii din județul Timiș au avut parte de două zile cu momente inedite, în care s-a explicat pe îndelete întreaga tehnologie a combinelor cu rotor cu flux axial Case IH și ce aduce nou seria 250 Axial-Flow pe piața agricolă mondială. La eveniment, aceștia au avut posibilitatea să opereze noua serie de combine alături de un specialist Case IH, să primească răspunsuri la toate întrebările și să demonteze toate prejudecățile în materie de tehnică de recoltare. Titan Machinery România a lansat și o ofertă atractivă pentru partenerii săi. Astfel, achiziționarea unei combine din noua serie 250 Axial-Flow reprezintă biletul garantat către fabrica de combine Case IH din Grand Island – Nebraska și a Coastei de Vest, de la Los Angeles la San Francisco, în octombrie 2019. Echipa Titan Machinery România își va însoți partenerii peste tot, descoperindu-se reciproc, împreună cu aceștia.

Prin acest eveniment s-a dorit a se arăta fermierilor de ce gama Axial-Flow din anul 2019 este și mai bună, și mai performantă și va asigura date financiare de exploatare și mai bune decât cele obținute anterior. La orice altă combină, separarea se face majoritar prin batere. Paiele se bat până cedează grâul. La combinele Case IH separarea e diferită. Paiele sunt practic „mângâiate“ până sunt „convinse“ că e mai bine în buncăr decât în altă parte. Și așa ajung cu ajutorul elevatoarelor până în buncărul combinei Axial-Flow. Dacă vă închipuiți că faceți o recoltă de sămânță, în contextul în care multiplicați sămânță pentru folosirea ulterioară, acestea ar fi economiile numai pentru că folosiți o combină Axial-Flow și nu altceva. Agricultura de astăzi are nevoie de combine cu o calitate riguroasă și cu o capacitate și mai mare de recoltare a semințelor, mai ales în condițiile actuale, când fereastra de recoltat este tot mai scurtă și productivitatea este esențială.

Noua serie 250 de combine Axial Flow va înlocui vechea serie 240 și aduce fermierilor din România trei noi modele: 7250, 8250 și 9250, cu puteri nominale cuprinse între 402 și 550 CP. Case IH inovează permanent pentru a îmbunătăți performanțele combinelor Axial-Flow. Seria 250 se remarcă prin: capacitatea mare de lucru, calitatea superioară a boabelor recoltate, ușurința operării și folosirea tehnologiilor moderne de lucru în agricultură. Sistemul de control „AFS Harvest Command“ transformă cabina combinei într-un adevărat „centru de comandă“. Confortul deplin pentru zilele lungi de lucru este desăvârșit și prin suspensia pe aer și sistemul de reducere a vibrațiilor. Astfel, operatorul se poate concentra doar pe urmărirea procesului de lucru. Opțional, va fi disponiblil și un nou pachet tehnologic care utilizează 16 senzori pentru a monitoriza în continuu combina și care reglează automat șapte setări diferite ale parametrilor de lucru, totul pentru a maximiza performanța combinei.

„AFS Harvest Command“ este un sistem de funcții automate conceput pentru a îmbunătăți productivitatea combinei și pentru a ușura munca operatorului. Acest sistem realizează setarea automată a parametrilor de lucru în funcție de prioritățile în procesul de recoltare: viteza, respectiv capacitatea mare de recoltare; calitatea boabelor și managementul paielor; consum redus de combustibil și operarea ușoară. În mod automat pot fi setate patru moduri de lucru diferite, prin care operatorul stabilește o prioritate: viteză maximă la sol a combinei, combinată cu turația motorului și parametrii de batozare.

O altă noutate la noua serie 250 AF este cutia de viteze. Față de modelul 240, la 250 s-a introdus cutia de viteze cu două trepte mecanice și două trepte care pot fi schimbate din mers. Putem opera combina cu o viteză de până la 18 km/h în treapta întâi. Putem seta două trepte de viteze, una pentru mers în lucru și alta pentru întoarcerea la capăt de rând. De asemenea, un avantaj remarcabil îl regăsim și la casa sitelor. De regulă, la o combină convențională care lucrează în situații de înclinare, grânele se pot acumula într-o parte sau în alta, ducând astfel la pierderi. Sistemul de orizontalizare de care beneficiază Axial-Flow, poate prelua o compensare de 12%, astfel încât distribuția semințelor va fi optimă pe toată suprafața sitelor, fără aglomerări, ceea ce reduce viteza de lucru și, implicit, capacitatea combinei.

Le mulțumim tuturor partenerilor noștri pentru prezență!

Bogdan CONSTANTIN
PR & Communication Specialist

Are Andrei Pleșu un editorial, se cheamă „Aștept să fiu contrazis!“. Nu știu unde și când l-a publicat, am dat de text în rețelele de socializare, în care spune, printre altele: „Alt miracol: avem o mare concentrare de «atracții turistice» și n-avem turism. Turismul n-ar da rezultate la noi decât dacă s-ar generaliza un mod de teleportare a turiștilor, așa încât ei să ajungă în fața frumuseților patriei fără să aibă nevoie de drumuri, de hoteluri și de servicii în general. Paradox colateral: suntem ospitalieri, dar umflăm grosolan nota de plată, pe baza ideii că «străinul» trebuie «jumulit». Asta cu jumulitul o puteți experimenta pe pielea dvs., chiar și ca turiști din interiorul țării. Nu la prețuri vreau să mă refer, ci la paradoxul acesta al nostru, «avem locuri, dar n-avem turism». E fix ca altă ciudățenie românească, «corupție fără corupți»“.

Adică, să nu cădem în extremă, în România se face turism, dar suntem foarte departe de a atinge dimensiunile unei industrii turistice, așa cum au – haideți să nu ne comparăm cu acestea – Franța, SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Grecia, Turcia și Croația. Sau Bulgaria, că tot suntem noi țări luate la pachet pentru orice în Europa. Adevărul este că nici nu avem cum măsura turismul, la câtă evidență gri o fi și pe-aici, cu locurile alea de cazare netrecute prin Fisc. Sau la câte case de vacanță sunt puse incognito la dispoziția amicilor proprietarilor. Ori la cât turism se face fără cazare. De aceea nu cred foarte mult în datele colectate de INS. Anul trecut scriam așa, utilizând date statistice: La nivelul anului 2017, turiștii români și străini au petrecut 27 de milioane de nopți în structurile de cazare. Destinațiile preferate au fost Bucureștiul și celelalte capitale de județ (10,341 milioane de înnoptări), litoralul Mării Negre (4,316 mil. ), stațiunile balneoclimaterice (4,204 mil.), stațiunile montane (4,178 mil.), alte localități, însemnând zonele unde se practică agroturismul (3,841 mil.) și Delta Dunării (0,210 mil.). Cele mai vizitate au fost zonele și obiectivele turistice din Regiunea Centru, Sud-Est și Bucureștiul. Sau, vorbind despre orașe/județe, București și județele Constanța, Brașov, Prahova, Suceava, Sibiu, Mureș, Cluj, Vâlcea, Bihor (peste un milion de nopți de cazare fiecare). Aceste date ne indică faptul că destinațiile turistice cele mai căutate sunt litoralul Mării Negre, Poiana Brașov, Predeal și Brașov, Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Azuga), mănăstirile din nordul Moldovei și din Maramureș, Clujul și Salina Turda, Sibiu, precum și stațiunile balneoclimaterice din Vâlcea, Bihor, Mureș.

Dar foarte interesante sunt și statisticile realizate de diferite ONG-uri ori site-uri specializate. Și vă oferim numai trei exemple. Un clasament arată cele mai vizitate 8 locuri din România de turiștii străini, iar TOP-ul începe cu Castelul Bran și continuă cu Salina Turda, Biserica Neagră Brașov, Castelul Peleș, Sinaia, Sighișoara, mănăstirile UNESCO din nordul Moldovei, Transfăgărășanul și Delta Dunării.

Un altul desemnează cele mai spectaculoase destinații din România: Delta Dunării, Transfăgărășan, peșterile din Munții Apuseni, Salina Turda, Sarmisegetuza Regia, Mănăstirea Bârsana, Lacul Sf. Ana, Cheile Bicazului și Cimitirul Vesel de la Săpânța.

În fine, un tour operator consacrat clasează pe primul loc al celor mai vizitate obiective turistice Castelul Peleș, urmat de Castelul Corvinilor, Salina Turda, cetatea Alba Carolina și Transalpina.

Maria BOGDAN

În această perioadă, piețele agroalimentare din Romania oferă consumatorilor o abundență de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Sunt expuse în toate piețele legume din majoritatea speciilor: tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, mazăre, verdețuri și fructe de sezon: cireșe, piersici, caise etc.

Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent un număr de 385 probe din legume și fructe autohtone atât din culturi cât și din rețelele comerciale (piețe agroalimentare). Au fost finalizate analizele de laborator pentru un număr de 307 de probe, fără a se înregistra depășiri ale reziduurilor de pesticide peste limita maximă admisă, conform prevederilor Reg.nr.396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcțiile pentru Agricultură Județene verifică permanent toate piețele agroalimentare din București și din toate celelalte municipii din țară punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

În piețele agroalimentare din Municipiul București sunt prezenți zilnic, în medie peste 250 de producători beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în sere și solarii cu o producție cantitativă și calitativă ce asigură necesarul de consum intern de tomate de calitate.

Până la data de 24 iunie 2019, în Municipiul București și toate județele din țară, acțiunile MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene au constat în verificarea a 490 de piețe agroalimentare și 160 depozite en-gros de legume și fructe, pentru abaterile constatate fiind aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 86.400 lei și un număr de 260 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR vizează:

• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizați conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.
• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

Sursa: madr.ro

În Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu Șișești“ s-au desfășurat lucrările sesiunii anuale de referate științifice a INCDA Fundulea și a Stațiunilor de Cercetare și Dezvoltare Agricolă din țară.

În prezența Acad. Cristian Hera, a prof. dr. ing. Valeriu Tabără, președintele ASAS, și a secretarului de stat din MADR Marcel Floricel Dima, directorul general al INCDA Fundulea, dr. ing. Pompiliu Mustățea a deschis lucrările sesiunii prezentând tematica referatelor și unitățile de cercetare participante. Erau prezente în sală cadre didactice de la USAMV București, reprezentanți ai fermierilor, invitați din unități de producție și numeroși studenți de la Agronomie.

În cuvântul său Acad. Cristian Hera a salutat participanții și a menționat că Institutul Fundulea a fost și trebuie să rămână „nava amiral a cercetării agricole românești“, solicitând mai mult sprijin din partea Ministerului Agriculturii.

La rândul său, prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără a felicitat Institutul pentru rezultatele obținute și a solicitat mai mult accent pe biotehnologii, pe crearea de soiuri și hibrizi adaptați la multiplele schimbări climatice pentru a nu ajunge să fim nevoiți să importăm cercetare agricolă.

Secretarul de stat Dima a menționat că se cunosc rezultatele activităților de cercetare ale Institutului Fundulea și ale Stațiunilor de cercetare și că ministerul consideră cercetarea științifică din agricultură „vârful de lance al dezvoltării agriculturii românești“.

În sesiune s-au prezentat 8 referate, 6 de către Institut și 2 de către SCDA Turda. Pe postere au fost prezentate 18 subiecte de genetica și ameliorarea plantelor și 27 din agrofitotehnie, la care au participat direct sau prin colaborare următoarele unități:

• Institutul Fundulea, cu 7 subiecte din genetică-ameliorare, 2 din agrofitotehnie și 7 în colaborare;
• SCDA Turda, 1 subiect genetică-ameliorare, 6 agrofitotehnie și 3 colaborări.

Celelalte unități de cercetare au avut următoarea participare: Stațiunea Pitești – 6 postere, Șimnic – 5, Secuieni – 4, Valul lui Traian – 4, Teleorman – 3, Suceava – 2, Lovrin – 1, Caracal – 1 și Mărculești – 1.

Demn de menționat este colaborarea multidisciplinară cu o gamă variată de alte unități precum: USAMV București, Universitatea Politehnica București, Institutul de Protecția Plantelor București, Universitatea „Ovidus“ Constanța, INMA București, Institutul pentru Cartof și Sfeclă de zahăr Brașov, Stațiunea Dăbuleni și chiar un liceu agricol, Ghimeș – Făget.

Prima parte a lucrărilor a fost condusă de Acad. N. N. Săulescu. O dezbatere amănunțită a avut loc în urma referatului privind condițiile de calitate a soiurilor de grâu românești. Au fost testate, în special, însușirile de panificație ale soiurilor românești comparativ cu soiurile străine din care a rezultat că cel mai bun soi de grâu străin nu atinge calitățile celui mai slab soi românesc, că toate soiurile românești sunt superioare soiurilor străine testate. Dar a fost ridicată și problema prețului grâului care ar trebui să țină seama de calitatea acestuia. Se face mențiunea că unele soiuri străine realizează niveluri de producții mai ridicate. Se știe însă că cel mai productiv soi Apache de la Limagrain a realizat 11 t/ha, iar soiurile românești, la TCE 3 Brazi, 10 t la hectar.

Următorul referat a prezentat noul hibrid de porumb Felix. După o perioadă de stagnare, iată că Laboratorul de ameliorarea porumbului de la Fundulea începe revigorarea cu hibrizi care să fie competitivi în agresiva competiție cu companiile străine. Actualul hibrid și următorii, care sunt în lucru, au capacitate de producție ridicată, sunt rezistenți la condițiile nefavorabile de mediu și prezintă capacitatea de a pierde mai ușor apa la maturitate. O realizare importantă a Institutului o reprezintă omologarea a 5 hibrizi de floarea-soarelui care posedă caracteristici conform cerințelor pieței de semințe și, în special, însușirea de a rezista la aplicarea erbicidelor.

Preocupările cercetătorilor s-au dovedit prezente și în asigurarea rezistenței la boli la soiurile de grâu și triticale în condițiile frecventelor schimbări climatice, precum și în influența acestor schimbări asupra evoluției dăunătorilor la rapița de toamnă. Tematica posterelor a cuprins cea mai mare parte a problemelor privind tehnologiile de cultură ale plantelor agricole în condițiile deselor schimbări climatice.

Putem trage concluzia că cercetarea științifică din agricultura României este bine ancorată în realizarea de soiuri și hibrizi cu însușiri de calitate superioară, bine adaptați la schimbările climatice. Este de dorit ca toate aceste realizări să fie aduse la cunoștința cultivatorilor și puse la dispoziția acestora prin toate mijloacele, contribuind astfel la ridicarea nivelului de calificare a tuturor agricultorilor și la prosperitatea agriculturii românești.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU