Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2021

Organizată de Direcția pentru Agricultură Județeană Iași și ONVPV Iași, MolDoVia, la a III-a ediție

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Iaşi a organizat împreună cu ONVPV Iași, cu sprijinul Consiliului Judeţean Iaşi, cea de-a treia ediție a evenimentului MoldoVia ce a avut loc pe 24 octombrie 2021. Evenimentul, care s-a desfățurat în curtea interioară a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi, face parte dintr-un proiect mai amplu şi continuă misiunea de a promova vinurile de calitate din zona Moldovei.

Lumea vinului este lumea prieteniei

Ȋn cadrul evenimentului au avut loc sesiuni de prezentări şi degustări de vinuri ale producătorilor prezenţi la eveniment, și anume: Crama Hermeziu, SC Cotnari SA, Casa de Vinuri Cotnari, SC Agroindustriala Bucium SA, Domeniile Bohotin, Strunga Winery, Crama Gramma şi Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi. Astfel, cei prezenți au avut ocazia să deguste vinuri locale, să cunoască oamenii care le produc, dar şi podgoriile din care provin.

„Cu drag am ajuns și la a treia ediție a acestui frumos eveniment, prin care am reunit cei mai buni viticultori din județul Iași, în ideea de a se face și mai cunoscuți publicului din județ. Astăzi avem alături de noi șase mari producători la această frumoasă degustare. Avem și ateliere de lucru. De ce? Pentru că vinul nu mai este un hobby, este o adevărată știință de foarte mult timp, astfel încât ne propunem prin aceste ateliere să informăm cât mai bine consumatorii din județul Iași despre fabricarea vinului și calitățile acestuia“, a precizat Gabi Hoha, director executiv DAJ Iași.

Ȋn cadrul evenimentului au avut loc şi ateliere de lucru susţinute de Traian Petrea, inspector ONVPV Iași, în sala de şedinţe a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Iaşi. Astfel, după fiecare atelier de lucru au avut loc și concursuri cu premii.

„Un vin bun se apreciază după următoarea regulă nescrisă: întâi te uiți, apoi miroși, după care guști. Un vin poate place sau poate fi plăcut sau nu. Un vin bun este percepția fiecăruia dintre noi, vinul bun este vinul care place. Este vinul pe care îl bei într-o companie plăcută, la momentul potrivit, alături de o mâncare asociată corect. Fiecare producător are un vârf de gamă, fiecare are cu ce se lăuda, aici sunt prezente vinuri medaliate la concursuri naționale și internaționale. Lumea vinului este lumea prieteniei, iar aici este o atmosferă colocvială. 2021 este un an atipic faţă de ultimii ani, cu producții îndestulătoare, iar din punct de vedere cantitativ foarte, foarte bun. Ca să putem atinge parametrii calitativi a trebuit să așteptăm o perioadă mai lungă, momentan sunt încă multe podgorii care au de recoltat 2-3 săptămâni, tocmai pentru a aștepta acumulările de zahăr și maturitățile depline“, a adăugat Traian Petrea, inspector ONVPV Iași.

Busuioaca de Bohotin, vinul zonei

La evenimentul din curtea DAJ Iași l-am cunosut și pe Sorin Burda, de la Domeniile Bohotin. „Anul acesta, un an destul de bun din punctul nostru de vedere, încă mai avem de recoltat cca 50% din recoltă. Am venit cu vinurile noastre consacrate, gama Poem, Fetească Neagră, Cabernet cu Merlot și un cupaj din Fetească Neagră, Cabernet și Merlot, dar și Busuioaca de Bohotin. Despre acesta din urmă pot să spun că ne reprezintă, de altfel suntem singurii care avem DOC-CMD de Bohotin.“

Și nu în ultimul rând am remarcat că, alături de producătorii de vinuri, au fost prezenţi cu produse expuse şi oferite spre vânzare şi producători şi comercianţi de flori din județul Iaşi .

Beatrice Aleandra MODIGA

Târgul Crescătorilor de Animale din Iași, ediția I

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu ASAS – SCDA Podu – Iloaiei, Asociația „Tradiția Moldovei“ Iași, Primăria Orașului Podu – Iloaiei și Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu-Iloaiei. cu sprijinul Consiliului Județean Iași și al Instituției Prefectului Iași, a organizat ,,Târgul Crescătorilor de Animale din Iași“ – Ediția I, în perioada 02-03.10.2021 la Podu-Iloaiei (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei). Scopul evenimentului a fost prezentarea animalelor (ovine, caprine, bovine), a diverselor rase și a rezultatelor de producție, promovarea produselor locale, a noutăților din domeniu și realizarea unui schimb de experiență între participanți.

În cadrul evenimentului au fost prezentate și informații privind: accesarea fondurilor europene pentru fermieri; tratamente preventive la animale; bonitarea și înregistrarea animalelor, dar au fost organizate și concursuri tematice. La eveniment au fost prezenți crescători de animale din județul Iași, reprezentanți ai cercetării, învățământului, formelor asociative, procesatorilor, firmelor de profil din domeniu, ai administrației locale și instituțiilor publice implicate în activitatea din spațiul rural.

„Tradiția Moldovei“ – o asociație a crescătorilor ieșeni

„Bine ați venit la târgul organizat de asociația noastră! Asociația se numește Tradiția Moldovei, a fost înființată de mine și de alți doi fermieri, în urmă cu 6 ani. Am avut o creștere treptată, la început mai lentă; iar la ora actuală avem un număr destul de mare de fermieri și animale. În primul an am fost trei membri, după care am fost 7, iar anul acesta avem un efectiv de 120 de fermieri, care cresc în special ovine“, a precizat la deschiderea târgului Bogdan Bulat, președintele Asociației „Tradiția Moldovei“.

Viitorul sat românesc

Ca element de noutate, Asociația „Tradiția Moldovei“, începând de anul acesta este acreditată și pentru controlul oficial al produselor la caprine, mai adaugă Bogdan Bulat, unul dintre organizatorii târgului. „Să știți că animalele nu le-am adus doar pentru că sunt foarte frumoase, ele de fapt sunt mărturia muncii noastre și a crescătorilor, în special. Ca o concluzie a celor 6 ani de existență a asociației pot spune că este un pic trist. În toată perioada asta am avut și experiențe negative, dar și multe pozitive; satul românesc nu se va dezvolta niciodată cu oameni care așteaptă ajutorul social sau cu cei care și-au găsit un job la oraș. Dacă vrem să dezvoltăm satul românesc și totodată să păstrăm și tradiția vie, amintirea și lucrurile bune pe care le avem de la străbunii noștri, ar trebui să clădim viitorul satului românesc în jurul oamenilor gospodari și cu mândrie vă zic că așa sunt membrii asociației noastre“, mărturisește acesta.

Prețul mielului, stabilit de țările arabe

La un astfel de târg, mai ales că acesta reprezintă și interesele crescătorilor din acest județ, nu puteam să nu-l întrebăm care sunt problemele acestui sector și care ar fi rezolvările.

„Prețul mielului a crescut. Din păcate, cu prea puțină implicare a autorităților noastre, în mare parte pentru că Uniunea Europeană a ridicat un embargou cu două țări arabe, mari consumatoare de miel românesc. În felul acesta prețul mielului a crescut foarte mult. Vorba cuiva, acum 2-3 ani în urmă noi nu vindeam mieii, doar scăpam de ei, dar mai nou reușim să încasăm bani.“ În ceea ce privește prețul la brânză acesta este scăzut, astfel încât brânza de oaie autentică din piață lipsește (...). Acordarea subvenției nu este un aspect deloc de neglijat, nu sunt niște bani pe care fermierii îi duc acasă, ci sunt bani care se întorc tot în zona zootehniei. Un minus al acestui sector este faptul că nu avem unde să ne vindem lâna la un preț măcar decent, efectiv suntem nevoiți să scăpăm de ea în jurul stânei. Marea majoritate o privește ca fiind un deșeu; din păcate, am ajuns și noi în această situație. O altă problemă mare în acest sector este lipsa forței de muncă pentru că nu sunt utilaje atât de performante astfel încât să îngrijească fiecare în parte“, mai specifică tânărul Bogdan Bulat.

Crescător de Țurcană bucălaie, optimist!

La târg au fost prezenți mulți crescători ieșeni, cu exemplare din rase diferite, alese pe sprânceană. Unul dintre ei a fost Ciută Matei Brăduț, din comuna Focuri, județul Iași. „Împreună, tatăl, fratele meu și eu avem un efectiv de cca 900 de animale. De mic copil mă ocup de creșterea oilor pentru că noi vrem să continuăm tradiția. Rasa este Țurcană bucălaie și am ales-o pentru că se pretează mai bine zonei noastre și ne este nouă dragă această bucălaie. 2021 pentru noi, crescătorii de animale, a fost un an foarte bun, ne rugăm să fie mereu așa. Ca să le putem întreține avem și teren arabil, și pășune. Am vrea să mărim efectivul de animale, dar este mai greu cu forța de muncă“, declară tânărul crescător ieșean.

În România se poate trăi din ciobănie

Grigoraș Constantin a venit din comuna Coarnele Caprei și se ocupă de creșterea ovinelor de mic copil. „Rasa specifică este Țurcană bucălaie; de mic am crescut printre oi deoarece părinții mei dintotdeauna s-au ocupat cu creșterea oilor. Eu încerc să îi ajut cum pot și când pot, vreau să dezvolt pe viitor mica fermă de animale. În acest moment avem în jur de 300 de oi. Am ales această rasă pentru că aspectul lor i-a plăcut și tatălui meu, și mie. Și în România se poate trăi din ciobănie, cum am crescut până acum se poate trăi și de acum încolo. Avem nevoie de mai multe piețe pentru desfacerea produselor. Așa cum părinții noștri au reușit să ne crească și să trăiască în țara noastră, putem și noi. Nu avem teren arabil, ci arendăm terenurile“, încheie Grigoraș Constantin.

Beatrice Alexandra MODIGA

Controlul integrat al poluării cu nutrienți s-a pus în aplicare la Iași

În perioada 9-19 iulie, reprezentanți ai Direcției Județene pentru Agricultură  (DAJ) Iași au participat, la invitația "Asociației Fermierilor din România", la o amplă acțiune de instruire a fermierilor, crescători de animale și din domeniul vegetal privind promovarea "Codului de Bune Practici Agricole" (CBPA) și reducerea riscului poluării apelor cu nitrați proveniți din surse agricole în cadrul proiectului "Controlul integrat al poluării cu nutrienți", ne precizează reprezentantul instituției.

„Instruirile au avut loc în localitățile care au beneficiat de finanțări acordate din partea Băncii Mondiale prin "Ministerul Apelor și Pădurilor" pentru construirea de platforme de depozitarea gunoiului de grajd, în județul Iași fiind 10 astfel de platforme în 9 UAT-uri (Mironeasa, Voinești, Deleni, Miroslava, Mircești, Scânteia, Grajduri, Cotnari, Cristești), comuna Miroslava deținând două construcții. În cadrul fiecărui proiect au fost achiziționate și utilaje pentru încărcare, transport, compostare și administrarea îngrășământului organic rezultat.

Platformele au fost dimensionate în funcție de numărul și speciile de animale de pe raza UAT-ului la momentul implementării proiectului. În cadrul întâlnirilor s-au purtat discuții legate de capacitățile de depozitare a gunoiului de grajd, respectarea perioadei de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor chimice și organice, respectarea cantităților maxime admise de îngrășăminte, respectarea zonelor de protecție, toate aceste condiții conducând la reducerea poluării apelor cu nitrați proveniți din agricultură. Întâlnirile au avut un puternic caracter interactiv, cei prezenți manifestând interes pentru repetarea unor astfel de acțiuni cu informații din domeniul agricol“, a adăugat Laurentiu Precup, director DAJ Iași.

iasi

 

Beatrice Alexandra Modiga

Campania „Apăr Apa!“ a ajuns în Moldova

În martie, la Iași, a avut loc prima dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (UMP – CIPN). Evenimentul s-a desfășurat la sediul Direcției pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Iași și Neamț, alături de specialiști din cadrul instituțiilor de resort județene. Printre temele discutate s-au numărat: beneficiile pentru fermieri și autorități locale în gestionarea unui sistem public de colectare și management al gunoiului de grajd, importanța transferului de cunoștințe între fermieri în cadrul rețelei naționale lansate de MAP și evitarea sancțiunilor la plățile APIA și AFIR prin respectarea măsurilor legale.

Conștientizarea problemelor...

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare „Apăr apa“, componentă a proiectului CIPN, în perioada 2019 - 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale.

Campania „Apăr apa!“ se adresează, în principal, fermierilor mici care, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de mijloace, nu respectă condițiile minimale pentru protecția apelor împotriva poluării cu nutrienți. Acest proiect vizează reducerea poluării apei și a solului cu nutrienți (în special azot și fosfor) proveniți din activitatea agricolă și se desfășoară în 86 de localități, zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, din 34 de județe ale României. „Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“.

Know-how pentru fermieri

Mihai Constantinescu, specialist pentru agricultură în cadrul Unității de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (CIPN), ne spune că este un proiect sub umbrela „Ministerului Apelor și Pădurilor“, finanțat printr-un împrumut al Băncii Mondiale, pe o durată de trei ani, până în anul 2022, în valoare de 50 milioane de euro, iar la această sumă s-au adăugat 5,5 milioane USD nerambursabili, din fonduri ale Facilității Globale de Mediu și alte câteva milioane de lei, confinanțare din partea beneficiarilor, doar cu scopul de a veni în sprijinul fermierilor. „Am venit la Iași să facem o conștientizare, care vine pe câteva paliere, ce se leagă de sănătate, protecția mediului și de obligațiile pe care fermierii le au. Soluțiile sunt multiple! Avem deja contractată o campanie de promovare, prin intermediul căreia suntem și aici. Această campanie are mai multe domenii de intervenție, dar va exista și o caravană, care va vizita în jur de 1.000 de comune, unde se va discuta direct cu fer­mierii. Pe lângă acestea mai există înființată o rețea de transfer de cunoștințe către fermieri, în cadrul căreia se lucrează cu organizațiile de fermieri și sperăm ca informația să ajungă până la nivel de gospodărie.

Tot în cadrul acestei rețele avem ca parteneri și Asociația Comunelor din România“, a precizat Mihai Constantinescu, specialist în agricultură UMP INPCP.

Platforme de colectare și depozitare a gunoiului de grajd

Ștefan Nicolau, specialist tehnic senior monitorizare și evaluare UMP INPCP, a prezentat  beneficiile pentru fermieri și autoritățile locale în gestionarea unui sistem public de colectare a gunoiului de grajd. Acesta a vorbit totodată de realizarea, operarea și asigurarea sustenabilității unei investiții în platforma comunală pentru gunoiul de grajd și sistemul de colectare aferent vs. obligațiile micilor fermieri de a se conforma cerințelor legate de depozitarea conformă a gunoiului de grajd. „Scopul prezenței noastre în această regiune este de a continua o campanie de informare și conștientizare, atât a populației cât și a instituțiilor, privind măsurile de reducere a poluării cu nutrienți, din activitatea agricolă. Soluții în acest sens sunt multe, dar ca de obicei orice soluție de protejare a mediului implică diverse costuri legate de timpul suplimentar, o preocupare mai deosebită, un oarecare consum de materiale simple, dar care conduc la rezultate bune“, adaugă Ștefan Nicolau.

Până acum, nouă localități

Nicolau mai specifică faptul că se dorește tot mai mult obținerea de platforme de colectare și depozitare a gunoiului de grajd pentru fermierii mici, prin intermediul unităților administrativ-teritoriale. „Un mic crescător de animale, indiferent dacă crește o vacă, două sau alte câteva animale pe lângă casă, în mod normal, ca să respecte condițiile de mediu, trebuie să aibă niște facilități de depozitare a gunoiului de grajd, care să răspundă integral la cerințele de impermeabilitate și de stocare, pentru o perioadă de timp suficientă, când acest gunoi nu poate fi aplicat pe terenurile agricole, fie din cauza stării de vegetație a terenului agricol, fie a condițiilor de climă, mă refer la îngheț și precipitații abundente. Sigur că investițiile acestea la micii fermierii sunt dificil de realizat și gestionat, pentru că, atunci când crești animale în intravilan uneori nici nu ai loc în curte unde să amplasezi o asemenea facilitate, indiferent dacă este mică, de exemplu de 6 mp. Atunci noi ne-am orientat către unitățile administrativ-teritoriale, care pot, prin intermediul unui sistem centralizat, să asigure diverse facilități care răspund condițiilor de mediu privind colectarea, depozitarea și prelucrarea gunoiului de grajd, astfel încât să fie transformat într-un material utilizabil ca fertilizator organic, protejând totodată mediul“, specifică Ștefan Nicolau.

Nouă localități din județul Iași au reușit să obțină proiectul pe baza unei competiții. „În prima tranșă de proiecte care au fost aprobate exisă un număr de cinci localități din județul Iași care, adunate la cele nouă, la care s-au făcut investiții anterioare, se ridică la 14 numărul acestora; anul acesta vor fi finalizate investițiile“, încheie Ștefan Nicolau, Specialist Tehnic Senior Monitorizare și Evaluare UMP INPCP.

Platformă de 2.000 de tone

Un caz fericit, unde există deja o platformă de acest fel, este și în localitatea Gherăești, județul Neamț. Bereșoaie Pavel, primarul comunei, ne spune că a depus proiect și pentru cea de-a doua platformă deoarece, din fericire, în localitate sunt foarte mulți crescători de animale care trebuie sprijiniți și, totodată informați cu privire la astfel de măsuri. „Reuniunea de astăzi este benefică, lăudabilă aș putea spune, deoarece toată lumea trebuie să înțeleagă că trebuie să facem eforturi cu toții pentru a lăsa celor care vin din urmă o țară curată, o apă bună de băut, cum am primit și noi la rândul nostru de la strămoșii noștri. La noi în localitate este un caz fericit și mă bucur că avem foarte mulți crescători de animale! Cu toate că eu sunt la primul mandat ca primar, când am preluat mandatul era deja implementată o astfel de platformă funcțională, pe care o gestionăm în continuare. Totodată, am făcut eforturi și am depus proiect pentru cea de-a doua platformă, având în vedere că cea existentă este insuficientă, din păcate. Putem spune că avem cea mai utilizată platformă, cu o capacitatea de 2.000 de tone, care a costat undeva la 20 de miliarde lei vechi, iar aici intră platforma în sine, clădirea, dar și utilajele (tractor, încărcător Weidemann, remorcă pentru transport, mașină pentru împrăștiat gunoiul de grajd și vidanjă)“, a încheiat Bereșoaie Pavel. Următoarea întâlnire zonală din cadrul proiectului va avea loc la Buzău în cursul lunii aprilie, și va reuni factorii locali din județele Vrancea și Buzău.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Mediu

Cormoranul - problema „neagră“ a pisciculturii

La sfârșitul lunii februarie, la Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ), Cătălin Eugen Platon – preşedinte ROMFISH, Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie – a vorbit despre problema cormoranilor şi a pagubelor pe care le produc pisciculturii şi stocurilor de peşte din apele interioare şi ale mărilor. Mai precis, acesta semnalează faptul că de mai bine de două decenii piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, păsări care hrănesc exclusiv cu peşte şi care sunt protejate de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Reprezentantul asociației specifică faptul că trebuie găsită o soluţie în colaborare cu cei de la Ministerul Mediului, cu ornitologii, pentru a pune în aplicare un management al populaţiei cormoranilor.

Soluţia viabilă – controlul la cuib

În cadrul întâlnirii s-a vorbit despre faptul că reglementările europene stabilesc protecţia până la un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv.

„Însă nimeni nu reuşeşte să ne spună care este acest nivel. Şi, în acest mod simplu, de la o populaţie de circa 5.000 de exemplare în anii ’60 avem, la nivel european, circa 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 sunt în România“, menționează Cătălin Eugen Platon.

Conform lui Platon, cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, sunt organizaţi în grupuri de 200-1.000 de exemplare, care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost.

„Acest lucru înseamnă că zilnic un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte. În România există inventariată o populaţie de circa 80.000-120.000 de cormorani, care stau circa 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Astfel, circa 21.000 de tone de peşte anual sunt pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producţie. Şi, în timp ce pentru agricultură se primesc 250 euro/ha pentru a lăsa 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor, nu se primeşte nimic. Soluţia viabilă din punct de vedere etic este controlul la cuib al cormoranilor. În cazul în care nu vor fi adoptate măsuri eficiente, fermierii piscicoli ar putea renunţa la afacerile lor“, adaugă preşedintele ROMFISH – Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie.

279 euro/ha de heleşteu ar acoperi prejudiciul

Preşedintele Romfish arată că sunt studii care arată faptul că un cormoran consumă în medie 672 g de peşte zilnic (între 441 g şi 1.095 g/zi); dimensiunile peştelui consumat se încadrează între 40 şi 335 mm, predilect între 100 şi 149 mm, adică puiet, dimensiuni la care mecanismele de compensare prin densitate sunt total ineficiente.. „Deoarece cormoranul, ca pasăre de mari dimensiuni cu durată mare de viață, începe să se reproducă abia pe la 3-5 ani, populația totală din Europa se cifrează probabil la (cel puțin) 1,7-1,8 milioane de păsări“, a punctat preşedintele ROMFISH.

Reprezentantul asociaţiei declară că nu cere exter­minarea cormoranilor ca soluţie, cum se face în alte ţări, ci dimpotrivă, cere o măsură compensatorie deoarece pentru peşte nu se acordă subvenţii. Acesta specifică că suma de 279 euro/ha de heleşteu este una care ar acoperi prejudiciul. „S-au găsit în jur de 25 de metode prin care să-i ţinem la distanţă, respectiv plase, tunuri de gaze, laser, sperietori de ciori, dar nicio soluţie nu dă rezultate deoarece cormoranii sunt foarte deştepţi şi s-au obișnuit. În Anglia și America cormoranii sunt împuşcaţi de fermieri, iar populaţia este ţinută sub control, la fel şi în Ungaria. În schimb, în Suedia se face control la cuib, se ung ouăle cu ulei ca să nu mai iasă puiul. La noi nu poţi să te apropii de ei, trebuie să-i laşi să mănânce şi te uiţi la ei“, a mai punctat Platon.

Pagubă de 300.000 t în UE

Aceste păsări fac să dispară anual peste 300.000 de tone de pește din apele europene. În multe state membre UE (Franța, Spania, Italia, Germania, Ungaria, România și Republica Cehă) cantitatea de pește consumată de cormorani este mult mai mare decât producția obținută de pescuitul profesionist din apele interioare și din crescătoriile de pește de consum. „În schimb, în România, în baza datelor oficiale comunicate de către Guvernul României Comisiei Europene, populaţia de cormorani, atât a celui mare (P. carbo sinensis), cât şi a celui pitic (P. pygmeus), date parţiale şi bazate pe estimări şi modele matematice, nu pe activităţi zilnice în teren, aşa cum fac fermierii piscicoli, se cifrează la: 20.000-30.000 în pasaj spre alte ţări, 42.800-61.000 la cuibărit, cu depunerea a 5 ouă de către fiecare pereche şi o rată de eclozare şi supravieţuire de 60%, deci încă 75.000 de pui, plus exemplarele care nu au ajuns încă la vârsta reproducerii (3-5 ani), şi 15.000-50.000 exemplare la iernat. România deţine 25% din suprafaţa amenajată pentru piscicultură din Uniunea Europeană şi, deşi în 1988 producea 55.000 de tone de peşte de consum doar în piscicultură, acum producţia internă a României este de 12.500 de tone de peşte în piscicultură, 3.500 de tone din pescuit comercial în apele interioare şi 8.000 de tone din pescuitul la Marea Neagră. În acest moment, România importă anual 120.000 de tone de peşte, în principal congelat, dintre care 15.000 de tone aparţin speciilor care se produc şi în România (crap, caras, păstrăv).

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat la postul public de televiziune că a avut o discuţie cu comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, referitoare la cormorani. „Am avut o discuţie cu comisarul şi în februarie voi avea o altă discuţie cu acesta, pentru că atunci ne-am înţeles să facem un plan de management, să stabilim pentru România care sunt măsurile, iar aceste acţiuni trebuie să le facem împreună cu Mediul, pentru că ei gestionează problematica. Eu gestionez posibilitatea de a hrăni populaţia. Eu ştiu ce este de făcut. Voi veni cu un plan foarte clar în discuţiile pe care le voi avea la nivelul Comisiei Europene, cu comisarul, în aşa fel încât să-l punem pune în valoare şi să putem rezolva această problemă“, a explicat Daea.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

Zilelor USAMV Iași se sărbătoresc cu produsele autentice locale

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinari „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au organizat în perioada 18-19 octombrie „Târgul de toamnă“, eveniment aflat la cea de a VII-a ediție, ce are loc în fiecare an cu prilejul  "Zilelor USAMV Iași" și este dedicat producătorilor agricoli și meșteșugarilor din comunele județului Iași, care au prezentat și comercializat produse tradiționale și țărănești de sezon.

…produse autentice locale

Cei interesați s-au putut bucura de o experiență plăcută, prin faptul că au putut degusta și cumpăra produsele autentice locale, respectiv alimente proaspete într-o gama variată: preparate din carne, dulcețuri și gemuri, zacuscă, miere și produse apicole, cașcaval de casă, brânză de burduf și telemea de oaie, produse de panificație, prăjituri și dulciuri de casă, legume și fructe, murături, zarzavaturi și altele.

Prisaca Moldova și "Mic dejun cu miere"

La târg ne-am întâlnit cu Relu Cojocaru, fondatorul fermei apicole "Prisaca Moldova" și membru fondator a Clusterul BioNEst, primul de acest fel, cu produse bio din Iași: „Businessul este relativ nou, de cca. 10 ani, timp în care l-am dezvoltat puțin câte puțin. Inițial a fost la nivelul de hobby, după care am început să-l trecem la următorul nivelul, unde am ajuns la aproximativ 180 de familii de albine, și practic am început să facem o afacere din asta. Până anul trecut, dădeam toate produsele mele en-gros către procesatori, dar de un an de zile fac parte dintr-un proiect care se numește  "Servicii integrate de export", un proiect româno-elvețian, prin care am fost  învățați să ne prețuim munca, iar în urma proiectului am fost selectat și voi participa sub pavilionul României, la trei târguri internaționale de produse bio la Dubai, Nuremberg și  Shanghai. Astfel, încet, încet am trecut de la a produce pentru procesatori la a încerca să îmi vând produsele cu o valoare adăugată. În acest mod, ne-am rebranduit și am început să intrăm pe piața locală. Avem produse din miere și sub produse, respectiv ceea ce putem face în timpul unui sezon. Pe viitor, am vrea să ne extindem, dar în zona noastră, cu forța de muncă este din ce în ce mai greu și de aceea încercăm să ne limităm la atât cât putem noi, duce! Ca apicultori încercăm să promovăm consumul sănătos, deoarece suntem implicați într-un proiect, care se numește "Mic dejun cu miere", la care particip de la bun început, de când a ajuns și în România, respectiv de cinci ani de zile, care are loc în a treia vineri din noiembrie, în fiecare an și se desfășoară în toată Uniunea Europeană, unde noi mergem și promovăm apicultura și consumul de miere în școli.“

Fermă ecologică de la "Valea lui Bogdan"

Un alt producător ieșean a fost Bogdan Beceru, care deține o fermă ecologică, "Valea lui Bogdan" și se află la doar 3 km de orașul Târgu Frumos: „În fermă deținem porci Mangalița, 15 rase de găini și capre de rasă. Ferma a fost înființată din fonduri proprii, se întinde pe o suprafață de jumătate de hectar. Cu toate că, am înființat ferma pentru familie, în timp ne-am extins și ușor, ușor vrem să ne facem cunoscuți și la nivel județean. Am început în anul 2012, iar de anul acesta vrem să ieșim pe piață cu produse tradiționale ecologice; sper să ne facem cunoscuți și să mai auziți de noi și cu alte ocazii.“

De pofta sufletului are grijă "Pofta Focului"

Gica Neamțu de la "Pofta Focului" a venit pe dealul Copoului, cu rodul muncii sale, respectiv patru produse atestate tradițional: „Produsele sunt din gama de legume și fructe, și avem produsele atestate tradițional, de către Ministerul Agriculturii, conform ord. 724: "zacuscă de ghebe", "zacuscă de hribi", "zacuscă de vinete" și "dulceață de nuci verzi". Am început în anul 2014 și nu a fost ușor, dar cu pasiune și cu un „bob de inteligență“, să zicem că, din dorința de a transforma un hobby în business am ajuns aici. Eu cred că, suntem pe un drum bun, în sensul că se dorește a se mânca sănătos, de altfel produsele noastre atestate fiind, nu conțin tot felul de amelioratori de gust sau conservanți sau acele generic spus, deja de mine, "găleți de E-uri". Câtă vreme și canalele mass-media promovează o hrană sănătoasă, firește că noi venim în întâmpinarea acestui proiect și viitorul sună bine, zic eu! În prezent, prin această atestare am dorit să atrag atenția că "Pofta Focului" lucrează într-un anume fel. Nu știu dacă este necesar, chiar ca toate produsele să fie atestate, pentru că metodologie nu este chiar facilă și înseamnă mult timp alocat, iar în urma atestării acestor patru produse, protocoalele semnate au fost atât de multe și mari, încât în momentul de față, nu facem față cererilor, drept pentru care nu aș mai atesta. Important este că s-a validat calitatea produselor "Pofta Focului", dar mai sunt alți pași de urmat!“

Zilele USAMV Iași

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul zilelor USAMV Iași, unde a avut loc Congresul științific Internațional - "Științele vieții, o provocare pentru viitor", care la ediția din acest an, au participat peste 350 de persoane din țară și din străinătate, printre acestea se numără: cadre didactice, cercetători, doctoranzi și studenți implicați în activitatea de cercetare, dezvoltare-inovare, din țări precum Germania, Ucraina, Italia, Azerbaidjan, Suedia, Ungaria, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria, Albania, Olanda, Indonezia și Egipt.

Printre alte activități ce s-au desfășurat în cadrul acestor manifestări amintim workshopuri, seminarii științifice și nu în ultimul rând omagierea profesorilor seniori de la Facultatea de Agricultură: prof. univ. Dr. Liana-Doina Toma, prof. univ. Dr. Teodor Iacob, prof. univ. Dr. Valentin Moca.

Beatrice Alexadra MODIGA

GALERIE FOTO

Abonează-te la acest feed RSS