reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Jun 2019

„Apele Române“ vrea să reducă pericolul de inundații

An de an, în fiecare primăvară, inundațiile continuă să rămână una dintre principalele amenințări în mai multe zone din România. Anul acesta, cel puțin până acum, am avut liniște în ceea ce privește această chestiune, chiar dacă vremea a fost mai năbădăioasă în unele zone. De această liniște a profitat și conducerea Ministerului Apelor și Pădurilor împreună cu managerii Regiei Naționale „Apele Române“ pentru a continua o serie de lucrări hidrotehnice și a începe unele noi.

Peste 33 milioane de euro pentru stăvilirea Dunării în Ialomița

O mare parte dintre zonele amenințate de inundații se regăsesc de-a lungul Dunării, pe raza județelor Ialomița și Călărași. Pe această porțiune revărsările fluviului, atunci când se petrec, sunt devastatoare. Suprafețe însemnate de culturi agricole sunt acoperite de apele Dunării. De altfel, în mod tradițional, oamenii au învățat, încă din vechime, să-și adapteze calendarul agricol la cel al inundațiilor. Cu toate acestea, mai ales în ultimul deceniu, uneori lucrurile se petrec împotriva oricăror previziuni. Și atunci fermierii nu mai au altceva de făcut decât să fluiere a pagubă...

Tocmai pentru a reduce numărul unor astfel de situații au fost începute mai multe lucrări menite a împiedica inundarea unor zone și revărsările Dunării. Alte proiecte mari vor fi demarate, promite Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, încă din vara aceasta.

La începutul lunii mai, într-o vizită a unei delegații conduse de ministru la Slobozia, au fost prezentate principalele proiecte care se vor desfășura în domeniu pe raza județelor Ialomița și Călărași.

Cel mai amplu dintre acestea este „Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectorul identificat cu risc tehnologic semnificativ“. Investiția va fi finanțată prin Programul Operațional „Investiții Mari“ și va fi realizată în cele două judeţe, respectiv Ialomița și Călăraşi. Valoarea totală estimată a proiectului este de 48,2 milioane de euro (cu TVA), din care 33,2 milioane de euro aferente județului Ialomița.

În acest județ sunt vizate două aspecte prioritare. Primul dintre ele constă în punerea în siguranță a digului de pe malul drept al fluviului Dunărea, pe brațul Borcea, pe raza localității Stelnica. Aici lucrările propuse constau în reabilitarea digului existent la Bentu, stabilizarea malurilor și îndepărtarea șenalului navigabil, pe o lungime de un kilometru.

Pe lângă acestea se dorește și realizarea unei linii de apărare la limita intravilanului și încastrarea acesteia în digul existent printr-un alt dig, cu o lungime de 800 de metri.

ape foto 3

Peste 6 km de dig la Fetești și o subtraversare la Borcea

Un al doilea obiectiv prioritar este efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor în municipiul Fetești. Pentru apărarea localităţii Feteşti, respectiv a cartierului Buliga, este propusă realizarea a 6,700 km de diguri de apărare, continuate cu un parapet din beton lung de circa 600 m. Pentru evacuarea apelor din incintă, în zonele canalelor de irigații existente, vor fi efectuate mai multe subtraversări.

Și pentru că a venit vorba de subtraversări, în județul vecin, Călărași, în localitatea Borcea, va fi realizată o subtraversare de dimensiuni însemnate a digului existent. Conform afirmațiilor directorului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița (ABA), Marilena Stoian, investiția este în valoare de 428.000 de lei. Banii provin din surse proprii ANAR. Lucrarea are rolul de a pune în siguranță peste 100 de gospodării care au mai fost inundate în anii anteriori. Asupra acestora planează un potențial risc de inundare în urma unor acumulări însemnate de apă pluvială, pe un islaz situat la marginea localității. Lucrările vor începe și vor fi finalizate în acest an.

În județul Călărași, în cadrul programului „Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectorul identificat cu risc tehnologic semnificativ“, se va realiza lucrarea de protecție a malului drept, pe braţul Borcea, în zona kilometrului 48-49+500, pe raza comunei Borcea (zona Baital). Pe acest sector sunt necesare lucrări de apărări de mal pe o lungime de circa 1,8 km. Valoarea estimată pentru realizarea acestor lucrări este de peste 15 milioane de euro.

La Cluj, aeroportul mută Someșul

Dar nu numai prevenirea inundațiilor pe Dunăre constituie una dintre preocupările importante ale celor care trebuie să țină în frâu apele României. În celălalt capăt al țării, la Cluj, o altă investiție importantă este în plină desfășurare. Lucrările de extindere a aeroportului ce deservește orașul implică și prelungirea pistei, astfel încât să fie utilizabilă și de către aeronavele de mari dimensiuni, care deservesc cursele la mare distanță. Acest proiect presupune și devierea cursului natural al râului Someșul Mic.

Valoarea totală actualizată a acestui obiectiv este de 174 milioane de lei. Lucrările au început în anul 2012, iar termenul de punere în funcțiune este 2022. Proiectul cuprinde mai multe faze, fiecare dintre ele reprezentând, în sine, o lucrare destul de însemnată. Astfel, un prim pas este regularizarea albiei râului pe o lungime de 35,35 km. Urmează apoi îndiguirea incintei aeroportului, care implică construirea unui dig de aproape opt kilometri. Malurile Someșului Mic vor fi consolidate pe o lungime de 17,94 km, iar cele ale afluenților săi pe 14,80 km.

Pentru anul 2019 au fost alocate acestei investiții trei milioane de lei de la bugetul de stat. În județ mai sunt în desfășurare și alte lucrări ale ANAR. Printre cele mai importante se află reprofilarea albiei Valea Salcă în amonte de municipiul Dej, cu o valoare totală actualizată de 4,17 milioane lei, și care va fi finalizată în acest an. Scopul acestei lucrări este de a apăra de inundații 1.054 de locuitori din localitățile Dej și Jichiș, 40 de gospodării, 60 ha de teren și trei podețe.

Tot anul acesta va fi finalizată și amenajarea Văii Olpret în zona municipiului Dej. Suma alocată acestei lucrări în anul 2019, din fonduri proprii ANAR, este de 4,08 milioane lei, din totalul de 10,93 milioane lei, cât este valoarea totală actualizată a investiției. Proiectul a cuprins amenajarea a 27 km albie, consolidarea a 3,4 km de maluri și construirea a 15 praguri.

Amenajarea Văii Mărgăuța este un alt obiectiv ce se va finaliza anul acesta. Pentru realizarea acestui deziderat au fost alocați de la Bugetul de Stat ultimii 1,25 milioane de lei din totalul de 17,87 milioane lei, cât reprezintă valoarea actualizată a proiectului. Lucrarea a cuprins recalibrarea a 5,5 km de albie, consolidări de mal pe o lungime de 6,8 km, zece poduri și 27 praguri de beton.

În sfârșit, o altă investiție de o mare amploare este amenajare Văii Călata. Aceasta cuprinde două lacuri de acumulare, una de 1,03 milioane metri cubi la Călățele și alta mai mare, de 2,739 milioane metri cubi, la Călata. Peste 36 km din albia râului va fi reamenajată, 14,5 km de mal vor fi consolidate și se va construi un zid de sprijin lung de peste 20 km. Valoarea totală a lucrărilor este de aproape 92,5 milioane de lei. Obiectivul va fi finalizat în anul 2020.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

„Apele Române“ lucrează din plin la refacerea lucrărilor de protecție

Peste 90 de localități, inclusiv orașe ca Bacău, Brașov, Sfântu-Gheorghe, Târgu Ocna, Gura Humorului, Rădăuți, Horezu, vor fi mai bine apărate împotriva inundațiilor, în urma finalizării a 60 de lucrări hidrotehnice, realizate la nivel național de către Administrația Națională „Apele Române“.

Din cele 60 de lucrări, 29 sunt finanțate de la bugetul de stat, iar celelalte 31 de lucrări vor fi realizate prin eforturile proprii ale ANAR. Astfel, 116.125.000 lei (68,5% din valoarea totală de investiție) au fost alocați din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, în vederea înlăturării efectelor inundațiilor. Fondurile au fost deja aprobate, în regim de urgență, prin HG 582/2018 și prin HG nr. 516/2018.

Având în vedere faptul că viiturile din această vară au afectat numeroase lucrări hidro­tehnice aflate în administrarea ANAR, care apără peste 90 de localități și care se regăsesc în peste jumătate din teritoriul României, ANAR a considerat ca prioritate alocarea din surse proprii a sumei de 53.407.000 lei, reprezentând 31,5% din valoarea totală de investiții pentru aceste lucrări.

Lucrările constau în consolidări și refaceri de apărări de mal (în județele Argeș, Botoșani, Hunedoara, Vâlcea), regularizări de albie și consolidări (în județele Alba, Brașov, Neamț, Suceava, Vâlcea, Gorj, Bistrița-Năsăud, Timiș, Caraș-Severin), amenajări de albii (în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Suceava, Harghita, Galați, Maramureș, Sălaj), reabilitări și îndiguiri (în județele Brașov, Covasna, Gorj, Mureș, Vâlcea), închiderea liniilor de apărare (în județul Timiș).

Sumele cele mai mari (peste 7.000.000 lei), de la bugetul de stat și/sau din sursele proprii ale ANAR, au fost alocate în județele unde au fost afectate cele mai multe lucrări hidrotehnice, respectiv județele Neamț, Vâlcea, Bacău, Alba, Covasna, Galați.

În acest context, profitând și de vremea favorabilă, au fost demarate încă din luna septembrie numeroase lucrări. Cele mai multe dintre ele au ca termen de finalizare sfârșitul lunii noiembrie sau jumătatea lunii decembrie. Astfel, în primăvară vor fi create premisele înlăturării riscurilor de inundații, existente acum.

Pe Olt, lucrări în Covasna, dar și în Vâlcea

Administraţia Bazinală de Apă Olt (ABA) a început lucrările de refacere a infrastructurii hidrotehnice în localitățile Băcel – Chichiș, Bodoc și Rușeni – Sânzieni, județul Covasna, pe cursurile de apă Râul Negru, Tărlung, Cașin și Dobârlău. Proiectele derulate însumează peste 7 milioane de lei, iar termenul de finalizare a acestora este 14 decembrie 2018.

Aceeași Administrație Bazinală Olt a început și trei lucrări de regularizare și amenajare a albiilor unor cursuri de apă din județul Vâlcea. Una dintre ele are ca obiectiv regularizarea pârâului Luncavăț și a afluenților acestuia pe sectorul Vaideeni – Horezu – Popești, iar celelalte două constau în amenajarea pârâului Iazul Morților, din orașul Băbeni, și a pârâului Topolog, în zona comunei Nicolae Bălcescu. Pentru amenajarea pârâului Iazul Morților, din orașul Băbeni, valoarea lucrărilor se ridică la 7.500.000 lei, urmând a se amenaja albia pârâului pe o lungime de 920 m. Până acum au fost efectuate lucrări pentru organizarea de șantier (platformă balastată), fiind realizate două rampe de acces, cu un volum total de 200 de metri cubi. De asemenea, s-au realizat 244 de metri cubi de terasamente de albie, 80 de metri liniari de fundații pentru zid de sprijin și 140 de metri liniari de împrejmuire.

Pentru  amenajarea pârâului Topolog, în comuna Nicolae Bălcescu a fost aprobată o investiție de 3.671.000 lei. În cadrul acestei lucrări se va realiza amenajarea albiei, precum și protecția malului, pe o lungime de 1.244 de metri liniari.

Termenul de finalizare a celor trei lucrări hidrotehnice de regularizare și amenajare a albiilor în județul Vâlcea, ce au o valoare totală de 32,17 milioane de lei, este 14 decembrie 2018.

Siretul – nărăvaș, ca de obicei!

Inundațiile produse în bazinul hidrografic al râului Siret,  în perioada iunie - iulie 2018, au condus la formarea de viituri care au determinat evacuarea din acumulările Călimăneşti și Movileni aflate în administrarea SC Hidroelectrica a unor debite maxime de 2.600 mc/secundă. Ca urmare, în zona comunei Şendreni, amplasată în aval de confluențele râurilor Putna și Râmnicu Sărat, au avut loc depuneri masive de  aluviuni. Pe malul drept s-a format un grind care a determinat o eroziune periculoasă în malul opus. Aceasta din urmă pune în primejdie două obiective importante: calea ferată electrificată care asigură legătura între municipiile Tecuci și Galați și stația de pompare apă Bărboşi, o unitate importantă a infrastructurii principale din sistemul de irigații Câmpia Covurlui, județul Galați.

În urma monitorizării eroziunii de mal produsă în zona Șendreni s-a constatat că în luna octombrie distanţa dintre Siret şi linia căii ferate Galaţi – Tecuci a ajuns la doar 30 metri, faţă de 60 de metri cât era în luna iunie a acestui an. Această constatare a făcut ca investiţia „Amenajarea râului Siret în localitatea Şendreni“ să devină o urgență. Într-o primă etapă se execută pe o lungime de 200 metri, iar lucrarea de amenajare din zona Şerbeştii Vechi se realizează pe o lungime de 120 metri. Cele două investiţii vor fi finalizate până la sfârșitul anului.

La momentul actual, ANAR continuă demersurile pentru promovarea în regim de urgenţă a etapei a II-a a acestui obiectiv de investiţii, care constă în lucrări de stopare a eroziunii de mal pe o lungime de încă 216 metri, astfel încât să se realizeze închiderea acestui punct critic.

Și în Brașov Oltul pune probleme

În județul Brașov, pentru reabilitarea digului de apărare de pe râul Olt, din zona localității Comana, a fost aprobată în regim de urgență execuția a 3,5 kilometri de dig de apărare, în valoare de 1.175.000 lei. Până în prezent, au fost realizate lucrări de compactare și înălțare a vechiului dig pe o lungime de aproximativ 800 metri cu pământul extras dintr-o carieră aflată la 5 km distanță de șantier. În urma acestor lucrări vor fi apărate gospodăriile din localitățile Comana de Jos și Crihalma, un drum județean, precum și 980 ha de teren agricol. De asemenea, proiectul de reabilitare și îndiguire a pârâului Bârsa, la Bod, prevede construirea unor capacități hidrotehnice pe o lungime de 200 metri, investiție în valoare de 500.000 lei. Scopul acestor lucrări este ca localitatea Colonia Bod, patru obiective industriale, 40 de case și gospodării, drumul comunal și aproximativ 900 ha terenuri agricole și pășuni să fie apărate împotriva inundațiilor.

Tot în județul Brașov, pentru pârâul Tărlung, la Teliu, a fost aprobată refacerea apărării de mal pe o lungime de 800 de metri liniari, valoarea investiției fiind de 1.000.000 de lei. Până în prezent a fost curățat șenalul aflat în amonte de podul de cale ferată. De asemenea, pe o lungime de 120 de metri, pe malul drept, în aval de pod, au fost executate excavații și taluzări. Lucrările continuă și pe malul stâng în aval de pod, pe o lungime de aproximativ 110 metri. În urma refacerii apărării de mal în comuna Teliu, drumul național Braşov – Buzău (DN10), precum și 330 ha teren agricol vor fi apărate împotriva inundațiilor.

Al patrulea obiectiv demarat în județul Brașov prevede refacerea zidurilor din beton pe o lungime de circa 200 de metri, în zona Timișului Sec.

Râul a fost decolmatat pe o lungime de aproximativ 300 de metri și au fost demolate zidurile din beton distruse în urma viiturilor, iar în prezent se construiește un batardou din materialul extras din albie. Ca urmare, un cartier al Brașovului, opt societăți comerciale, șapte gospodării, drumul național, un pod, o priză de apă și aproximativ 140 ha de teren agricol vor fi apărate împotriva inundațiilor. Conform planurilor, cele patru lucrări hidrotehnice din județul Brașov ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii decembrie.

În Suceava riscurile au fost diminuate

Administrația Națională „Apele Române“ a emis ordinele de începere a lucrărilor pentru trei obiective și în județul Suceava. Lucrările sunt finanțate din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, iar sumele necesare au fost alocate prin HG 582/2018.

Lucrarea de refacere a amenajării râului Suceava în zona sursei de alimentare cu apă a municipiului Rădăuți constă în refacerea digului de deviere pe o lungime de 150 metri și are o valoare alocată de 324.000 lei. În urma viiturilor de pe râul Suceava din perioada iunie-iulie, a fost afectat digul ce protejează sursa de alimentare cu apă a municipiului Rădăuți, astfel încât circa 30.000 de locuitori erau în pericol de a rămâne fără apă. Lucrările constau în desfacerea lucrărilor provizorii pe o lungime de 50 de metri, refacerea corpului digului pe o lungime de 150 metri liniari și refacerea prismului, grinzii și pereului. Până în prezent au fost executate lucrările de desfacere în totalitate, s-a refăcut corpul digului pe toată lungimea de 150 metri liniari și s-au executat în proporție de 90% lucrările de refacere a prismului, grinzii și pereului.

O altă lucrare este amenajarea râului Moldova și a afluenților săi pe tronsonul Fundu Moldovei – Gura Humorului. Prima etapă este amenajarea pârâului Humor. În luna iunie, viiturile succesive de pe pârâul Humor au distrus lucrările de protecție existente, punând în pericol populația și obiectivele socio-economice din orașul Gura Humorului. Investiția actuală constă în refacerea pragurilor de fund pe o lungime de 80 metri, refacerea apărărilor de mal pe o lungime de 700 metri și refacerea pereului pe o lungime de 60 metri liniari. Valoarea alocată este de 1.386.000 lei. Execuția lucrărilor a început cu refacerea pragurilor de fund.

Pentru protejarea locuitorilor și a obiectivelor socio-economice din localitatea Boroaia s-a început regularizarea albiei pârâului Râșca pe o lungime de 1 km și execuția unui dig de protecție pe o lungime de 1,093 Km. Valoarea alocată acestui obiectiv este de 750.000 lei. Până în prezent s-a efectuat regularizarea albiei pe o lungime de cca 350 metri și a fost executat digul de protecție pe circa 400 metri. Conform graficului de execuție, termenul de finalizare a lucrărilor este sfârșitul acestui an.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

„Apele Române“ pregătesc albiile pentru iernat

Administrația Națională Apele Române se pregătește pentru ploile de toamnă. Pentru că aproape în fiecare an, de ceva vreme încoace, toamna, dar mai ales primăvara s-au produs inundații repetate în anumite zone, conducerea ANAR, împreună cu Ministerul Apelor și Pădurilor, a demarat lucrări de reparații și consolidare pe mai multe sectoare de cursuri de apă.

Mare parte dintre aceste lucrări ar fi trebuit deja făcute de ceva vreme, dar nu au existat fondurile necesare. Pe de altă parte, o altă lucrare la fel de necesară este și curățirea albiilor unor râuri. Cu ocazia Zilei Curățeniei, mii de voluntari din toată țara au venit în sprijinul celor de la ANAR, reușind adunarea unei cantități impresionante de gunoaie. Dar să le luăm pe rând!

Reparații și modernizări în Bihor

La începutul lunii septembrie, mai exact pe 6 și 7, Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“ (ANAR), Victor Sandu, directorul general adjunct al ANAR, Dorel-Marcel Dume, alături de reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bihor, l-au însoțit pe ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, într-o vizită de lucru în județul Bihor. În timpul vizitei s-a inspectat șantierul în care se lucrează la amenajarea malului stâng al râului Crișul Repede, în zona centrală a municipiului Oradea.

După aceea a urmat o vizită la Barajul Leșu (comuna Bulz), unde au fost inspectate lucrările hidrotehnice aflate în plină desfășurare la acest baraj. În continuare, delegația s-a deplasat la Meziad (comuna Remetea) pentru inspectarea zonei în care se efectuează lucrările de regularizare a Văii Meziadului. În aceeași zi, spre seară, înalții responsabili au constatat la fața locului și zona în care se efectuează lucrările de regularizare a Văii Nimăiești, la Beiuș.

În dimineața următoare, la sediul Prefecturii Bihor, au fost analizate datele culese din teren. Concluzia a fost că lucrările vor fi încheiate la timp și conform proiectelor aprobate.

Amenajări de albie în Teleorman

În acest an, malurile pârâului Valea Copacilor, afluent de dreapta al râului Teleorman, au fost erodate din cauza viiturilor puternice. Din această cauză, în zona orașului Costești mai multe clădiri din apropierea cursului de apă au fost puse în pericol, iar cimitirul localității Costești risca să se prăbușească în albia pârâului. S-a impus astfel realizarea unor lucrări de protecție a malurilor în regim de urgență.

Administrația Națională „Apele Române“, prin Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea (ABA), a propus aprobarea lucrării de amenajare a albiei pârâului Valea Copacilor în zona localității Costești, amonte de confluența cu râul Teleorman. Obiectivul de investiții a fost aprobat prin HG 582/2018, cu o valoare de 700.000 lei cu TVA.

A fost întocmit proiectul tehnic, s-a semnat contractul de lucrări construcții și montaj, iar la data de 10 septembrie a.c. ABA Argeș – Vedea a predat amplasamentul constructorului pentru începerea lucrărilor în vederea realizării obiectivului de investiții.

Până la acest moment a fost curățat amplasamentul de vegetație, deșeuri și arborii purtați de ape și se lucrează la excavarea pământului din albie, confecționarea și montarea saltelelor, precum și a cutiilor de gabioane.

În continuare, lucrările ce urmează a fi efectuate constau în recalibrarea albiei pe o lungime de 1.000 de metri (prin realizarea unei secțiuni  trapezoidale cu lățimea la bază de 3 metri, defrișarea copacilor din albie, decolmatarea depozitelor de aluviuni), consolidarea ambelor maluri cu ziduri de gabioane (150 + 150 metri de ziduri de gabioane, filtru de geotextil, umplutură din material local, placare cu beton) și 2 praguri de fund îngropate.

Dacă lucrurile se vor desfășura conform graficului de execuție, termenul de finalizare a lucrărilor este luna octombrie 2018.

Curățenie în toată țara

Salariați ai Administrației Naționale „Apele Române“ (ANAR), prin Administrațiile Bazinale de Apă (ABA) și Sistemele de Gospodărire a Apelor (SGA), au organizat și au participat pe 15 septembrie la o amplă operațiune de strângere a deșeurilor aflate în albiile și luciurile de apă administrate de ANAR. Lor li s-au alăturat și 2.219 voluntari proveniți din alte domenii de activitate.

La acțiune au fost folosite și utilaje pentru ridicarea și transportul deșeurilor colectate și sortate.

Echipele au intervenit în următoarele zone:

  • râul Nicolina (municipiul Iași);
  • râul Delea (județul Vaslui);
  • râul Valea Seacă (municipiul Bârlad);
  • malul lacului Brațeș (județul Galați);
  • acumulările Mileanca, Cal Alb, Iezer, Drăgășani, Curtești și Negreni (județul Botoșani);
  • râul Șușița;
  • râul Jiu, la Bucovat, Podari și Breasta;
  • râul Amaradia (pod Ișalnița);
  • malul stâng al râului Bistrița, în zona podului Șerbănești (Lacul de Agrement Bacău);
  • lacul Poiana Uzului;
  • râul Mureș, la Toplița și Gheorghieni;
  • râul Belerna;
  • râul Târnava Mare, la Odorheiul Secuiesc și Acumularea Zețea;
  • râul Târnava Mică, la Praid;
  • râul Arieș, la Câmpia Turzii și Turda;
  • râul Mureș, la Turda;
  • râul Mureș (Acumularea Cinciș și Orăștie);
  • râul Mureș, la Arad și Lipova;
  • pârâul Trotuș, la Săvârșin;
  • râul Galbena, la Hațeg;
  • pârâul Hința amonte zonă Ștrand;
  • pârâul Pesceana, zona Valea Caselor și Momotești;
  • pârâul Luncăvicioara, pod DN lângă Stația Hidro;
  • pârâul Lotus amonte confluență Olt.

Deșeurile, după ce au fost sortate (plastic, sticlă, metal, lemn etc.), au fost depozitate în locuri special amenajate.

Voluntarii au folosit 6.124 de saci menajeri și 3.271 de perechi de mănuși de protecție. Totodată, au fost utilizate 64 de utilaje pentru colectarea și transportul deșeurilor colectate. Separat, angajații ANAR au strâns 3.636 de saci de gunoi și 85 de tone de deșeuri, acestea din urmă fiind transportate cu basculante.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

„Apele Române“ au intervenit pentru limitarea inundațiilor

„Când dă Domnul cu săracul, dintr-o bubă-i umple capul!“, spune o veche zicală românească. Așa s-a întâmplat și cu ploaia. După o secetă aproape istorică în cea mai mare parte a lunii aprilie, în mai și iunie, iată că la sfârșitul lunii lui Cireșar a plouat cât pentru o jumătate de an în doar două-trei zile! Deși majoritatea fermierilor sunt mulțumiți pentru că în cea mai mare parte a țării ploile nu au fost devastatoare, există și locuri unde apele au făcut prăpăd. De departe, cea mai gravă și, dacă putem să spunem așa, spectaculoasă situație a fost cea înregistrată la Budila, în județul Brașov. Acolo un picior al podului de cale ferată a fost luat de apele umflate ale pârâului Târlung. Ca urmare, circulația pe linia care lega Întorsura Buzăului de Brașov a devenit imposibilă. Ministrul Apelor și Pădurilor, dl Ioan Deneș, împreună cu directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“, Victor Sandu,  însoțiți de specialiști și de reprezentanți ai administrației publice locale, ca și de prefectul județului Brașov, Marian Rasaliu, s-au deplasat de urgență în zonă. Principala preocupare a fost aceea de a se asigura că rămășițele podului nu au colmatat albia pârâului Târlung, astfel încât să creeze riscul inundării localităților adiacente.

În continuare, ministrul și conducerea A.N. „Apele Române“ s-au deplasat în localitățile afectate de inundații din județele Brașov și Covasna, în cursul zilei de 30 iunie. În acel moment erau evacuate cca 40 case din satul Lunca Mărcușului și cca 40 case din satul Băcel, în urma cedării digului de pe malul drept  al Târlungului. Echipele A.N. „Apele Române“, atât din zonă cât și cele dislocate de la Centrele de Intervenție Rapidă (CIR) Vâlcea și Mureș, au intervenit pentru consolidarea și menținerea digului cu cca 5.000 saci de nisip. De asemenea, au fost aduse și pompe pentru evacuarea apelor. Alte echipe au acționat pentru scăderea rapidă a nivelului apei la Barajul Săcele, astfel încât să se poată prelua viitura. Doar așa DN București – Brașov, care la un moment dat fusese inundat, a fost redat circulației, după scăderea cu 15 cm a nivelului apei din lac. Având în vedere situaţia, personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi a intervenit pentru supraînălțarea cu saci umpluţi cu nisip pe digul Siretului pe o lungime de 20 ml şi s-a pregătit suportul pentru blocarea albiei minore a râului Mălina la traver­sarea DN25 pentru protecţia drumului între Şendreni şi Movileni. În toate Sistemele de Gospodărire a Apelor din zona Moldovei personalul de intervenție s-a aflat în alertă, fiind pregătit să intervină la nevoie.

Au pornit instalațiile de desecare, dar în Dobrogea e încă secetă pedologică

În județul Teleorman, ministrul Deneș și directorul general al A.N. „Apele Române“ s-au deplasat în localitățile Izvoarele, Țigănești, Drăgănești-Vlașca și la Barajul de la Furculești, lângă Videle. De asemenea, au fost vizitate și mai multe localități aflate pe cursul râului Teleorman. La fața locului au fost discutate situațiile concrete existente și au fost stabilite elementele unor planuri de măsuri care să împiedice repetarea inunda­țiilor. În ceea ce privește terenurile agricole inundabile, la ora actuală Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are în administrare 470 stații de pompare funcționale, care deservesc 1.463.926 ha. La data de 29 iunie 2018 a fost necesară pornirea a 57 de stații, după cum urmează: 30 în județul Brăila, cinci în Constanța, șapte în Giurgiu, câte trei în Brașov, Dolj, Olt și Teleorman, două în Ilfov și una în județul Tulcea.

În urma ploilor, Administrația Națională de Meteorologie informa că la data de 3 iulie 2018 rezerva de umiditate accesibilă plantelor de porumb pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintă valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Doar izolat în nordul Moldovei și sud-estul Transilvaniei se semnalau excese. Culmea însă este că local în nordul și estul Dobrogei, sud-estul Moldovei și nord-estul Munteniei se înregistrau încă deficite de apă în sol, respectiv secetă pedologică moderată și izolat puternică.

Alexandru GRIGORIEV

(Foto: A.N. „Apele Române“)

  • Publicat în Mediu

Grație Apelor Române Prahova sătenii au la robinet apă curată, de munte

De mai mulți ani, la Ploiești funcționează, cu rezultate notabile, o unitate etalon a Apelor Române, și anume Exploatarea Sistem Zonal Prahova, care printr-o rețea de aducțiune, de peste 160 km, aduce în casele sătenilor din județ apă curată, de munte, de la cele două mari acumulări – Paltinu și Măneciu. Despre aceasta ne vorbește ing. Sorin Neculai, directorul societății.

ape Prahova a

– Cum arată bilanțul anului care tocmai a trecut?

– Rodnic, dacă putem spune așa. Asta pentru că o mare parte a localităților din mediul rural al Prahovei primesc acum zi/noapte, apă de calitate, la robinet, în casele lor. La un preț rezonabil - 1 leu pentru 1.000 litri. Apă care nu se termină niciodată, dat fiind faptul că cele două mari acumulări de la Paltinu și Măneciu au câte 50 milioane mc fiecare, sunt mereu pline. Apoi, datorită retehnologizărilor făcute de noi, pe parcursul fiecărui an sporim capacitatea de livrare cu cel puțin 20% pe an. În 2017 am mărit capacitatea de livrare a apei de la Stația de tratare de la Măneciu în principal pentru localitățile de pe Valea Teleajenului. De la Măgurele la Lipănești, la Drajna, Bătrâni, Cerașu și Posești, până la Boldești – Scăeni. Iar în perspectiva anilor următori, dorim să asigurăm apă potabilă de la munte și altor localități din această zonă, precum și altor comune și sate de pe Valea Cricovului Sărat, dar și altora din zona Mizil. Ceea ce vă pot spune este că ne aflăm la nivel de discuție și pentru comunele Fulga, Sălciile și Baba Ana, altele din această zonă bazându-se deocamdată mai mult pe forajele locale.

ape Prahova b

– Știm însă că în această zonă – Mizil – există comune unde aducțiunea apei de la unitatea dvs. ridică unele probleme tehnice și de investiții. Este cazul localităților Lapoș, Salcia, Tătaru, precum și Jugureni și Călugăreni, unde sunt necesare proiecte de anvergură, pe care le are în vedere Consiliul Județean Prahova, dat fiind faptul că administrațiile locale respective nu dispun de fondurile necesare. Nu se poate face acest lucru de către unitatea dvs.?

– Nu se poate, fiindcă Exploatarea Sistem Zonal Prahova, prin statutul său nu are acces nici la fondurile de investiții de la Bugetul de stat și nici nu poate accesa fonduri europene. În același timp, personalul propriu de execuție este insuficient. Avem cu puțin peste 280 de persoane. Astfel noi nu putem executa decât lucrări curente, de întreținere, la cele trei stații de tratarea apei de la Voila, Măneciu și Vălenii de Munte. Or, la aceste stații se impun lucrări urgente de întreținere și de retehnologizare. Atât aceste stații, cât și laboratoarele lor au o vechime mare, de peste 40 de ani, și se impun a fi realizate lucrări urgente de consolidare și de apărare împotriva viiturilor, în condiţiile în care fondurile disponibile alocate investițiilor sunt destul de modeste – cel mult șase milioane de lei. Aceasta și pentru că veniturile noastre sunt modeste, prețul apei livrate sătenilor și orășenilor fiind mic – un leu/mia de litri apă. Oricum, unitatea noastră este în măsură să poată onora orice solicitare de apă potabilă pentru toate acele comune racordate la rețeaua noastră din județul Prahova. Îi asigurăm pe sătenii prahoveni că apa livrată de noi la robinet va fi de foarte bună calitate.

Cristea BOCIOACĂ

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS