Logo
Imprimă această pagină

Grădinile urbane și compostarea biodeșeurilor nepericuloase

După mulți ani în care orașele s-au transformat în niște uriașe jungle de beton, iată că civilizația resimte nevoia tot mai accentuată de a integra natura și chiar agricultura în infrastructura urbelor. În România proiectele de acest fel sunt limitate, dar alte țări au dezvoltat conceptul de grădină urbană și compostare, spre exemplu. Inspirat după modelul francez, Urban Cultor este un proiect, spune Cristina Briziou, responsabil de comunicare, menit să demonstreze că orașele au capacitatea de a completa agricultura rurală și de a înverzi.

„Nu este nevoie de specialiști, ci de oameni pasionați“

Reporter: Cum arată grădinile urbane în viziunea dumneavoastră?

Cristina Briziou: Grădinile urbane sunt gândite, în primul rând, ca un spațiu de socializare în care cetățenii pot împărtăși experiențe și practici într-o pasiune comună. De asemenea, o grădină urbană ideală promovează incluziunea, solidaritatea și respectul față de natură. Solul și biodiversitatea sunt privilegiate prin practicarea principiilor permaculturii și a agriculturii durabile, astfel încât grădinile să devină refugiu pentru insectele, păsările și animalele care trăiesc în orașe. Există în orașe grădini comunitare și grădina de la bloc. Amintim aici proiecte foarte frumoase precum „Grădina cu Oameni“, un proiect de educație aplicată ce vizează zona Cișmigiu, „Grădina din Gura Siriului“, un loc educativ în natură, o grădină de permacultură și arte pentru cartierul Titan și zonele adiacente, „Livada comunitară urbană“, un proiect al grupului de inițiativă Acțiunea Comunitară a Tineretului, susținut prin Programul „Inclusiv în Cartier“, „Grădina urbană“ din Sibiu.

Rep.: Din ce domenii sunt specialiștii care pot crea o astfel de grădină?

C.B.: Pentru a gestiona o grădină urbană nu este nevoie de specialiști, ci de oameni pasionați, care simt satisfacție atunci când iau pământ în mâini, când îngrijesc o plantă sau admiră o albină. Bineînțeles, pentru spații mai mari sau la implementare, sfaturile unui inginer horticol sau al unei persoane formate în domeniul designului de grădini, permacultură sunt întotdeauna bine-venite, cu atât mai mult cu cât solul, temperaturile și apa în oraș pot fi o provocare pentru plante.

„Costurile de înființare pot fi foarte variate“

Rep.: Care sunt costurile pentru înființarea unei grădini urbane?

C.B.: Dacă vorbim de o grădină la bloc, spațiile verzi din jurul acestora pot fi amenajate în grădini cu plante aromatice și flori, de exemplu. Suprafețele pot începe de la 20 m². O grădină în care se pot amenaja parcele, căi de acces, cu producție de legume și plante perene sau pomi fructiferi ar fi ideal să aibă peste 50 m², cu un punct de acces pentru conectarea unui sistem de irigație, un spațiu pentru compostare, unde mai multe familii își pot aduce contribuția. Costurile de înființare pot fi foarte variate, dar menționăm că anumite deșeuri din oraș precum bucăți de lemn, de metal, piese de mobilier de exterior, în mâinile unei persoane pricepute, pot deveni adevărate resurse pentru amenajarea grădinii. De exemplu, sere mici pentru răsaduri, bănci, cutii de compost, spații de depozitare pentru unelte.

Rep.: În ce țări este dezvoltat acest concept de agricultură urbană?

C.B.: Ne inspirăm foarte mult din activitatea ONG-urilor din Franța, țara în care ne-am și format în domeniul compostării urbane și al agriculturii urbane. Majoritatea proiectelor sunt sprijinite și implementate cu sprijinul autorităților locale. Grădinile pe acoperiș sau comunitare sunt însă foarte răspândite și în Germania, Olanda, Polonia.

„Colaborăm cu artizani locali“

Rep.: De unde asigurați echipamentul pentru compostare?

C.B.: Pentru moment producem noi înșine echipamentele pentru compostare și jardinierele sau straturile înălțate pentru grădini. De asemenea, am creat o unealtă pentru aerisit compostul foarte ușor de folosit de către oricine. Am produs-o aici în România, cu ajutorul unui tânăr din Ploiești pasionat de arta prelucrării metalului. Acest model de aerisitor pentru compost nu exista pe piața de la noi. De asemenea, colaborăm cu artizani locali pentru un prototip de minicompostor din lut adaptat pentru jardiniere. În principiu, căutăm și lucrăm numai cu producători locali pasionați de domeniul lor de activitate și care au aceleași principii ca noi.

Rep.: Cum privesc românii inițiativele de genul Urban Cultor?

C.B.: Avem foarte multe apeluri care dau naștere unor discuții foarte interesante de proiecte la care acești oameni se gândesc pentru a căror implementare au nevoie de consiliere. Suntem foarte flexibili în a amenaja de la grădini micuțe, private, până la grădini în companii, pentru angajați. Plantele la locul de muncă aduc relaxare și o satisfacție enormă atunci când sunt îngrijite de oamenii din echipă. Foarte multe solicitări ajung la noi din partea grădinițelor și școlilor care doresc să amenajeze grădini urbane pentru copii.

„Nu există încă o lege privind condițiile realizării compostării“

Rep.: Care sunt cele mai inovatoare soluții pe care le propuneți în domeniul dvs. de activitate?

C.B.: Considerăm că în domeniul compostării urbane am adus în România conceptul de compostare de proximitate. Nu există încă o lege care definește condițiile desfășurării acestui gen de valorifi-

care a biodeșeurilor în cantități mici și la locul în care acestea sunt produse. Ne dorim să venim cu o propunere de text pentru a fi introdus în specificațiile pentru Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, dar acest lucru necesită sprijin din partea ONG-urilor și al cetățenilor care își doresc să composteze și mai ales timp. Zona de compostare pe care noi o amenajăm cu trei cutii pentru compost – una pentru aport, una pentru rezerva de materie care conține carbon și una pentru maturare – reprezintă un pachet ideal pentru reușita unui proiect de compostare în oraș. Deocamdată la noi nu există așa ceva. Acest concept funcționează foarte bine în Franța, unde majoritatea comunităților urbane beneficiază de spații similare, gestionate de o persoană formată sau un grup de persoane inițiate. Proiectele sunt de cele mai multe ori finanțate de către autorități, cu sau fără contribuția financiară modică a celor care aduc biodeșeuri din gospodărie.

(D.Z.)

Revista Lumea Satului