La jumătatea lunii decembrie 2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat „Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ“, program finanțat prin Fondul de Mediu, cu o valoare de 384 de milioane de lei. De acest program ar putea beneficia 400 de școli și de grădinițe din România. Banii vor fi alocați primăriilor, pe bază de cereri de finanțare și proiecte, în limita a 90% din valoarea investițiilor, însă sumele sunt diferite, respectiv 1.500.000 de lei pentru localitățile cu până la 5.000 de locuitori și 3.000.000 de lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori. Solicitanții eligibili sunt UAT-urile organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu, inclusiv sectoarele municipiului București. Activitățile concrete pentru o clădire în care funcționează o școală sau o grădiniță presupun: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii, a sistemului de încălzire și a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare, reabilitare, modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior, de reabilitare / modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri, instalarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri etc. Inițiatorii programului care, evident, are și o componentă de protecție a mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului anual de energie primară, spun că un astfel de proiect va produce o scădere a facturii la energie cu 45-65%. Pentru a beneficia de finanțare, e nevoie să fie îndeplinite mai multe criterii:

• primăria solicitantă trebuie să nu aibă datorii la plata taxelor, impozitelor și amenzilor către bugetul de stat, bugetul Fondului pentru mediu și să asigure contribuția proprie necesară implementării proiectului;
• școala/grădinița (clădirea) nu a mai beneficiat de finanțare publică în ultimii 5 ani, înainte de data depunerii cererii de finanțare și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare pentru aceleași lucrări;
• clădirea/ansamblul de clădiri nu se încadrează în clasa I de risc seismic (risc ridicat de prăbușire) sau în clasa II de risc seismic (sub efectul cutremurului se înregistrează degradări structurale majore);
• clădirea a fost construite înainte de anul 2000;
• solicitantul deține un plan de acțiune privind energia durabilă, o strategie de reducere a emisiilor de CO2 sau o strategie locală/județeană în domeniul energiei.

La lansarea programului, ministrul de atunci al Mediului, Mircea Fechet, declara: „Eficiența energetică a școlilor sau grădinițelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie și scad costurile cu utilitățile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor și a elevilor este mult mai în siguranță datorită calității aerului din interior. Nu mai punem la socoteală că, din cele peste 7.000 de unități de învățământ din țară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt creează o mare presiune pe păduri. Mi-aș dori ca în maximum 3 ani să nu mai avem în România școli sau grădinițe care să fie încălzite cu sobe pe lemn.“

Maria BOGDAN