Sistem integrat de management al gunoiului de grajd pentru nouă comune

Potrivit unui comunicat de presă remis la începutul lunii decembrie 2019 de către  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială se vor face investiții în sisteme integrate de management al gunoiului de grajd pe teritoriul a încă nouă comune.

Platformele se vor construi la nivel comunal, urmând să deservească fermierii mici și gospodăriile de subzistență care cresc animale, asigurând colectarea și managementul gunoiului de grajd în comunele respective.

„Din cauza specificului ei, România are peste 3 milioane de ferme mici și gospodării de subzistență, care cresc animale. Mare parte din acestea nu au capacitatea de a gestiona corespunzător dejecțiile de la animale. Acestea ajung să polueze cu nitrați apele de suprafață și, mai grav, apele freatice, respectiv fântânile din curțile oamenilor. Platformele pe care le finanțăm rezolvă problema poluării la nivel de comunitate, asigurând, în plus, și conformarea fermierilor la cerințele de plată ale APIA, legate de capacitățile de stocare a gunoiului de grajd“, a declarat Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Beneficiarii investițiilor făcute în cadrul proiectului sunt exclusiv UAT-uri, care au fost selectate în cadrul unui program competitiv de finanțare. Pe lângă construirea platformelor, MMAP finanțează pentru fiecare din acestea un set de utilaje necesare colectării de la populație și manipulării gunoiului de grajd, constând în: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă.

Comunele beneficiare ale acestei tranșe de investiții sunt: Vinderei, jud. Vaslui, Coarnele Caprei, jud. Iași, Dumbrăveni și Horodnic de Sus, jud. Suceava, Tiha Bârgăului, jud. Bistrița Năsăud, Slătioara și Fârtățești, jud. Vâlcea, Turburea, jud. Gorj, și Bistreț, jud. Dolj.

Eforturile investiționale sunt suportate în proporție de aproximativ 95% de MMAP, contribuția locală a beneficiarilor de aproximativ 5% constând în contravaloarea proiectării platformelor. După finalizare, investițiile sunt transferate către UAT, urmând să fie exploatate de acestea și monitorizate de MMAP.