Cum recunoaștem calitățile solului în funcție de flora spontană
- Scris de Lumea Satului
- Publicat în Mediu
Înainte de existența tehnologiilor de care dispunem acum, oamenii știau să interpreteze semnele vremurilor doar privind cerul, pământul sau comportamentul animalelor. Știau, spre exemplu, dacă un sol este roditor sau nu doar privind cu atenție flora spontană. Chiar dacă acum există o serie de metode științifice prin care pot fi aflate structura și compoziția solului, vă propun să ne întoarcem în timp și să abordăm agricultura dintr-o perspectivă holistică. Pentru cei care sunt preocupați de permacultură, acesta va fi mai mult decât un exercițiu de imaginație. De pe site-ul Institutului de Cercetare în Permacultură din România am aflat ce caracteristici are solul în funcție de flora spontană care crește în anumite regiuni.
Prezența urzicilor, cunoscute științific drept Urtica dioica, anunță faptul că solul este unul fertil, dar că are un exces de azot și o lipsă de cupru.
Busuiocul sălbatic, Galinsoga parviflora în termeni științifici, se dezvoltă pe solurile cu exces de azot și care prezintă o lipsă de cupru.
Rumex obtusifolius, cunoscută popular drept ștevia de unt, preferă solurile argiloase, compacte și umede.
În general, prezența trifoiului (Oxalis oxyptera) pe anumite terenuri semnalează un sol argilos, cu o deficiență de calciu și molibden și un nivel scăzut al PH-ului.
Raphanus raphanistrum sau ridichea sălbatică preferă solurile care au o lipsă de bor și magneziu.
Rogozul (Cyperus rotundus) crește de obicei pe solurile acide, dense, anaerobice și care prezintă o lipsă de magneziu.
Taraxum officinalis, păpădia, este probabil planta cel mai ușor de recunoscut. Însă ce nu știu poate mulți dintre noi este că existența ei pe anumite terenuri este condiționată de solul fertil și care are în compoziția sa bor.
Iarba grasă – Portulaca oleracea – crește pe soluri cu umiditate, fertile, bine structurate, bogate în materie organică.
GALERIE FOTO
Laura ZMARANDA
Articole înrudite
- Cum să fie evitată degradarea structurii solului
- Solul cu structură glomelurală stabilă, favorabil acumulării și conservării apei
- Protecţia şi îmbunătăţirea fertilităţii solului prin acţiunea „permanent verde“
- De ce solul trebuie lucrat numai la umiditate optimă?
- Măsuri pentru conservarea apei în sol
- Metode practice la îndemâna fermierilor
- Câteva elemente pedoclimatice utile fermierilor
- TRANSFORMER – Un produs nou în piața din România. Ameliorator al proprietăților fizice ale solului
- Finisarea lucrărilor solului în ferestrele iernii
- Gradul de afânare, criteriu de apreciere a fertilității solului
Articole recente - Lumea Satului
- Aplicarea ștampilei pe documente este voluntară și nu obligatorie
- În căutarea drumului
- Сorteva Agriscience va extinde stația de condiționare pentru semințe de floarea-soarelui din România
- Calea globalizării
- Asociația Comunelor din România devine Promotor al inițiativei de înființare a Unităților de Achiziții Publice Centralizate la nivel local
- A fost semnat ordinul de începere a lucrărilor la cel mai mare proiect rutier din Prahova
- A început sezonul pentru prepararea siropului de păpădie
- Pixxaro™ Super - Inovația cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale și perene combătute din cultura de cereale păioase
- Proiect de 6,7 milioane euro pentru stațiunea Borsec
- Beneficiarii sprijinului forfetar pot solicita AFIR suspendarea contractului ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19