Modificări aduse legislației ce reglementează schemele de plăți în agricultură

În ședința Guvernului din data de 14 martie 2024 a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 1571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă și de la bugetul de stat.

Prezentul act normativ stabilește amendarea HG nr. 1571/2022 pentru a asigura corelarea cu ultima versiune a PS 2023-2027, potrivit ultimei modificări de la nivelul anului 2023, prin introducerea intervențiilor a căror implementare începe în anul 2024, respectiv intervenția PD-26 - Sprijin cuplat pentru venit-Porumb pentru siloz și intervenția PD-27-Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

Totodată, Hotărârea de Guvern vizează:

- clarificarea anumitor elemente aferente cadrului administrativ  și instituțional;

- explicarea unor termeni și expresii, astfel încât, utilizarea acestora în cuprinsul actului normativ și ulterior în actele subsecvente de punere în aplicare, să asigure un nivel ridicat de înțelegere din partea tuturor persoanelor interesate;

- modificarea și completarea normelor privind  plățile, a condițiilor generale și specifice de accesare a intervențiilor în corelare cu prevederile regulamentelor europene aplicabile PAC și ultimei variante a PS 2023-2027;

-asigurarea flexibilității și predictibilității cadrului normativ național, adaptat noului cadru normativ european aplicabil Politicii Agricole Comune în ceea ce privește performanța, raportarea și monitorizarea implementării planului.

Hotărârea nu influențează contribuția totală a Uniunii Europene aprobată pentru implementarea intervențiilor din PS 2023-2027, potrivit Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7.12.2022 de aprobare a planului strategic PAC 2023-2027 al României în vederea unui sprijin din partea Uniunii finanțat de Fondul european de garantare agricolă și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele Județene efectuează plata ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură pentru perioada 1 iulie – 30 septembrie 2023 (trimestrul III/2023), în conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 261.468.298 lei și se acordă unui număr de 18.264 beneficiari, pentru cantitatea de 171.005.966,779 litri de motorină determinată.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul III/2023 care beneficiază de ajutor de stat sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 553/19.12.2023 și se regăsesc prezentate în tabelul de mai jos:

În timp ce există o dezbatere, în desfășurare, la nivel european cu privire la produsele modificate genetic, este timpul ca guvernele să-și revizuiască pozițiile și să adopte un punct de vedere bazat pe o bază științifică solidă, așa cum au explicat oamenii de știință.

Comisia Europeană (CE) a început în aprilie 2021 o procedură de modificare a reglementărilor europene privind unele dintre noile tehnici genomice (NGT) care editează genomul. Aceste noi tehnici modifică foarte precis genomul țintit al organismelor. NGT-urile reprezintă tehnicile celei de-a doua generații de inginerie genetică. Acestea urmează să înlocuiască transgeneza, care este o tehnică foarte utilizată de către biotehnologiile de primă generație, cele din secolul XX, și ale căror produse sunt reglementate ca OMG-uri.

Aceste reglementări aplicate OMG-urilor sunt foarte grele și aproape imposibil de acceptat de Uniunea Europeană (UE). Reglementările privind OMG-urile au fost stabilite în diferite țări care practicau cultura sau importul de produse transgenice într-un moment în care cunoștințele științifice privind riscurile asociate cu aceste organisme, rezultat al ingineriei genetice, erau slab identificate. Reglementarea europeană este costisitoare în ceea ce privește aprobarea dosarelor (numeroase teste preliminare, inclusiv proiecții fictive privind condițiile extreme) și monitorizarea post-comercializare. Numai marile consorții internaționale au capacități financiare suficiente pentru a și le asuma.

Cercetarea foarte activă efectuată cu tehnici NGT deschide perspective imense în ceea ce privește sănătatea umană, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor, nu numai pentru a îmbunătăți controlul bolilor și al dăunătorilor culturilor, ci și pentru a face față schimbărilor climatice și încălzirii globale. Tehnica CRISPR, dezvoltată de Emmanuelle Charpentier și Jennifer Doudna, care au primit Premiul Nobel pentru Chimie în 2020 pentru această inovație tehnologică, este principala tehnică dezvoltată de cercetare în ultimii zece ani. Proiectele de cercetare și dezvoltare aflate în derulare se referă la peste 60% în cazul plantelor, 15% la animale și aplicații medicale în jur de 20%.

În acest context, multe țări din America de Nord și de Sud și din regiunea Asia-Pacific au decis să-și modifice reglementările naționale privind OMG-urile și să scutească de la reglementare numeroase produse modificate genetic. Această dereglementare este, de fapt, necesară atunci când majoritatea produselor obținute prin editarea genomului nu pot fi distinse de organismele rezultate din mutația naturală. Aceste produse editate rezultă din ADN separat în mod natural, fără adăugarea de ADN străin. Ele se numesc SDN1 (SDN for Site Directed Nuclease). Cele care rezultă prin inserarea alelelor omoloage (adică, având o origine evolutivă comună) se numesc SDN2. Aceste tipuri de modificări SDN1 și SDN2 sunt foarte frecvente în natură, deoarece apar spontan, oferindu-ne astfel biodiversitatea pe care o vedem în prezent.

Are atunci sens, în astfel de condiții, să reglementăm într-un cadru atât de diferit aceste produse de inginerie care sunt imposibil de distins de produsele naturale?

Spre deosebire de concluziile avocatului general Bobek (18 ianuarie 2018), Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis contrariul prin decizia sa din 25 iulie 2018, care precizează că toate produsele obținute prin tehnici NGT post-directive intră sub incidența Directivei. 2001/18 și așadar trebuie reglementate ca OMG-urile.

Această poziție juridică nu se bazează pe nicio bază științifică solidă, deoarece piatra de temelie a acestei decizii este de a distinge tehnicile anterioare anului 2001 (data directivei) și cele posterioare, într-o apreciere venită dintr-o postură uimitoare care poate fi rezumată astfel: înainte să știm și regulamentele au ținut cont de riscuri, dar după 2001 este Terra incognita!

În timp ce multe țări, în special atât din America, cât și din Asia, au decis să își ușureze reglementările naționale aplicate NGT-urilor, această hotărâre a CJUE a poziționat UE în singularitate, deci în afara jocului.

În consecință, multe reacții negative din partea diverselor agenții și personalități europene au apărut imediat. Grupul de consilieri științifici principali ai Comisiei Europene (sau mecanismul de consiliere științifică SAM) a publicat în noiembrie 2018 o declarație fermă în care susținea că Directiva 2001/18 este „nepotrivită“. Grupul a indicat că, având în vedere nedetectabilitatea modificărilor genetice efectuate în mare parte prin editarea genomului, este necesar să se evalueze caracteristicile produsului final și nu metoda de obținere a acestuia.

Oficiul parlamentar francez OPECST, care reunește senatori și deputați, în Raportul său din 2021 semnat de autorul principal, senatorul Catherine Procaccia, a ajuns la aceleași concluzii și a propus ca directiva să fie revizuită la fiecare cinci ani pentru a ține cont de progresele tehnicilor și de dezbaterea societății. În mod similar, o altă instituție, și anume Academia Franceză de Agricultură, a subliniat faptul că o astfel de revizuire ar contribui la evitarea unui decalaj între știință și drept.

În același an, Uniunea Europeană a Academiilor de Agricultură (UEAA) a cerut Comisiei Europene să revizuiască și să ajusteze regulamentul european în proiectul său actual (Directiva 2001/18) și să ia în considerare atât producția vegetală, cât și producția animală, multe personalități politice franceze și germane (în special membrii Parlamentului Grünen), de asemenea Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene (CE) și Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară, au subliniat interesul deosebit al editării genomului în strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii.

În acest context, la invitația Consiliului European a fost inițiată o inițiativă strategică de revizuire a regulamentului pentru NGT. Procedura este complexă și include mai multe etape. Comisia Europeană a încredințat Centrului Comun de Cercetare (JRC) să elaboreze un stadiu al tehnicii privind NGT-urile și să examineze progresele proiectelor de cercetare și dezvoltare.

JRC a prezentat două rapoarte până în primăvara anului 2021. În urma acestui pas, a fost inițiată o etapă de analiză a impactului (foaia de parcurs) în septembrie-octombrie 2021. În consecință, a avut loc o consultare publică între aprilie și iulie 2022, iar rezultatele acesteia au fost publicate în septembrie 2022. Din cele 2.300 de răspunsuri validate, 80% au fost favorabile revizuirii reglementărilor UE, în timp ce 17% au susținut menținerea reglementărilor actuale privind OMG-urile pentru a fi aplicate NGT-urilor. Pe baza acestor rezultate, procesul de revizuire a reglementărilor UE va ajunge la final, iar Comisia Europeană ar trebui să propună Parlamentului European termenii unui nou regulament până la vacanța parlamentară din vara anului 2023.

Cincisprezece academicieni francezi au simțit nevoia să scrie un punct de vedere divergent, acești academicieni au remarcat că „până în prezent, pentru niciunul dintre OMG-urile utilizate în întreaga lume nu există niciun motiv serios pentru a afirma existența unui anumit pericol, fie pentru sănătatea umană, fie pentru mediu în ansamblu. Deoarece au descoperit că tehnicile de editare a genomului erau mai precise și că NGT-urile reduc considerabil efectele nedorite observate cu tehnicile de prima generație (mutageneză aleatoare și transgeneză), acești 15 academicieni au reiterat că „ar fi absurd să luăm măsuri de precauție exagerate și fără legătură cu amploarea riscurilor potențiale în ceea ce privește beneficiile pe care le aduc“. Ei s-au îngrijorat de importurile din străinătate, de cantități mari de produse modificate genetic sau editate reglementate într-un mod mai flexibil, deci „sfidând regulile concurenței“. Aceștia au subliniat că această situație ar crea condiții „care ar putea să ruineze proprii producători“.

Foarte recent, Academia Franceză de Tehnologii (AT) a abordat pe rând subiectul cererilor de NGT-uri către fabrici la cererea guvernului francez care dorește să primească recomandările sale înainte de a defini o poziție oficială. Astfel, a publicat foarte recent „Opinia asupra noilor tehnici genomice aplicate plantelor“ (15 februarie 2023). Acest raport este în continuitatea Opiniei Academiei Franceze de Agricultură din 2020, care nu a „îmbătrânit“ în ultimii trei ani.

Această opinie a AT subliniază cinci principii generale și douăsprezece recomandări scrise sub conducerea lui Bernard Chevassus-au-Louis, un academician aparținând atât Academiei Franceze de Agricultură, cât și Academiei Franceze de Tehnologii.

Reafirmă ferm următoarele principii conform cărora:

• trebuie aplicat principiul precauției (consacrat în Constituția Franței);
• este necesar să se depășească „clivajul“ dintre reglementările bazate pe caracteristicile finale ale produsului și cea care are în vedere modalitatea de obținere a acestuia;
• este necesar să se țină seama în mod pragmatic de contextul creat de controversa asupra OMG-urilor care constituie de facto un cadru cultural… pentru a defini politicile publice cu privire la NGT.

Cele 12 recomandări se referă la metodele de evaluare pentru discriminarea „cazurilor în care modificările efectuate sunt similare sau nu cu cele care pot rezulta din mutații spontane sau induse“. Aceștia impun „să se ia în considerare în mod diferențiat soiurile care prezintă un bilanț beneficii/risc foarte favorabil cu impact pozitiv pentru fermier, consumator sau mediu“ (recomandarea 2) și pledează pentru înființarea unor sisteme de biomonitorizare în câmpuri și o rețea care ține cont de opinia oamenilor numită „biovigilență“.

Recomandările indică, de asemenea, că zonele în care ar fi cultivate plante NGT ar trebui limitate la început pentru a studia ce se va întâmpla în aceste câmpuri. Cel puțin, recomandarea nr. 12 are în vedere nivelul legal acesta precizează că NGT-urile trebuie reglementate în cadrul Directivei 2001/18, fie prin articolul 7 care menționează „proceduri diferențiate“, fie printr-un „nou anexă, specifică NGT“.

Deoarece propune să existe o procedură de evaluare diferențiată bazată pe o bază, de la caz la caz, pentru modificările SDN1 și SDN2, acest Aviz al AT poate fi considerat ca solicita un cadru de reglementare mai ușor pentru NGT în comparație cu reglementarea actuală a OMG-urilor (produse transgenice). Dar, cu toate acestea, se încadrează și într-o abordare de precauție care liniștește cadrul Directivei 2001/18 și al regulamentelor și directivelor asociate acesteia: un organism de reglementare care este recunoscut că guvernează autorizațiile de cultivare a OMG-urilor „printre cele mai restrictive modalități din întreaga lume“ după cum a subliniat. Acest organism de reglementare care a încetinit puternic, de mulți ani în UE, dezvoltarea de soluții genetice inovatoare și, de asemenea, a frânat îmbunătățirea rapidă a soiurilor/hibrizilor pentru a oferi un răspuns corect la urgențele parazitare și climatice.

Dintre numeroasele întrebări ridicate de această lucrare de opinie, putem fi surprinși și de această afirmație a dorinței de a depăși „clivajul“ existent între reglementările bazate pe caracteristicile produsului final și cele care au în vedere modalitatea de obținere. Mai multe țări au abandonat într-adevăr a doua opțiune, deoarece pare dificil să reglementeze diferit un produs final modificat genetic, care nu poate fi deosebit genetic de un produs natural.

De ce ar trebui să se discrimineze între două produse total identice care, prin urmare, au în mod riguros același nivel de riscuri asumate? Și cum s-ar putea să le discrimineze în funcție de metoda prin care au fost obținute, metodă care, de altfel, este în majoritatea cazurilor neidentificabilă? Ce logică științifică se supune acestei dorințe de a depăși acest „clivaj“?

De asemenea, trebuie menționat că Directiva 2001/18 ar trebui revizuită în corectarea definiției OMG-urilor pentru a ține seama de progresele științifice recente. Aceste progrese demonstrează că există în mod natural nu numai organisme care provin din foarte multe mutații spontane, ci și organisme transgenice naturale, cum ar fi cartoful dulce. Dar și aici raportul tace asupra acestui aspect și preferă să se refere la Directiva 2001/18 existentă fără a cere nicio rectificare.

În 2021, Comisia Europeană a publicat o inițiativă intitulată „Legislație pentru plantele produse prin anumite tehnici genomice noi“. Această inițiativă intenționează să propună un cadru legal pentru plantele obținute prin mutageneză și cisgeneză direcționată și pentru produsele lor alimentare și furajere. Aceste modificări genetice pot fi obținute și prin mutație naturală sau selecție clasică. Nu sunt vizate microorganismele și animalele și nici tehnicile de modificare genetică care nu sunt nici cisgeneză, nici mutageneză. În aceste condiții, Comisia Europeană a restrâns, prin urmare, domeniul de aplicare a viitoarei revizuiri a regulamentelor.

Această decizie de excludere a regnului animal din domeniul de aplicare al revizuirii este contestată de Academia Veterinară Franceză, care a subliniat public că cercetarea privind editarea genelor la animalele de fermă ar contribui la îmbunătățirea nu numai a sănătății animalelor pentru bolile epizootice cruciale, ci și la bunăstarea animalelor. Această poziție este pe deplin împărtășită de Uniunea Europeană a Academiilor de Agricultură (UEAA), care subliniază că, în aceste vremuri de zoonoze (variola maimuțelor, Covid-19 și altele), lucrările europene de cercetare privind bolile animalelor vor fi îngreunate odată cu această excludere.

NGT-urile au nevoie de texte de reglementare europene noi și adaptate. Toate aceste noi tehnici trebuie luate în considerare în gama de aplicații complete și nu trebuie limitate numai la plante. Guvernele trebuie să încurajeze inovațiile științifice și tehnologice în care editarea genomului este o parte a dezvoltării agriculturii durabile, o agricultură care privește atât producția vegetală, cât și creșterea animalelor.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Supravegherea stării de sănătate a animalelor şi a oamenilor constituie o prioritate, dar şi o obligaţie a servicilor sanitare veterinare şi a administraţiei publice centrale şi locale.

O importanţă deosebită pentru prevenirea izbucnirii şi răspândirii unor boli transmisibile la animale şi de la animale la om, ca pericole biologice care pot apărea, cum ar fi antraxul, EST, botulismul, leptospiroza, tuberculoza, bruceloza, rabia, salmonelozele, diverse boli parazitare, o constitue implementarea normelor de ecarisare a teritoriului, care defineşte activitatea de colectare a deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, în scopul distrugerii, fiind inclusă şi depozitarea, manipularea şi transportul la untatea specializată pentru neutralizare prin transformarea lor în produse stabile biologic, nepericuloase pentru mediul înconjurător, animale sau om.

Strategia privind organizarea şi desfăşurarea etapelor de colectare, transport şi neutralizare a deşeurilor de origine animală constituie o activitate publică, de interes naţional. Are la bază un cadru legal prin care sunt stabilite obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice şi juridice în acţiunea de ecarisare a teritoriului, respectiv norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, precum și modalitatea de raportare lunară la DSVSA judeţeană a cantităţilor de subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman pe categorii, din localităţi, ferme cu animale, unităţi de abatorizare, unităţi de procesare şi unităţi de comercializare.

Deşeurile de origine animală sunt reprezentate de cadavre întregi sau porţiuni de cadavre, alte subproduse provenite de la animale, improprii consumului uman, cu menţiunea că în această categorie nu este inclus conţinutul tractusului intestinal, recoltat în abator, bălegarul şi purinul.

Conform legislaţiei în vigoare, la nivelul judeţelor, consiliile judeţene organizează şi sunt responsabile pentru desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, având obligaţia de a asigura cadrul contractual pentru realizarea acestei activităţi cu o unitate de ecarisare autorizată.

În acest sens, autorităţile locale competente au obligaţia de a incheia un contract, în condiţiile legii, cu o unitate specializată (PROTAN), asigurând spaţii de depozitare care sunt folosite exclusiv pentru păstrarea deşeurilor colectate până la efectuarea transportului la unitatea de neutralizare.

Proprietarii individuali de animale sunt obligaţi să anunţe în cel mult 24 de ore medicul veterinar arondat şi responsabilul stabilit de consiliul local asupra morţii unor animale din gospodărie.

Autorităţile administraţiei publice locale sesizate informează de îndată consiliul judeţean care anunţă în cel mai scurt timp posibil prestatorul de servicii contractat, acesta având sarcina de a transporta cadavrele de animale la unităţile de neutralizare a acestora.

Autorităţile administraţiei publice locale vor întocmi, potrivit legii, registre de evidenţă a transporturilor, categoriilor şi cantităţilor de deşeuri de origine animală trimise către unităţile de neutralizare, iar la nivelul consiliului judeţean se întocmeşte un centralizator al acestor registre de evidenţă.

În cazul localităţilor izolate, greu accesibile, neutralizarea cadavrelor de animale se poate efectua prin ingropare în locuri special amenajate, pe baza autorizării sanitare veterinare şi a autorităţilor competente privind protecţia mediului, şi este organizată de către autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor.

Fermele de animale, unităţile de producţie, procesare, depozitare sau de  comercializare a cărnii sau a altor produse de origine animală pot funcţiona în condiţiile în care au încheiat contract cu unităţi de neutralizare autorizate sau deţin instalaţii proprii de neutralizare, autorizate în condițiile legii.

Neutralizarea deșeurilor de origine animală provenite de la animalele moarte în timpul transportului și care aparțin unităților de creștere a animalelor, unităților de producție, depozitare sau de procesare revine în responsabilitatea acestora.

Mişcarea internă, importul, tranzitul, exportul şi comerţul cu produse şi subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman sunt supuse certificării sanitare veterinare, în condiţiile legii.

Activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală, care includ colectare, depozitare, transport, manipulare, este supusă  inspecţiei şi controlului sanitar veterinar, în scopul prevenirii şi răspândirii de boli la animale şi oameni.

Pentru ca această activitate să se desfăşoare în cadrul legal şi cu eficienţa dorită, persoanele responsabile cu gestionarea SNCU (subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman) desemnate din fiecare localitate, crescătorii de animale, alte persoane sau autorităţi implicate trebuie să deţină cunoştinţe și să respecte obligațiile privind:

• Importanţa colectării SNCU (cadavrelor de animale) ca măsură de protejare a sănătăţii publice, sănătăţii animale şi a mediului înconjurător, precum şi evitarea apariţiei şi propagării bolilor la animale şi de la animale la om.
• Cadrul legal cu normele europene şi naţionale prin care sunt stabilite obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice şi juridice în acţiunea de ecarisare a teritoriului.
• Este interzisă abandonarea, îngroparea sau depozitarea deşeurilor de origine animală în alte condiţii decât cele stabilite de legislaţia în vigoare.
• Întocmirea evidenţelor (registre şi documente de mişcare) necesare pentru demonstrarea trasabilităţii a raportărilor obligatorii la DSVSA Judeţeană, respectând modalitatea corectă de completare a acestora.
• Să cunoască procedura de comunicare a deficienţelor înregistrate şi a modului de remediere a acestora.
• Verificarea listei de unităţi autorizate pentru neutralizarea SNCU de pe site-ul ANSVSA sau consultarea specialiştilor din domeniu.

Persoanele împuternicite de autoritățile centrale și locale verifică modul de respectare a prevederilor legale în domeniile lor de competenţă şi, totodată, asigură consultanţă de specialitate în această importantă acţiune, de interes economic şi social pentru comunităţile respective, în contextul în care ecarisarea teritoriului constituie un factor esenţial de igienizare și de asigurare a unui mediu curat şi cu prioritate în prevenirea apariției și răspândirii bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Recent Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis sprijinirea producătorilor agricoli din România cu o suma de până la 1500,00 lei/hectar.

Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 157/17.11.2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021, ce au fost afectate de seceta pedologică extremă și care acoperă aproximativ 250.000 hectare, pentru 16.740 de beneficiari, cu o alocare totală de 365.638,26 mii lei. Ordonanța prevede acordarea sumei de 1500,00 lei per hectarul afectat de secetă, proporțional cu gradul de calamitate, ceea ce este o măsură corectă, pentru că nu toți cei afectați de secetă au suferit pierderi totale.

Teoretic, un fermier care în toamna anului 2021 a însămânțat 5 hectare de grâu și nu a recoltat nimic, adică grad de calamitate 100%, poate primi ajutor din partea statului, sub forma unui grant, suma de 7500,00 lei (tabelul 2).

Practic, însă, dacă seceta i-a distrus jumătate din producție, producătorul agricol va primi 1875 lei pentru toate cele 5 hectare calamitate în proporție de 50% (tabelul 2).

Cum adică, ar întreba cei care au urmat școala primară? Matematica este o știință exactă. Așa am învățat la școală în clasele primare și tot atunci am învățat că 50% reprezintă jumătate dintr-un întreg.

Probabil și în matematică există principiul "politically correct".

Cum este posibil așa ceva? Probabil este o greșeală de redactare undeva pentru că dorința Guvernului a fost exprimată clar: dăm 1500,00 lei per hectar, fermierilor afectați de seceta pedologica extremă,  proporțional cu gradul de calamitate suferit de fermieri.

Nu este nicio greșeală de redactare din partea Guvernului. Păi și atunci? Cum este posibil ca 50% din 1500 să dea 375?

Simplu! Se dă o ordonanță prin care se stabilește modul de calcul și apoi, se face trimitere la procesul-verbal de calamitate întocmit de Comisia de Evaluare și care, conform metodologiei stabilite prin Ordin de Ministru, stabilește suprafața calamitată ca fiind suprafața cultivată, înmulțită cu procentul de calamitate. Deci, în cazul nostru, suprafața calamitată rezultată, este de 2,5 ha din cele 5 ha cultivate, la un procent de calamitate de 50% (tabelul 1)!

Tabelul 1 - Anexa 3 la regulament – Aprobat prin Ordin de Ministru 97/63/2022 PROCES-VERBAL de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole

Apoi, la cele 2,5 hectare se aplică din nou gradul de calamitare de 50% și rezultă suprafața de 1,25 hectare (din cele 5 cultivate inițial) care apoi se înmulțește cu suma de 1500 lei și obținem suma totală de 1875 lei pe care fermierul o poate primi cu titlu de despăgubire (tabelul 2)!

Tabelul 2 - Anexa 1 din OUG 157/2022 – date privind modalitatea de calcul

Nota:

Coloana 3 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 5 din procesul-verbal).

Coloana 4 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 6 din procesul-verbal).

Suprafața din coloana 4 nu trebuie să fie mai mare decât suprafața din coloana 2.

Coloana 6 se calculează prin înmulțirea valorilor coloanei 3 cu coloana 4 și cu coloana 5, iar rezultatul se împarte la 100.

Curat murdar, Nene Iancule! Zău că oamenii ăștia lucrează politici pentru fermierii mici și mijlocii și se gândesc la toate neajunsurile pe care făuritorii de hrană le întâmpină pe fondul crizei economice la nivel global. Cât noroc au țăranii și țărăncile din România cu un Minister al Agriculturii și Dezvoltării Rurale!

Parafrazându-l pe domnul Ministru Petre DAEA, să fim sănătoși și să ne alegem leader-ii cu grijă!

În încheiere, slavă Domnului că ne știm sănătoși și nu avem nevoie de recomandarea unui medic bun, dar dacă ne poate recomanda domnul ministru Daea un profesor bun de matematică care să ne poată medita până înțelegem această formulă de calcul, promitem să nu îl refuzăm!

ECHIPA L.A.P.A.R.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează prin Centrele Județene, plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2022.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.397.896,79 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a schimbat condițiile pentru fermierii care doresc subvenții. Una dintre modificările introduse de APIA în acest an este faptul că fermierii nu trebuie să se mai prezinte la APIA pentru semnarea cererii unice de plată, aceasta putând fi semnată electronic.

Este pentru prima oară când cererea unică de plată va putea fi semnată în acest mod, depunerea documentelor fiind posibilă până la data de 16 mai 2022. Pentru acest an, plata avansului la subvențiile agricole datorate fermierilor va începe la data de 16 octombrie 2022. „Noutatea anului, pe lângă aceste cereri unice care se vor depune în perioada 1 martie-15 mai, este că vom implementa de anul acesta și semnătura electronica. Vreau să menționez că pe tot parcursul anului 2021, dar și acum la Aparatul Central, noi am fost primii care am implementat semnătura electronică, am implementat-o cumva și-n jos, către centrele județene, respectiv centrele locale, astfel încât o s-o introducem și în procesarea cererii unice de plată. (...) Anul trecut au fost solicitări, pe care nu le-am putut onora pentru că, nu neapărat că nu putea fermierul semna, dar un document dacă e semnat electronic, trebuie să fie semnat cap-coadă, de la întocmire până la primire, toate semnate la fel, adică să nu fie o semnătură și olograf, și semnătură electronică. Tot fluxul trebuie să fie semnat electronic. De ce? Pentru că, momentul în care ai un document semnat electronic, el trebuie să fie păstrat undeva în calculator pentru că pe fiecare semnătură pe care tu ai pus un simplu click vei vedea dacă semnătura e validă și o poți verifica astfel încât să nu se producă niciun fel de derapaje, pentru că, odată o cerere semnată, e bună semnată și poate intra la plată“, explică reprezentanți APIA citați de publicația bihoreană online, bihon.ro.

Noi norme împotriva poluării

APIA mai informează care sunt cerințele obligatorii pe care fermierii care depun cerere unică de plată în cadrul Campaniei 2022 trebuie să le respecte întrucât au fost aduse modificări asupra normelor privind depozitarea și utilizarea îngrășămintelor cu azot în agricultură, respectiv SMR 1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole și GAEC 1 – Crearea/menținerea benzilor-tampon (fâșii de protecție) de-a lungul cursurilor de apă.

Iată care sunt acestea:

SMR 1 – Protecția apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

1. Pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform Programului de acţiune, fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole au următoarele obligaţii:

a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd (art. 4 şi 5 din Programul de acţiune);

b) să respecte perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice pe terenul agricol (art. 3 şi anexa nr. 3 din Programul de acţiune);

c) să respecte normele privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol (art. 9 din Programul de acţiune);

d) pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză;

e) să respecte cerinţele generale pentru aplicarea fertilizanţilor (art. 10, 11 şi 12 din Programul de acţiune);

f) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă mai mare de 12% (art. 13, 15 şi 16 din Programul de acţiune);

g) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă şi în vecinătatea captărilor de apă potabilă (art. 14 din Programul de acţiune);

h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole (art. 17 din Programul de acţiune).

Ce fâșii de protecție trebuie menținute sau create

Alte condiții se referă și la fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară; aceștia trebuie să deţină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.

GAEC 1 – Crearea/Menţinerea benzilor-tampon (fâşii de protecţie) de-a lungul cursurilor de apă, cu cerințele obligatorii pentru fermieri:

1. Se instituie benzi-tampon (fâşii de protecţie) pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului, astfel: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% şi 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.

2. Se menţin benzile-tampon (fâşii de protecţie) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel (art. 14 din Programul de acţiune).

Pentru SMR 1. 1.g) și GAEC 1, potrivit prevederilor art. 21 alin. (2) din Programul de acţiune, până la data de 1 septembrie 2022 se păstrează restricţiile de interzicere a aplicării fertilizanţilor de orice fel pe o lăţime de 1 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% şi 3 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%. După această dată, intră în vigoare restricţiile de fertilizare de orice fel pentru benzile-tampon (fâşii de protecţie) pe o lăţime de 3 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% şi de 5 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%, conform prevederilor art. 14 alin. (3) din Programul de acţiune.

Simona-Nicole DAVID

Agricultura este un domeniu economic important pentru statele UE, pentru care acestea primesc fonduri europene prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC). Aceste fonduri susțin direct agricultorii prin Fondul european de garantare agricolă, dar și zonele rurale, acțiunea pentru climă și gestiunea resurselor naturale prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, după cum se arată într-un document al Parlamentului European.

Subvențiile agricole UE pe țări

În 2019 au fost cheltuite 38,2 miliarde euro în plăți directe pentru fermieri și 13,8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. Alte 2,4 miliarde euro au susținut piața pentru produse agricole.

Regulile de alocare a fondurilor din Politica Agricolă Comună sunt stabilite prin bugetul UE pe termen lung. Regulile curente sunt în vigoare până în decembrie 2022, după care ultima reformă a Politicii Agricole Comune va intra în vigoare și va continua până în 2027.

Statistici legate de lucrătorii din agricultură în UE

Sectorul agricol a generat 9.476.600 locuri de muncă în 2019 și alte 3.769.850 locuri de muncă în producția alimentară (în 2018) și a reprezentat 1,3% din produsul intern brut al UE în 2020.

România a avut cei mai mulți lucrători în agricultură în 2019, iar Danemarca cei mai mulți angajați în producția alimentară în 2018. Pentru fiecare euro cheltuit, sectorul agricol generează 0,76 euro în plus pentru economia UE. Valoarea adăugată brută provenită din agricultură – diferența dintre valoarea întregii producții a sectorului agricol primar și costul serviciilor și bunurilor folosite în procesul de producție – a fost de 178,4 miliarde euro în 2020.

Producția agricolă în Europa

Agricultura UE produce o gamă variată de produse alimentare, de la cereale la lapte. UE a emis legi care să garanteze că alimentele produse și comercializate în UE sunt sigure. Strategia UE de la fermă la consumator, anunțată în 2020, urmărește să se asigure că alimentele sunt produse în mod sustenabil. Deputații europeni doresc să elimine folosirea pesticidelor pentru a proteja polenizatorii și biodiversitatea. Totodată, aceștia mai doresc eliminarea folosirii cuștilor în creșterea animalelor de fermă și creșterea suprafețelor de pământ folosite pentru agricultură ecologică până în 2030.

Ion BOGDAN

Iată că Sărbătorile de iarnă au venit cu vești bune și pentru fermieri, acești fermieri trecuți deja prin toate furcile caudine: peste 900 de milioane de euro. Ne dorim să avem cât mai multe astfel de vești să vă dăm mereu, nu doar în prag de Sărbători. 

Despre ce este vorba mai exact? Ei bine, în perioada 25 noiembrie – 23 decembrie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a autorizat la plată suma de 913,36 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) și din Bugetul Național.

Astfel, un număr de 742.950 fermieri sunt autorizați la plata finală în Campania anului 2021, ceea ce reprezintă un procent de 91,27% din numărul total de fermieri eligibili. Este pentru prima dată când se înregistrează un număr atât de mare de fermieri autorizați la plată, raportat la această perioadă din an (23 decembrie).

Autorizarea la plată continuă în ritm susținut și în zilele următoare, până la sfârșitul anului. 

În ceea ce privește activitatea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). De la începutul perioadei de programare 2014-2020, au fost plătite peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program, se arată într-un comunicat transmis de MADR. 

Sfecla de zahăr este o cultură foarte rentabilă, mai ales pentru cei care o cultivă pe soluri care se pretează pentru asta. Din păcate, este condiționată de proximitatea fabricii, de utilaje, de calitatea rădăcinilor şi de o suprafață suficient de mare pentru a putea negocia inputurile. La Bod este deja o tradiție de mai bine  de 100 de ani cultivarea sfeclei de zahăr, încă de la înfiinţarea fabricii.

Mihai Tatu, unul dintre fermierii care cultivă o suprafaţă mare de sfeclă de zahăr în județul Brașov, descrie situația actuală ca fiind una demnă de cascadorii râsului: „Cultiv 400 de hectare de sfeclă, recoltez 20.000 de tone pe care le duc la sute de kilometri distanţă, la fabrica de la Luduș pentru prelucrare, când am o fabrică la doar şapte kilometri distanţă“, Pentru a menţine Fabrica de zahăr, reprezentantul Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă a lansat primarului Municipiului Brașov o propunere de schimb de terenuri. „Putem să găsim o soluție. Soluția mea: am în Feldioara 20 hectare de teren, între DN 13 și Gara Feldioara. Vă ofer acolo 60 de hectare de teren, cu rampă de descărcare, ca la Bod, cu legătură la transport pe calea ferată şi la gaz, în apropiere fiind și staţia de epurare“, a declarat Mihai Tatu.

Sfecla de zahăr este una dintre cele mai rentabile culturi. Longevitatea ei o face însă și una dintre cele mai costisitoare culturi, investiţia pentru un hectar fiind între 7.000-8.000 lei/ha.

De mai bine de 20 de ani, Mihai Tatu este cultivator de sfeclă de zahăr. „Mașina pe care o am este veche. Nu cred că-și permite cineva să achiziționeze una nouă întrucât costă undeva la 500.000 de euro. Dacă se închide fabrica de zahăr rămân cu mașina în curte și nu mi-o ia nimeni pentru că este specializată doar pentru recoltatul sfeclei. Nu este ca alte combine cu care poți să recoltezi grâu, porumb, floarea-soarelui, soia etc.“

Comercializare şi subvenţii

Clima este un factor important care condiționează cultura sfeclei de zahăr. În perioada de la semănat până la răsărit, sfecla de zahăr este mai puţin pretenţioasă în ceea ce privește căldura. Ea începe să germineze la temperatura de 3-4 grade Celsius. Răsare în 10-15 zile, la temperatura de 10-15 grade Celsius (temperaturi mai mari de 0 grade, 120-130 de zile). Este consumatoare mare de îngrășăminte și îi trebuie apă (acumulează zahăr începând din luna august până în noiembrie). 

Fiind una dintre culturile cu perioadă lungă de vegetaţie (260-280 de zile), numărul de tratamente este mare şi tehnologia complexă. Sfecla de zahăr n-o poți cultiva mai repede de 3-4 ani. În acest timp, fermierul trebuie să aibă bani. Mihai Tatu găsește resurse în ferma zootehnică și folosește gunoiul de grajd ca îngrășământ natural. În plus, cultivă porumb, grâu și soia.

„Soia merge doar în zona aceasta. Ea se completează foarte bine cu sfecla de zahăr. Mai exact, dacă cultivi soia și apoi vii cu sfecla de zahăr, ai deja trei sferturi de îngrășământ asigurat din soia“ (pentru cultura de sfeclă de zahăr).

Dacă în anii anteriori prețul la zahăr a fost undeva la 1,70-1,80 lei, acum acesta a sărit la 2,50 lei „la poarta fabricii“. În baza unui sistem de calcul, cultivatorii ar primi o bonificație, ceea ce face industria zahărului una rentabilă.

„Să vedem anul următor cum vor fi prețurile la îngrășăminte, la motorină, la erbicide pentru că, așa cum se estimează, nu cred că vom reuși să înființăm prea curând culturile și, din câte văd, nici subvențiile nu vin. Una e să primești subvenția în toamnă, ca să cumperi motorină și îngrășăminte, și alta să cumperi la primăvară, când toți dealerii știu că ai nevoie și atunci măresc prețurile.“

Mihai Tatu are planuri și pentru Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr – BOD. „Dorim o societate pe acțiuni, o acțiune să aibă valoarea în jurul sumei de 5.000 de lei și nimeni să nu dețină mai mult de 20 de acțiuni, ca să nu devină majoritar. Din această societate să facă parte cultivatorii de sfeclă de zahăr, ca să asigure materia primă și să poată înscrie oricine dorește să fie acționar. O soluție pentru reabilitare“, conchide, într-un ton optimist, cultivatorul.

Anca Lăpușneanu