abonament lumea satului

update 11 Dec 2017

Cum iese România din procedura de infringement?

  • Publicat în Mediu

În anul 2015, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României din cauza a 27 de microhidrocentrale amplasate în arii protejate și care au distrus ecosistemele de pe mai multe râuri de munte. Acestea au „secat“ cu totul cursurile de apă, cu consecințele deja știute. Mai multe proiecte au fost temporar blocate, iar meritul nu aparține instituțiilor care gestionează mediul și apa, ci unor organizații civice nonguvernamentale.

Acțiunile de a bloca construirea unor microhidrocentrale (MHC) pe râurile din siturile Natura 2000 ori alte arii naturale protejate au pornit prin anul 2010. Era vorba atunci despre râurile Dejani – Lupșa și Viștișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, Capra și Buda, Oticu și Cumpănița, de pe versantul sudic, Nera din Caraș-Severin, Răcătău și Someșul Rece din Cluj etc.

Organizațiile n-au găsit un partener deschis în rândul autorităților române (Apele Române, Ministerul Mediului, Garda de Mediu, parlamentari, europarlamentari etc.), unele dintre acestea fiind de fapt cele care au eliberat acordurile pentru proiectele energetice, așa că în 2012 s-au adresat direct Comisiei Europene. Europenilor le-au trebuit în jur de trei ani pentru a face propria lor investigație, dar până la urmă au descoperit că sunt încălcări sistematice ale normelor europene în materie, așa că au declanșat procedura de infringement împotriva României. În acest răstimp au fost distruse mai multe râuri de munte, dar altele au fost salvate.

Ce înseamnă, de fapt, această procedură?

Sunt trei etape care se parcurg:

  1. Comisia Europeană redactează o „scrisoare de punere în întârziere“ în care se pre­cizează încălcările legislației comunitare.
  2. Statul se apără prin ceea ce se numește „observațiile statului membru“, dar acesta nu poate invoca nicio prevedere, practică sau circumstanță existentă din dreptul intern pentru a justifica neconformarea cu legislația europeană.
  3. CE trimite „avizul motivat“, adică ultima avertizare înaintea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), avertizare ce vine în lipsa observațiilor statului membru sau în cazul în care acestea sunt considerate nesatisfăcătoare. Urmează răspunsul la avizul motivat cu măsurile întreprinse pentru conformare. Termenul de conformare este stabilit de către CE, iar dacă statul nu face modificările necesare Comisia sesizează CJUE pentru a se începe procedura în contencios. În cazul în care Curtea soluționează cazul în favoarea Comisiei, statul este obligat să conformeze legislația internă cu cea europeană. Dacă nici după aceasta statul nu se conformează, atunci îi este impusă de către Curte plata unei sume forfetare ori a unor penalități cu titlu cominatoriu până la îndeplinirea obligațiilor precizate în prima hotărâre.

În ce stadiu se află autoritățile române în cazul microhidrocentralelor?

În ultima etapă, cea de armonizare a legislației. În data de 8 noiembrie 2017 Guvernul României a emis o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii apelor, act normativ care tocmai acest lucru îl urmărește, alinierea României la legislația europeană pentru ieșirea din procedura de infringement pe cauza MHC-urilor. Mai exact, a fost introdusă și definită în legea internă noțiunea de debit ecologic stabilită prin Directiva 2000/60/CE. Acest lucru permite stabilirea cadrului legal viitor pentru protecția apelor valoroase din punct de vedere ecologic, prin interzicerea lucrărilor care le pot afecta, respectiv, MHC-urile. A fost definit, de asemenea, și termenul de „debit de servitute“ necesar a fi lăsat în aval de lucrările de barare a apelor. Ei bine, aici este aici! Cine va stabili acest debit, cât de mult sau de puțin trebuie să curgă apa pentru a nu face să dispară, de exemplu, păstrăvul?

Maria BOGDAN

Articole recente - Lumea Satului