reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Jun 2019

Agenția pentru Protecţia Mediului Prahova, implicată în depoluarea terenurilor

  • Publicat în Mediu

Interviu cu ing. Florin DIACONU, directorul APM Prahova

– Ce ne puteţi spune despre situaţia dificilă provocată de poluarea terenurilor din zona sudică a județului?

– Potrivit unor studii întocmite de Direcţia Agricolă şi de Oficiul Judeţean de Pedologie Prahova, nu au fost identificate terenuri poluate din cauza activităţilor agricole, însă fenomenul de eroziune afectează circa 45.000 ha, iar poluarea cu rezidii petroliere afectează alte 1.164 ha.

Din fericire, o parte dintre sursele de poluare a solurilor și a apei subterane din această zonă au fost eliminate. Aceasta odată cu ecologizarea și închiderea unor bataluri aparţinând rafinăriilor. Astfel, la SC Petrotel Lukoil SA, 4 bataluri cu produse petroliere au fost ecologizate şi închise încă din anul 2013. Era vorba de o suprafaţă de teren de cca 7,734 ha; la SC Petrom SA Petrobrazi – două bataluri cu produse petroliere, situate chiar în interiorul rafinăriei, iar la SC Rompetrol Rafinare SA Rafinăria Vega Ploieşti, batalul de slam de alumină, aflat în interiorul rafinăriei, a fost închis de ceva vreme.

În acelaşi timp, au fost reabilitate şi alte terenuri pe locul unor depozite menajere vechi, precum cel de la Teleajen, cu suprafaţa de 31 ha, ale cărui lucrări de închidere au fost finalizate încă din anul 2015, cum tot astfel s-a procedat şi cu depozitul de deşeuri menajere de la Mizil.

Primăriile din 40 de comune lasă baltă... gunoiul de grajd!

gunoi teren viran

– Ce ne puteţi spune despre infestarea solurilor cu... gunoi de grajd? Dar despre poluarea terenurilor cu produse chimice, cu deosebire cele din zona fostului Combinat de îngrăşăminte chimice de la Valea Călugărească?

– Las pentru mai târziu chestiunea cu gunoiul de grajd. Cu privire la cealaltă chestiune, de la Valea Călugărească, pot să vă spun că în ultima perioadă nu au fost înregistrate sesizări din partea cetățenilor care dețin terenuri agricole situate în zona haldelor de pirită. Însă unitatea noastră a emis două autorizații de mediu pentru comercializarea deșeurilor de cenuși piritice, cu încărcarea lor în vagoane CF, către societăți care urmau să facă valorificarea lor în afara țării. Deci, şi aici lucrurile se mişcă în sens pozitiv. Cu referire la gunoiul de grajd, aşteptăm acţiuni imediate din partea administraţiilor locale, în consecinţă, ca programele de protecţie a solului şi a apei să fie accelerate. Asta fiindcă doar 60 dintre cele 104 localităţi din judeţ şi-au făcut programe pentru gestionarea gunoiului de grajd în multe locuri, însă gunoiul de grajd se aruncă la marginea satelor noastre.

– Dar cât priveşte calitatea apei din județ...?

– Pentru îmbunătățirea calității cursurilor de apă din județ, în ultimii ani au fost realizate și date în funcțiune o serie de stații de epurare în localitățile: Bucov, Valea Călugărească, Filipeștii de Pădure, Strejnic, Ceptura, Cornu, Brebu, Vâlcănești. La Boldești – Grădiștea, stația de epurare este în curs de realizare. Deși există aceste stații de epurare, avem încă probleme în mai multe localităţi de pe Valea Prahovei, cu efecte nedorite asupra calităţii cursurilor de apă.

– Unii turişti montani ne-au semnalat faptul că ar exista forme de poluare până şi în cazul Parcului Natural Bucegi, precum şi a unora dintre ariile protejate din județ...

– Personal nu cred că ar exista poluare în aceste zone, dar vom verifica, împreună cu colegii de la Garda de Mediu din Prahova. După cum se ştie, Reţeaua Natura 2000 este una europeană, cu zone naturale protejate, care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de larg interes comunitar. În judeţul nostru, această reţea este constituită din situri de două tipuri, conform Directivelor Europene în domeniu. Aceste situri sunt identificate şi declarate pe baze ştiinţifice, cu scopul de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o suprafaţă reprezentativă a celor mai importante tipuri de habitate. La nivelul judeţului Prahova sunt declarate nouă astfel de situri, între care: Bucegi, Ciucaş, Lacul Bâlbâitoarea, Pădurea Glodeasa, Cheile Doftanei, Pădurea Plopeni, Stânca Tohani, precum şi Coridorul Ialomiţei. Alături de acestea au mai fost cuprinse şi altele, de exemplu Câmpia Gherghiţei. Aceasta din urmă este Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (având ca bază Directiva păsări). Aşa cum menţionam mai înainte, nici aici nu au fost semnalate cazuri recente de poluare.

Dacă ne referim la Parcul Natural Bucegi, înființat încă din anul 1974, declarat prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000, nici aici nu am avut vreun semnal de poluare. Şi, sperăm nici să nu fie!

Intervenţia APM în monitorizarea factorilor de mediu

– Totuşi, ce face APM Prahova pentru protecția mediului în acest an agricol atipic, cu influență pentru activităţile specifice din agricultură?

– APM Prahova își va exercita în continuare atribuțiile de monitorizare a factorilor de mediu, prin autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului şi prin implementarea legislației și politicilor respective la nivel local. Continuăm să punem accent pe implicarea administrațiilor locale în dezvoltarea durabilă a localităților, din etapa de planificare, astfel încât impactul activităților economice asupra mediului să fie cât mai redus.

În conformitate cu cerințele directivelor privind calitatea aerului, vom impune programe de reducere a poluanților în aer și monitorizarea strictă a acestora. De asemenea, se caută pârghii prin care să se acționeze, în colaborare cu Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, în vederea reducerii cantităților de deșeuri depozitate final. Atenția APM se va îndrepta și spre identificarea proprietarilor și a altor responsabili ai terenurilor degradate fiindcă, cum arătam, în Prahova, potrivit statisticilor, avem multe astfel de terenuri datorită activităților anterioare (bataluri cu reziduuri provenite din activitățile de extracție și rafinare a produselor petroliere, a zonelor afectate de exploatarea resurselor naturale, inclusiv balastiere), precum şi a cca 50.000 ha de terenuri afectate de eroziunea solului. Aceasta, în vederea grăbirii procesului de refacere a mediului, peste tot acolo unde este posibil.

Agenţia angrenează elevii şi cadrele didactice de la sate în diverse acţiuni legate de protejarea mediului; în luna iunie a.c. s-a finalizat un amplu concurs de acest gen, şcolile fiind premiate pentru activităţile lor.

Cristea BOCIOACĂ

Articole recente - Lumea Satului