Adama Sultan iulie 2020
update 6 Aug 2020

O fi Slănic Prahova stațiune la standarde europene?

De când avem acces în Uniunea Europeană, ba chiar dinainte, de pe vremea fondurilor de preaderare, ne-am însușit noi, românii, o sintagmă pe care o folosim la orice investiție, mică sau mare, utilă sau mai puțin utilă, costisitoare sau nu: „la standarde europene“. Avem sate la standarde europene, săli de sport și școli la standarde europene, poduri și drumuri, dispensare comunale, sensuri giratorii suspendate, ba chiar am auzit, la o inaugurare, și de toalete la standarde europene. Pesemne acesta este etalonul suprem de raportare sau reflexul de a da greutate unei investiții. Ei bine, așa întrebăm și noi astăzi: o fi stațiunea prahoveană Slănic la standarde europene?

Slanic salina supraf

Prahovenii și mai cu seamă autoritățile județene și locale se mândresc cu Salina Slănic, de fapt, cu Mina Unirea. Și au și de ce. Plasată la vreo 200 m sub pământ, mina este ceva extraordinar. Numai că ea a rămas așa cum au realizat-o – ei da, n-o să vă convină! – comuniștii. Ba, în ultimii 28 de ani, am reușit (în fine, „au reușit“ cei care au dirijat treburile locale sau centrale, având în vedere că mina aparține de Salrom) să radem toate construcțiile de deasupra (unități de cazare) și să lăsăm acolo, un loc viran complet neatrăgător. Pe urmă, de câțiva ani, ditamai România nu poate înlocui un lift; accesul se face cu microbuzul, prin galerii. Doar că, acum ceva timp, a avut loc un incident, adică s-a răsturnat un mijloc de transport cu turiști, iar vizitarea a fost suspendată un timp. Pe urmă am aflat că administratorul nu poate găsi o firmă care să construiască liftul! Și tot de câțiva ani, Consiliul Județean Prahova se află în corespondență cu autoritățile centrale, pentru a lua mina în administrare, considerând că dispune de mai mulți bani pentru a da strălucire acestui obiectiv, măcar pe măsura Salinei Turda. Cu toate aceste inconveniente, Mina Unirea, a doua cea mai mare din Europa, are o grămadă de vizitatori; toată vara sunt acolo cozi imense la microbuzul care-i duce pe turiști în adâncuri.

Slanic ce a mai ramas din Grota Miresei

Ce mai are Slănicul? Mai are Baia Baciului, integral privatizată, ca de altfel și cel mai mare hotel din zonă, gestionat de peste 20 de ani de un om de afaceri, cu tot cu baza de tratament. Dar nu mai are Muntele de Sare, cu vestita Grota Miresei, ambele fiind roase de vreme și de vremuri... Grota s-a surpat în urmă cu 15-16 ani. Mai are Baia Verde, administrată de Primăria Slănic, unde s-a investit o căruță de bani. Practic, spațiul a fost reabilitat în perioada 2008-2010, costurile ridicându-se la 3.117.385 euro, din care 2.805.738 euro din fonduri europene (Programul Phare 2004-2006). Investiția a presupus amenajarea unui parc balnear pe o suprafață de 3 ha, cu o clădire administrativă, dotată cu birouri, cabinete medicale, sală pentru activități recreative, un amfiteatru în aer liber cu gradene pentru 300 de spectatori și lacul sărat propriu-zis. În fiecare an autoritățile se chinuie să închirieze, pe bucăți, parcul balnear, dar acesta nu funcționează unitar, ci cam după ureche. Dacă e să punem și muzica alandala care urlă pe-acolo... Ultimul obiectiv de vizitat la Slănic ar fi Muzeul Sării, găzduit de Casa Cămărășiei, clădire monument istoric construită la începutul secolului al XVIII-lea, reședința funcționarului domnesc care se ocupa cu strângerea taxelor pe sare, monopol domnesc. Acesta a fost deschis în 2003, iar în 2018 a fost adăugat expoziției un concept inedit, o călătorie virtuală 3D; așezați  într-un vagonet cu patru locuri, turiștii vor putea, prin intermediul ochelarilor VR, să coboare în salină, printre mineri, urmărind cum este extrasă sarea...

Maria Bogdan

  • Publicat în Turism

Alternative sănătoase

Sănătate din Himalaya. Iodul este un mineral de care organismul nu se poate lipsi. Fără el se dezvoltă o serie de afecțiuni care pun grav în pericol sănătatea. Ca urmare, în 2012 Guvernul României a emis o hotărâre prin care toată sarea comercializată pe teritoriul României să fie iodată. În mod paradoxal, efectul nu a fost cel scontat. Excesul de iod și substanțele folosite pentru tratarea sării au dus la dublarea numărului bolnavilor de cancer tiroidian, cazurile de hipertiroidie au crescut de 5,4 ori, iar hipotiroidia – de 2,3 ori. Este sarea iodată un pericol pentru sănătate? Posibil. Din fericire, există și alternative. Sarea roz de Himalaya. Aceasta conține 84 de minerale și elemente care se regăsesc și în corpul uman, iar faptul că mineralele din compoziția sunt în formă coloidală permite absorbirea lor cu ușurință de către celule.

legume deshidratate

Legume deshidratate în locul delikatului. Glutamatul de sodiu și inozinatul de sodiu sunt doar două dintre substanțele componente din vegeta folosită de multe gospodine pentru a da gust mâncărurilor. Dacă veți citi cu atenție ingredientele vegetei o să găsiți însă o înșiruire incredibilă de potențiatori de aromă. Unii dintre aceștia nu au fost suficient studiați și nu se cunosc încă efectele lor asupra sănătății. O alternativă sănătoasă pentru a înlocui această „bombă“ chimică cu efect întârziat sunt, spre exemplu, legumele deshidratate. Puteți fie să deshidratați dvs. legume (în trecut gospodinele uscau în cuptoare legumele) și să faceți propriile amestecuri fie să le cumpărați direct din Plafare. Folosirea lor și a condimentelor va aromatiza mâncărurile precum vegeta din comerț, doar că astfel veți avea certitudinea că ceea ce consumați este natural.

sirop de artar

Dulcele din trunchiul arțarului. Dacă aveți poftă de ceva dulce preparat în casă, dar nu vreți să folosiți zahărul rafinat din comerț, încercați siropul de arțar, un produs bogat în două minerale foarte importante pentru organism, și anume manganul și zincul. Este o alternativă sănătoasă, doar că este mai costisitor. Practic, siropul de arțar este seva pe care arțarii o produc iarna. Este o metodă de a se proteja împotriva frigului. În primăvară această sevă este colectată de pe trunchiurile lor și apoi este fiartă. Astfel se elimină surplusul de apă și rămâne doar siropul concentrat de arțar. Se pare că din aproximativ 40 de litri de sevă se obține un litru de sirop.

cuisoare

Cuișoare pentru respirație proaspătă. Câți dintre dvs. folosiți guma de mestecat pentru a avea o respirație proaspătă? Se spune că folosirea acesteia are beneficii prin faptul că se menține un control asupra nivelului de stres și că protejează de carii. Însă substanțele din compoziția ei sunt toxice și, pe termen lung pot afecta sănătatea. Dacă vreți să vă mențineți o respirație proaspătă, folosiți cuișoare! Le puteți păstra în recipiente micuțe de plastic și ori de câte ori vreți să vă împrospătați respirația puteți folosi câte un cuișor. Pe lângă faptul că au o aromă plăcută, au și multiple beneficii pentru sănătate. Cuișoarele sunt antiinflamatoare, antiinfecțioase, ajută sistemul imunitar și încetinesc procesul de îmbătrânire.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Magazin

Condimentele au și valențe terapeutice. Știai că de exemplu tarhonul poate fi un bun înlocuitor pentru sare?

O mâncare devine gustoasă nu doar datorită iscusinței bucătarului, a rețetei sau a ingredientelor de bază, ci și datorită condimentelor. Dacă în perioada comunistă în bucătării se foloseau cu precădere sarea și piperul, considerate sfinte în mâncare, după anii 90 au apărut pe piață tot felul de condimente ce au în compoziție și ingrediente chimice care mai de care mai convingătoare că pot oferi un gust mai bogat mâncării, dar care pot provoca de multe ori alergii și pot deveni chiar dăunătoare sănătății. Din acest motiv, doamna Iuliana Barbu, cea despre care ați citit adesea în cadrul revistei noastre, s-a gândit ca, pe lângă deja cunoscutele și apreciatele ceaiuri de plante ce provin din culturi ecologice, să aducă pe piață și o serie de condimente naturale care pot fi folosite cu scop terapeutic.

Busuioc, cimbru, cimbrișor și tarhon

Aceste plante nu sunt o noutate pentru nicio gospodină sau bucătar însă, folosite corect, pot avea numeroase beneficii asupra sănătății. Despre toate aceste plante doamna Barbu ne-a oferit detalii privind beneficiile utilizării în mâncare și ne-a recomandat să alegem cât mai des condimente bio pentru propria bucătărie. De exemplu, busuiocul este folosit în mai toate bucătăriile internaționale, are o aromă puternică și se recomandă a fi folosit pentru prepararea cărnii gătite cu vin roșu, a pastelor italienești, a ciorbelor și a salatelor. Datorită aromei puternice, este recomandat să fie adăugat mâncării chiar înainte de a fi servită, iar pentru a fi păstrat mai mult timp trebuie depozitat într-un recipient cu închidere ermetică.

condiment bio cimbru

Cimbrul este o plantă aromată care oferă iuțeală mâncării, motiv pentru care poate înlocui cu succes piperul. Se folosește în general pentru prepararea legumelor, a peștelui, a cărnii sau a supelor. În popor cimbrul este considerat leac pentru melancolie sau migrene, dar și remediu în tratarea astmului și a sinuzitei. Deoarece este bogat în potasiu, ajută la controlul tensiunii arteriale, magneziul ține inima sănătoasă, iar vitaminele A, C și E contribuie la ajutarea organismului să lupte contra infecțiilor și mențin pielea sănătoasă.

„Avem și un condiment înlocuitor de sare“, așa ne-a prezentat doamna Barbu tarhonul care, adăugat mâncării oferă un gust ușor sărat. Este folosit pentru prepararea cărnii de pui, a peștelui cu legume, iar datorită mirosului deosebit dă aromă sosurilor. Aşadar, tarhonul este benefic pentru toți cei care vor să evite consumul de sare și este indicat cu precădere celor care țin regimuri alimentare.

„Mai avem și cimbrișorul care are efect antifungic și se poate pune chiar și în prăjituri deoarece are un gust dulceag, de bomboane. Pentru copii este un excelent antihelmintic împotriva viermilor intesti­nali, deci părinții trebuie să știe că se poate face foarte ușor terapie cu ajutorul condimentelor“, a adăugat Iuliana Barbu.

Condiment bio universal

Dedicându-și viața studiului plantelor aromatice și medicinale, doamna Barbu a găsit și rețeta condimentului bun la toate… felurile principale de mâncare. Este vorba despre condimentul bio universal care are în compoziție, ca toate celelalte condi­mente, doar plante obţinute din agricultură ecologică 100%: cimbru, cimbrişor, melisă, salvie, fenicul, mărar, pătrunjel, busuioc și ceapă stufat. Acesta favorizează arderile, îmbunătățește digestia, ajută la arderea surplusului de grăsimi din organism și îmbunătățește digestia.

Poate fi folosit pentru prepararea supelor, a fripturilor, indiferent de carnea folosită, a mâncărurilor tradiționale și multe altele.

Condimente cu rol antiinflamator sau afrodisiac

condimente cu rol antiinflamator 1

Pe lângă gust și savoare, condimentele pot avea și alte întrebuințări și acest lucru poate fi posibil doar dacă sunt folosite în combinația ideală. De exemplu, doamna Barbu ne oferă, pe lângă condimentele din culturi ecologice, și condimente cu rol antiinfla­mator sau afrodisiac, 100% naturale și acestea. De exemplu, cel cu rol antiinflamator este un amestec ce conține turmenic, cimbru, busuioc, carda­mom, cuișoare, ghimbir, piper negru și chili. Adăugat în mâncare, acționează benefic împotriva reumatismului, a artritei sau a durerilor musculare, mai ales datorită combinației între turmenic, un antiinflamator natural, și ghimbir, un agent antibacterian și antiseptic al naturii. De menționat însă că acesta nu trebuie privit și folosit ca un medicament, ci ca un adjuvant care aduce numeroase beneficii sănătății.

condiment afrodisiac dulce 1

Condimentele afrodisiace pot fi folosite atât la prepararea deserturilor, cât și a felurilor de bază. Exemplul de condiment afrodisiac dulce pe care ni-l propune doamna Barbu conține scorțișoară, vanilie, nucșoară, ienibahar, cardamom, anason și zahăr brun. Poate fi folosit în prepararea cremelor, a umpluturii de cozonac și în special în rețetele de prăjituri cu ciocolată.

Condimentul afrodisiac picant are în componență rozmarin, ghimbir, chili, busuioc, fenicul și piper negru. Poate fi folosit pentru prepararea cărnii la grătar, a cartofilor prăjiți sau la cuptor, în pregătirea orezului sau a pastelor, oferind un gust ușor picant.

condiment afrodisiac picant 1

Acestea sunt doar câteva dintre condimentele ecologice pe care le putem folosi cu succes în bucătărie, pentru că, deși suntem tentați de ambalaje și reclame, trebuie să alegem și produse din natură care pot oferi și gust, dar mai ales un strop în plus de sănătate.

Loredana Larissa SOFRON

Cacica, o comună a sării şi a culturilor europene

Localitatea Cacica a apărut în anul 1791 dintr-o necesitate a Imperiului Habsburgic care avea nevoie de sare, iar subsolul acestei zone din Bucovina o avea din belşug. Cu specialişti aduşi din Polonia, de la minele Wielickza şi Bohnia de lângă Cracovia, cu o experienţă aproape de un mileniu în exploatarea sării, salina Cacica s-a dezvoltat foarte repede. Tot minerii poloni au dat şi denumirea localităţii. Când au venit au găsit un teren cu bălţi, stufăriş şi multe raţe (în limba polonă raţa numindu-se „kackzyka“) şi aşa locul unde s-au stabilit a primit numele păsării de apă. Pentru că se câştiga bine şi cei care veneau să muncească în subteran aveau multe facilităţi, alături de polonezi au venit ucraineni, slovaci, nemţi, evrei şi români, fiecare zidindu-şi şcoli şi biserici proprii. Aşa se face că şi astăzi în Cacica convieţuiesc mai multe etnii. Timp de mai bine de 100 de ani, până în 1950, la Cacica a funcţionat un pavilion al băilor saline în căzi de stejar şi băi la cadă cu cetină de brad şi plante din flora spontană de munte, iar bolnavii cu afecţiuni res­piratorii foloseau speleoterapia în încăperile orizontului I încă din sec. al XIX-lea.

În cele cinci sate, Pârteştii de Sus, Cacica, Soloneţu Nou, Maidan şi Runcu, trăiesc şi convieţuiesc în relaţii foarte bune cca 4.200 de oameni: români (65%), polonezi (20%), ucraineni (6%), germani (5%) şi alte etnii.

La Soloneţul Nou toţi locuitorii sunt polonezi, conservând foarte bine tradiţiile acestei etnii. Cu ocazia diverselor manifestări culturale de la Cacica sau Soloneţul Nou, participă cu spectacole toate etniile din comună. Şi în rândul bisericii există o relaţie foarte bună, preoţii ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici colaborând foarte bine la diferite evenimente.

Proiectul cel mai important, alimentarea cu apă

Elena Boloca conduce comuna din iunie 2012. Cu o experienţă de 20 de ani în mediul privat, primăriţa vrea să îmbunătăţească nivelul de trai al celor peste 4.000 de locuitori ai comunei, proiectele cele mai importante fiind alimentarea cu apă şi canalizarea.

„La nivelul comunei sunt foarte mulţi agenţi economici, instituţii publice, şcoli, biserici şi pensiuni care au nevoie de aceste utilităţi. Pe Măsura 3.1.3 s-au făcut multe pensiuni şi mai sunt în construcţie încă 8. În momentul de faţă apa este asigurată prin puţuri proprii cu hidrofor. Doar la Soloneţ există un izvor care asigură apa prin cădere pentru o parte din locuinţe. În perioadele secetoase multe locuinţe şi şcoli rămân fără apă. Nu avem canalizare, majoritatea locuinţelor având fose. Am făcut studiile de fezabilitate şi suntem în faza depunerii proiectului pentru finanţare. Este important să primim finanţare pentru proiectul de alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare pentru că acum pregătim documentaţia pentru a declara comuna staţiune turistică de interes local. Avem 130 de locuri de cazare şi, ţinând cont de proiectele care se derulează în turism, până în anul viitor trecem de 200 de locuri de cazare“, ne-a spus primarul Elena Boloca.

Centru de afaceri multicultural

Un proiect de succes este înfiinţarea Centrului de afaceri multicultural început de vechea conducere şi terminat recent. În acest centru îşi desfăşoară activitatea micii întreprinzători care nu au un spaţiu propriu pentru desfăşurarea activităţii. Primăria le pune la dispoziţie în cadrul centrului spaţiile pentru producţie sau prestări servicii, în primele şase luni sunt scutiţi de la plata chiriei, după această perioadă chiria fiind simbolică faţă de preţurile actuale.

Multiple posibilităţi de agrement

Un proiect care se apropie de finalizare este punctul de informare turistică, primii turişti urmând să-i calce pragul în luna octombrie. Proiectul este realizat cu fonduri europene şi va oferi celor care vin în comuna Cacica informaţii despre obiectivele turistice, printre care se numără salina, Basilica Minor, Biserica veche din lemn din secolul al XVI-lea „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril“ de la Pârteştii de Sus, dar şi despre ştrandurile şi piscinele cu apă sărată şi structurile de cazare şi alimentaţie publică.

„Cine ajunge la Cacica are posibilităţi multiple de agrement sau turism balnear – medical, având şi un medic care răspunde de această activitate, dr. terapeut Ioan Ieţcu. La Casa Naţionalităţilor, complex administrat de Consiliul Local, se află o piscină cu apă sărată, cabinete pentru proceduri medicale cu parafină, masaj, proceduri electrice, diadinamice, ultrasunete, toate dotările fiind realizate printr-un proiect european derulat în urmă cu patru ani. Pe lângă tratamente, turiştii pot face cure în mină. Salina, Basilica Minor şi piscinele cu apă sărată aduc un număr mare de turişti în comună. Având turişti creşte economic şi comuna pentru că ei au nevoie de cazare, de masă, cumpără suveniruri, deci lasă nişte bani în localitate“, ne-a spus Elena Boloca.

Şcoală reabilitată cu bani din Polonia

Tot de la edilul din Cacica am aflat că toate şcolile au apă potabilă din puţuri proprii, canalizare cu fosă vidanjabilă şi au fost reabilitate în anii anteriori. La Pârteştii de Sus şi Cacica sunt centrale termice, iar toate şcolile au tâmplărie cu sticlă termopan, gresie şi faianţă la grupurile sanitare.

Şcoala din Soloneţul Nou a fost reabilitată cu bani din Polonia, arătând şi având dotări mai bune ca unele şcoli din oraş“, ne-a declarat primăriţa Elena Boloca.

Statul polonez, prin Consulatul Poloniei la Bucureşti, s-a preocupat de asigurarea unei bune dotări a şcolii şi de o bună pregătire a elevilor comunităţii polone.

Agricultura, bine reprezentată

Fiind o comună situată într-o zonă de deal spre munte, la Cacica se cultivă atât cereale cât şi legume, cele mai mari suprafeţe fiind ocupate de cartofi.

Există şi livezi cu cireşi, meri, peri şi pruni şi se cresc animale, în special ovine şi bovine.

„Avem mici fermieri care au accesat proiecte europene şi au înfiinţat mici ferme prin Măsurile 1.4.1 şi 1.2.1. Sunt mulţumiţi că au obţinut nişte bani şi s-au putut dezvolta. Sunt ferme mici cu 40-50 de capete vaci de lapte sau taurine pentru îngrăşat şi mai multe stâne. Avem în comunele învecinate fabrici de procesare a cărnii şi laptelui, existând astfel posibilitatea valorificării producţiei zootehnice.

Noi am pus la dispoziţia crescătorilor de animale păşunile din comună prin contract de arendă ca să primească subvenţie de la APIA. Aşa am ajuns să avem păşuni curate, bine întreţinute şi pe care s-au realizat investiţii necesare desfăşurării activităţii de păşunat“, a spus Elena Boloca.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.16, 16-31 AUGUST 2013

Abonează-te la acest feed RSS