Adama 04 mai 2020
update 2 Jun 2020

Simptomele, prevenirea și tratamentul bolilor bacteriene la păsări de rasă (I)

Controlul bolilor, în general, și al celor bacteriene, în special, reprezintă o verigă importantă în cadrul măsurilor sanitar-veterinare aplicate în creșterea și exploatarea păsărilor de rasă. Aplicarea măsurilor preventive generale și speciale, efectuarea de tratamente rapide în urma unui diagnostic de certitudine duc în final la obținerea de rezultate pozitive în exploatarea acestor categorii de păsări. Trebuie avute în vedere următoarele boli.

Holera aviară

Este o boală infecțioasă a păsărilor de curte (găini, curci, gâște, rațe etc.) și sălbatice. Produce mortalitate crescută. Este mai frecventă la păsările de apă, sălbatice și domestice. Simptomele evoluează cu rapiditate. Păsările pot fi găsite moarte pe cuibar. Se constată abatere, anorexie, cianoză, raluri, scurgere nazală sau bucală cu mucus, diaree albă sau verde mucoidă. În cazurile cronice se constată inflamația articulațiilor și a bărbițelor. La unele păsări apare și torticolis. Tratamentul se face cu ENROFLOXAROM, AMOXINEOVIT, AMPICILINĂ, OXIROM, DOXIROM, AVIANPROTECT. Controlul bolii se realizează cu PESTIHOLVAC pentru galinacee și HOLEPAL, pentru palmipede.

Colibaciloza

Apare frecvent la tineret, dar și la păsările adulte, fiind favorizată de frig, carențe minerale, vitaminice, leziuni ale mucoasei produse de helmiți, coccidii, folosirea de furaje mucegăite, fermentate, care modifică echilibrul intestinal. Evoluează și ca boală de asociație cu producerea de peritonite, salpingite, sinovite, aerosaculite și panoftalmie. În formele acute se constată abatere, diaree, hipertermie, sete excesivă. Colibacilozele pot fi combătute cu o gamă largă de antibiotice (COLISTIROM, ENROFLOXAROM, FOSFOTILROM, AMOXINEOVIT, AMPICILINĂ, OXIROM, DOXIROM, AVIANPROTECT). Este recomandat ca administrarea antibioticului să se facă în urma unei antibiograme deoarece germenul capătă antibiorezistență într-un timp scurt. Controlul bolii se face prin mijloace de profilaxie generală.

Streptococia păsărilor

Aceasta se manifestă la puii și găinile adulte, mai rar la alte specii. Poate să apară spontan prin streptococi de portaj sau în urma contaminărilor digestive prin furaje de origine animală nesterilizate. Boala evoluează rapid cu tulburări generale grave (anorexie, somnolență, conjunctivită și uneori diaree), urmată de moarte. Tratamentul recomandat este cu antibiotice (ERITROVIT, AMOXINEOVIT, AMPICILINĂ, AVIANPROTECT, DOXIROM, ENROFLOXAROM, FOSFOTILROM).

Stafilococia păsărilor

Se manifestă fie ca boală generalizată cu evoluție gravă, fie ca boală localizată mai frecvent sub formă de artrite și sinovite. Boala se transmite și prin ou. Tratamentul cu antibiotice este indicat numai în formele localizate (FOSFOTILROM ENROFLOXAROM, AMOXINEOVIT, AVIANPROTECT, DOXIROM, ERITROVIT). Controlul bolii se face prin măsuri igienico-sanitare.

Pseudomonoza aviară

Această boală evoluează la găini, curci, fazani, porumbei, rațe și gâște.

Simptomele sunt următoarele: la pui, în primele zile de viață apar febră, catar nazal și conjunctival. Apoi apar diareea, deshidra­tarea rapidă, tulburări nervoase, chiar moarte. La adulte se constată inapetență, diaree cu fecale de culoare verde sau verde-albăstrui, reducerea producției de ouă și slăbire progresivă, iar uneori diverse manifestări nervoase. Moartea poate surveni după o evoluție de 1-2 săptămâni. În ceea ce pri­vește tratamentul, sunt puține antibiotice (COLISTIROM, ENROFOXAROM, FOSFO­TILROM) eficace la acest germen, din cauza extraordinarei antibiorezistențe.

Coriza infecțioasă

Se manifestă prin inflamația acută a cavităților nazale și a sinusului infraorbitar, conjunctivită catarală și fibrinoasă. Sunt sensibile găinile, fazanul și bibilica. Este favorizată de factorii de mediu (oscilațiile de temperatură și umiditate sezonieră). Simptomele sunt strănut, scuturări ale capului, sensibilitate la palpația capului, jetaj seros sau mucos, mucopurulent, respirație bucală, inflamație a mucoasei conjunctivale, a sinusurilor infraorbitare (unii/bilateral), pleoape umflate, lipite de secreție mucopurulentă (cap de bufniță). Tratamentul se face cu antibiotice (OXITETRACICLINĂ 50%, OXIROM, OXIVIT, timp de 5-7 zile), iar păsările bolnave trebuie eliminate din efectiv și vindecate.

Dr. Ion IACOB, Laboratorul de Diagnostic Romvac

Avianprotect ten RomvacEnrofloxsarom Romvac

Bacteria care devorează plastic. Poate salva Pământul?

Vreau cu tărie să cred că încă mai avem șansa de a trăi pe o planetă curată, sănătoasă. Însă realitatea face ca această perspectivă să pară mai idealistă chiar și decât cea a colonizării altor planete.

Potrivit statisticilor, în fiecare an la nivel mondial se produc 322 de milioane de tone de plastic. Aceleași date spun că în doar 20 de ani producția de plastic a crescut covârșitor. Dacă în 1980 se produceau 20 milioane de tone, în 2000 s-a ajuns la 200 de milioane. Dacă cifrele nu vă sugerează nimic, atunci trebuie să vă spun că, potrivit revistei Anthropocene, după al Doilea Război Mondial omenirea a produs atât de mult plastic încât ar fi putut acoperi în întregime Pământul. Vă puteți imagina așa ceva? Studiile întreprinse de oamenii de știință au demonstrat că în prezent există plastic în fiecare colț al planetei. Cine să ne salveze de noi înșine? Atâta vreme cât cumpătarea și înțelegerea efectelor cumplite pe care le va avea plasticul asupra Pământului și implicit asupra vieții noastre vor fi limitate nimic nu va funcționa. Reciclarea, în pofida tuturor eforturilor făcute de ecologiști, va fi o stavilă infinit mai mică decât tsunamiul declanșat de nepăsare.

Ideonella sakaiensis

O șansă vine însă tot din partea naturii. O echipă de cercetători de la Universitatea din Kyoto au descoperit, după cinci ani de studiu asupra a 250 de probe colectate din gunoaie, o bacterie care, pe parcursul a șase săptămâni, poate devora în întregime plasticul. Ideonella sakaiensis, așa cum au numit-o, trăiește hrănindu-se cu un material plastic foarte comun de tip polietilen tereftalat. Acesta este folosit în special pentru fabricarea sticlelor de tip PET și a mai multor tipuri de haine. Studiile asupra bacteriei au arătat că aceasta generează o enzimă care, în contact cu apa, transformă plasticul într-o substanță intermediară pe care o poate înghiți. Intervine apoi o a doua substanță care divide substanța intermediară în doi compuși de bază: etilenglicol și acid tereftalic, substanțele din care se fabrică PET-urile. Oare poate salva Pământul această bacterie care devorează plasticul.

(LZ)

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 58

  • Publicat în Magazin

Salata verde din supermarket nu este chiar atât de sănătoasă (epidemiolog)

Din punctul de vedere al răspândirii infecţiilor, salata verde din magazine este chiar mai periculoasă decât hamburgerii, susţine cunoscutul bacteriolog britanic, Hugh Pennington, profesor emerit la Universitatea Aberdeen (Scoţia). Potrivit acestuia, anumite tipuri de bacterii găsite în pungile cu salata tăiată sunt aproape imposibil de distrus. Singura modalitate este iradierea, afirmă el, după cum relatează portalul MedDaily.

Legumele ambalate în pungi şi care se vând ca 'gata pentru consum' ar putea fi un pericol pentru sănătate, spune bacteriologul britanic, evocând focarul de infecţie cu Cryptosporidium, apărut în Marea Britanie şi Scoţia în urma consumului de salată verde, care a afectat 300 de persoane.

În timpul analizei influenţei diferitelor legume, experţii au stabilit o legătură semnificativă între infecţie şi consumul de legume cu frunze.

Ca argument, cunoscutul profesor scoţian evocă şi situaţia de anul trecut din SUA, când unul dintre cei mai mari producători şi comercianţi din lume de fructe şi legume proaspete, Dole, a retras de la vânzare în zece state americane salată verde tăiată, ambalată în pungi de plastic, după ce Departamentul de Sănătate Publică a descoperit eşantioane de produse cu bacterii Listeria.

El mai atrage atenţia că pe legumele cu frunze bacteriile ajung direct din sol. Unii agenţi patogeni pot fi distruşi doar prelucrare termică şi spălare cu anumite mijloace, dar nu apa simplă.

'De obicei, mai sigur este să mănânci un hamburger decât salata care îl însoţeşte', a declarat profesorul, făcând apel la susţinătorii unei alimentaţii sănătoase să fie mai atenţi la ceea ce mănâncă şi să spele bine verdeaţa chiar dacă pe ambalaj scrie că nu necesită spălare.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS