Beneficii

La noi hrișca este considerată o mâncare dietetică, recomandată cel mai des de nutriționiști. Conform specialiștilor, aceste semințe sunt lipsite de gluten, neavând nicio legătură cu grâul. Raportul de grăsimi din hrișcă este de aproximativ 1 gram la o cană de semințe de hrișcă fierte, cu un conținut de 0,2 grame de grăsimi saturate. De asemenea, hrișca nu conține carbohidrați, însă este bogată în fibre naturale sănătoase. Acest aliment oferă o cantitate suficientă de proteine, cca 7-21%, în funcţie de factorii de mediu. Totodată, această plantă are unul dintre cele mai mari scoruri de aminoacizi (100) din categoria plantelor şi conţine amidon în proporţie de 59-70%. Un alt lucru important este conținutul în tiamină, care este un micronutrient și are rolul de a ajuta carbohidrații să producă energie. De asemenea, conține niacină, benefică pentru sistemul digestiv, nervi și piele. Mai conține și cupru care ajută la fabricarea colagenului și la absorbția fierului și zinc, important pentru susținerea sistemului imunitar.

Cultura semințelor

Planta de hrișcă nu necesită îngrijiri speciale și poate atinge o înălțime de 1,5 m. Este un arbust mic, cu frunze largi și cărnoase. Cultura înflorește abundent, iar câmpurile de hrișcă sunt ușor de recunoscut: inflorescențele luxuriante albe sau roz ies în evidență pe un fond verde închis. Înflorește în iulie, dar se înmulțește complet în august. După înflorire, hrișca formează semințe. În interiorul fiecărui bob există un miez cu o rădăcină și două pliuri pliate de cotiledoane. În Rusia, hrișca a apărut pentru prima dată în secolele IX-X și a fost adusă din Bizanț. În Rusia, cele mai mari zone de hrișcă sunt semănate în Transbaikalia, Siberia de Sud și Orientul Îndepărtat. În aceste regiuni, cultura crește pe soluri fertile umede, înconjurate de păduri care protejează plantațiile de intemperiile umidității din sol. Pe teritoriul Federației Ruse putem găsi peste 60 de soiuri hrişcă. Rusia, de altfel, este și cel mai mare exportator de hrișcă în Europa.

Cum o preparăm

Semințele acestei plante pot fi consumate crude, dar după ce au fost hidratate în prealabil se rehidratează, prăjite, fierte, coapte sau prin germinare. Semințele de hrișcă pot fi folosite ca atare în diverse rețete, la fel ca fasolea, lintea sau năutul, iar în magazinele naturiste se găsește sub formă de fulgi sau făină de hrișcă. Pentru consumul prin coacere, semințele de hrișcă se pun în tava de copt și se stropesc cu puțină apă și sare. Se lasă la cuptor aproximativ 10 minute, până când devin crocante, dar ușor de consumat. De asemenea, aceasta poate fi consumată la discreție fie cu carne, legume sau sosuri. Pentru fierbere, raportul dintre cantitatea de hrișcă și apă este de 1 cană de hrișcă la 2 pahare de apă. Semințele se spală bine, apoi se fierb aproximativ 30-40 de minute, fără a amesteca foarte mult.

Liliana Postica

Recomandările de față vin din partea specialiștilor de la Banca de Gene Vegetale Suceava și sunt adresate celor care vor să cultive hrișcă. Ce presupune înființarea și întreținerea unei astfel de culturi?

Amplasarea culturii

Hrişca (Polygonum fagopyrum L., Familia Polygonaceae) poate fi cultivată pe soluri mai slabe. În România suprafeţele cu hrişcă sunt foarte mici, cultivându-se izolat în zona de nord a Moldovei. Bune premergătoare pentru hrişcă sunt: secara de toamnă, cartof, in pentru fibră.

Fertilizarea 

Hrişca reacţionează foarte bine la îngrăşăminte pentru că are rădăcini mai mici, dar consumă multe elemente nutritive. Pentru fiecare 100 kg de seminţe producţia aferentă de tulpini hrişca consumă 4,4 kg azot, 2,5-3 kg P2O5 şi 7,5 kg K2O. 

Lucrările solului

Arătura se execută toamna, imediat după eliberarea terenului de către planta premergătoare la 25-30 cm adâncime. Pregătirea patului germinativ urmăreşte nivelarea terenului şi realizarea unui strat de sol afânat şi mărunţit pe adâncimea de semănat printr-un număr cât mai redus de treceri pe teren.

Sămânţa şi semănatul

Epoca de semănat corespunde perioadei când în sol la adâncimea de 10 cm temperatura se stabilizează la 12-15°C. Semănatul se realizează la distanţe diferite. Dacă se doreşte efectuarea unor praşile, atunci distanţa între rânduri este de 45 cm, folosindu-se 45-60 kg de sămânţă/ha. Dacă distanţa între rânduri este de 15 cm, cantitatea de sămânţă utilizată va fi de 80-100 kg/ha. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm pe solurile mai grele şi de 6-8 cm pe solurile uşoare. 

Lucrările de întreţinere

După semănat este necesar tăvălugitul, mai ales când umiditatea solului este scăzută. Grăbirea răsăririi, care se obţine prin această lucrare, fereşte hrişca de îmburuienare. Creşterea plantelor de hrişcă este intensă chiar de la începutul perioadei de vegetaţie, având loc înăbuşirea buruienilor. Dacă este semănată în rânduri apropiate se plivesc manual buruienele, iar dacă a fost semănată la 40-45 cm se efectuează praşile manuale sau mecanice. Instalarea stupilor pe margine, aproape de lanul de hrişcă, asigură o bună polenizare şi obţinerea unei cantităţi mai mari de seminţe.

Recoltarea

Producţia cea mai ridicată se obţine la recoltare, când 2/3 din seminţe au căpătat culoare brună, deci au ajuns la coacere. Întârzierea recoltării peste faza când 2/3 din boabe sunt brune duce la pierderi însemnate prin scuturare. Se scutură mai ales primele fructe care s-au format, deci fructele cele mai valoroase. În cazul recoltării la coacere completă, pierderile se ridică la 20-30%. Recoltarea se realizează la momentul optim, când umiditatea seminţelor nu este mai mare de 20%.

Laura ZMARANDA

Deși face parte din fam. Poligonaceae, ea se studiază în grupa cerealelor (Gramineae), de care este apropiată prin compoziție chimică. Făina de hrișcă conține 7,8% substanțe proteice, 76,7% extractive neazotate, 1,5% grăsime, 0,7% celuloză. Se folosește în alimentația oamenilor sub formă de crupe (păsat), pentru mămăligă, la fabricarea de biscuiți etc. În industrie se folosește la fabricarea amidonului și spirtului.

Este și o bună plantă meliferă – la 1 ha se obțin 100 kg de miere. La înflorit se poate folosi în furajarea animalelor ca masă verde sau fân. Cel mai mult este răspândită în Asia, unde ajunge la 4.500 m altitudine. Are perioada de vegetație scurtă – 100 zile. Rădăcina este pivotantă, cu perișori lungi, cu capacitate mare de solubilizare a substanțelor greu solubile din sol.

Tulpina este înaltă de 30-60, chiar 100 cm, cu ramificații de la bază.

Frunzele sunt specifice poligonaceelor, adică de formă triunghiulară.

Florile sunt grupate în raceme lung pedunculate, mici de 2-3 mm. Deși are numeroase flori, numai 10-15% din ele produc fructe.

hrisca flori

Fructul este o nuculă cu 3 muchii, lung de 4-6 mm. MMB este 19-27 g. Sămânța germinează la 6°C și scoate cotiledoanele afară (epigeică).

Este sensibilă la temperaturi scăzute și pretențioasă la umiditate. Nu sunt indicate solurile grele, umede, reci.

Plantele premergătoare recomandate sunt secara, cartoful și sfecla de zahăr. Nu se recomandă după porumb sau alte culturi care au fost erbiciditate cu atrazin (triazine). Se poate cultiva și în miriștea cerealelor ca a doua cultură.

În aplicarea îngrășămintelor se va ține seama că 100 kg de sămânță de hrișcă consumă 4,4 kg N, 2,5-3 kg P2O5 și 7,5 kg K2O.

Înainte de semănat sămânța se vântură deoarece conține multe semințe mici, seci și impurități și apoi se tratează contra bolilor și dăunătorilor.

Semănatul se face la distanța de 12,5 cm între rânduri și 37,5 cm între benzi, pentru urmele tractorului. Se asigură 200-300 de boabe germinabile/m2 folosind 80-100 kg de sămânță la hectar. Adâncimea de semănat de 4-5 cm ajunge la 6-8 cm pe solurile ușoare. După semănat se recomandă o ușoară tăvălugire pentru a asigura un mai bun contact al seminței cu solul. Hrișca are creștere rapidă, înăbușind buruienile, iar dacă acestea apar se aplică prășitul pe urmele tractorului.

Recoltarea are loc când 2/3 din semințe sunt brune. Nu trebuie să se întârzie deoarece se scutură. Se recoltează cu combina reglată corespunzător pentru a nu sparge semințele. Se pot obține 1.500-2.000 kg/ha.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 26

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti