Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Nov 2021

Primul document scris în limba română: scrisoarea unui negustor

La Câmpulung Muscel s-a descoperit și păstrat cel mai vechi document scris în limba română. Aceasta nu înseamnă că este și primul scris în românește, ci este o dovadă a faptului că se obișnuia să se scrie în română.

În scrisoarea lui, Neacșu Lupa, care era un mare negustor din Câmpulung, se adresează unui alt negustor din Brașov, Hanăș Begner, căruia îi dă niște informații prețioase pentru brașoveni. Acestea veneau de la un om din Nicopole, probabil tot un negustor.

Scrisoarea a fost descoperită în anul 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov, unde se păstrează și astăzi. În documentul confidențial, Neacșu îl informa pe destinatar despre acțiunile militare ale turcilor de la sudul Dunării privind pregătirea campaniei de cucerire a Ungariei de către sultanul Soliman I Magnificul. Conform informațiilor lui Neacșu, Soliman I a înaintat cu trupele sale dinspre Sofia spre Dunăre și apoi pe cursul ei înspre amonte. Pentru pregătirea lucrărilor de geniu, la Nicopole erau mobilizați câte 50 de oameni din fiecare localitate, Dunărea urmând a fi traversată probabil pe la Porțile de Fier, cu ajutorul unor ingineri aduși de la Constantinopol. Pentru a-și asigura operațiunea, sultanul i-ar fi permis pașei de Nicopole, Mahomed-beg, să treacă la nord de Dunăre, prin Țara Românească spre Transilvania, ceea ce reprezenta un motiv de îngrijorare pentru domnitorul român de la aceea vreme, Neagoe Basarab.

Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți: O adresare în slavă a cărei traducere este: „Înțeleptului și de bun neam și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului, dumisale Hanăș Begner din Brașov, multă sănătate de la Necșul din Câmpulung“. Urma conținutul scrisorii în limba română. Apoi formula finală în slavă a cărei traducere este: „Și Dumnezeu să te bucure, amin.“

parintele Radu Tascovici

„Iorga l-a numit pe Neacșu boier. Nu știm din ce pricină. Unii zic că din entuziasm, însă e limpede că la vremea respectivă niciun boier nu putea să aibă propietate în Câmpulung, dacă nu era membru al comunității de români, de sași și de unguri ce exista atunci pe aceste locuri. Acesta era doar al moșnenilor“, spune pr. prof. dr. Radu Tascovici din Câmpulung Muscel, cel care a studiat mai mulți ani arhivele istoriei. „Ne arată că între negustorii din Câmpulung și cei din Brașov, relațiile erau foarte strânse. În actele Brașovului, Neacșu este amintit ca de pe la 1503 până după anul 1530, deci o perioadă destul de lungă de timp, ca un mare negustor ce desfăcea acolo pește sărat, ceară, miere de albine, plante aromate, stofe și alte produse de origine orientală, iar în Țara Românească aducea produsele specifice Brașovului și care ajungeau în Brașov din Polonia, Franța, Germania etc. – stofe fine, catifea. Având în vedere că acest Hanăș Begner era și jude al Brașovului, deci primar, sigur că relația nu era numai economică, ci și personală. Cu alte cuvinte, pentru Neacșu, piața Brașovului era una foarte importantă și dorea ca aceasta să se păstreze. Aflând informații foarte utile care priveau securitatea brașovenilor și practic existența orașului, pentru că după o năvălire ca aceasta, teribilă, un oraș foarte greu se refăcea, își informează cunoștințele și prietenii“, spune părintele Radu Tascovici.

Anca Lăpușneanu

Media