Berea a devenit băutura cea mai consumată în România

Una dintre tendințele pe care toți analiștii le-au constatat în privința consumului de băuturi alcoolice, este cea a creșterii cererii de bere. Desigur că berea nu este o noutate în țara noastră. Ba, dimpotrivă, putem spune că are deja o istorie remarcabilă. Mai mult a devenit un element social și chiar a generat expresii lingvistice. Astfel se face că, de multe ori, ne întrebăm prietenii „când bem o bere?“, în loc de „când ne vedem?“. Inutil să mai amintim că într-o mare parte din scrierile lui Caragiale berea constituie un element nelipsit din decor. Dacă e să judecăm după descrierile din cea de-a doua jumătate a secolului XIX, verile în oraș nu puteau fi suportate decât acompaniate de bere. Mai târziu, berea a pătruns și la sat. Astfel, localitatea Bragadiru, acum orășel satelit al Capitalei, își trage numele de la fabricantul de bere Bragadiru, care a construit o fabrică în jurul căreia s-a dezvoltat localitatea. Una dintre poveștile cu bere pe care se cuvine a le aminti, este legată de perioadele petrecute de Majestatea Sa Mihai I la Săvârșin. Localnicii mai în vârstă își amintesc cum, în unele zile, tânărul rege, împreună cu membri ai suitei sale, alcătuiau o echipă care juca popice împotriva echipei sătenilor. Când câștiga echipa sătenilor, învingătorii erau cinstiși cu bere adusă de la palat. Dacă victoria era a Regelui, atunci învinșii își tratau adversarii cu țuică bătrână. Iată deci, că apetitul pentru bere exista încă de atunci și în mediul rural.

În 15 ani, consumul de bere s-a dublat!

Astăzi, la sat sau la oraș, vară sau iarnă, berea a devenit una dintre cele mai solicitate băuturi. Este consumată deopotrivă în localuri sau acasă. Desigur, părerile sunt împărțite asupra efectelor creșterii consumului, dar nu ne-am propus să le evaluăm aici. În schimb, trebuie să spunem că s-a diminuat consumul de alcooluri tari și cel de vin.

În tabelul de mai jos am prezentat evoluția consumului mediu pe cap de locuitor de bere și de vin, începând din 1991 și până în 2015.

E suficientă doar o privire pentru a constata că, în intervalul amintit, consumul de bere s-a dublat, ajungând de la 42,1 litri/cap locuitor, în 1991, la peste 88, în 2015. În același interval, consumul de vin a variat ușor, cu creșteri mari în perioada 1995-2004, pentru ca apoi să scadă, revenind la valoarea de referință.

Bem un pahar de bere în fiecare zi

Dincolo de aspectul cultural sau social, berea reprezintă și o ramură a industriei alimentare, cu serioase implicații și asupra agriculturii.

„Peste 97% din berea consumată în România este produsă local, iar 70% din ingrediente provin din țară. Ca urmare, sectorul berii reușește să genereze un adevărat lanț de efecte pozitive pentru economie“, a declarat d-na Julia Leferman, Director General al  Asociației „Berarii României“. Această organizație reunește șase dintre cei mai mari producători de bere din țara noastră, care, la un loc, produc 80% din berea consumată în România. Din organizație mai fac parte și doi importanți producători de materie primă pentru această atât de râvnită licoare.

Conform calculelor, membrii asociației contribuie anual la bugetele locale și la cel central cu peste 530 milioane de euro, iar valoarea adăugată în sectoarele conexe depășește 860 milioane euro.

În ciuda unei ușoare scăderi a numărului de locuri de muncă în producția de bere, la nivelul membrilor Asociației, de la 3.700 în 2015 la 3.600 în 2016, industria berii rămâne un stimul important al economiei și contribuie la crearea unui număr de 85.000 locuri de muncă la nivel național.

În ceea ce privește consumul de bere, în anul 2017 acesta a crescut cu aproximativ 2% față de 2016. Așa se face că fiecare român a băut, în medie, aproape 90 de litri de bere. Adică aproximativ o litră (250 ml.) pe zi...

10.000 de agricultori lucrează pentru bere

Dar, dincolo de aceste aspecte directe, producția de bere are implicații și asupra agriculturii. Componentele esențiale sunt hameiul și orzul.

Culturile de orz pentru bere sunt amplasate în județele Timiș, Constanța, Buzău, Prahova, Cluj, Argeș. Esențial pentru cultivarea orzului de bere este ca zonele să fie mai răcoroase, cu soluri de tip cernoziom, brun-roșcat de pădure. Important de notat este că din suprafața totală cultivată cu orz la nivel național, doar 15-18% reprezintă suprafețele cultivate cu orz pentru bere. Numărul de ferme implicate în cultivarea orzului pentru bere este în acest moment de aproximativ 280-300.

Principalele dificultăți întâmpinate în cultivarea orzului de bere sunt legate de condițiile climatice și de sol. Având în vedere că, în final, cultura de orz pentru bere este o cultură tehnică, agricultorii trebuie să fie bine echipați mecanic. Standardul de întreținere al terenurilor agricole și al culturilor trebuie să fie foarte înalt, astfel încât, în final, să se regăsească în calitatea băuturii.

La fel se întâmplă și în cazul hameiului, care are un specific aparte. 80% din producția din România este realizată în județul Mureș. Esențială pentru creșterea hameiului este clima. Sunt necesare cantități moderate de apă, temperaturi moderate (maxim 35 grade) și un sol argilo-nisipos, bogat în substanțe nutritive. Suprafața totală cultivată cu hamei la nivelul țării este de 220 hectare. Potențialul de creștere în viitor a suprafețelor cultivate cu această plantă nu depășește 500 hectare, fiind limitat de suprafața existentă a spalierilor și a sistemului de susținere al hameiului. La ora actuală există, la nivel național, doar 4 producători, care însumează cca. 200 de angajați.

Costurile ridicate pentru cultivarea hameiului sunt, determinate de numărul mare al intervențiilor mecanizate și manuale, atât pe câmp, cât și pentru culegerea, uscarea și depozitarea hameiului în spații frigorifice.

În ceea ce privește locurile de muncă create în agricultură ca urmare a producției de bere, numărul acestora atinge peste 10.000, la nivelul întregii țări, afirmă „Berarii României“. Multe dintre ele se află în zone unde oferta în domeniul locurilor de muncă este săracă.

În acest context, nu ne rămâne decât ca în zilele calde, la un grătar, să savurăm o bere autohtonă, cu gândul la cei care au produs-o. Și, de ce nu, chiar și acum, în sezonul rece...

Alexandru GRIGORIEV