reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Sep 2022

Avem vii, vin şi festival, dar ce s-a ales de şcoala viticolă vrânceană?

Din liceele care erau pepinierele specialiştilor din viticultură, Grupul Şcolar Agricol Odobeşti şi Colegiul Tehnic "Valeriu D. Cotea" Focşani, astăzi puţini absolvenţi se mai angajează în domeniu. Liceul de la Odobeşti are şi două hectare de viţă de vie, unde elevii fac practică. La Focşani, colegiul agricol a pierdut cele 12 hectare alocate fermei didactice. Directorii şcolilor de profil vorbesc cu pesimism despre soarta acestor şcoli. "Dacă se ajunge la concluzia că agricultura trebuie dezvoltată, aceste licee vor avea un viitor", spune şeful IŞJ Vrancea, Vasilica Zaharia, fost director la Grupul Şcolar Agricol Odobeşti.

La Odobeşti lua fiinţă în urmă cu 120 de ani prima şcoală viticolă vrânceană, în urma eforturilor unor localnici ai urbei, pe atunci o comună cu cinci mii de suflete. Şcoala a funcţionat în localul casei Potop, format din două încăperi, potrivit istoricului unităţii de învăţământ. La începutul anului Şcolar 1945-1946, sub denumirea de Şcoala Medie Tehnică de Viticultură, unitatea de învăţământ s-a mutat în localul în care se află şi astăzi. În anul 1951 s-a construit pe lângă clădirea principală şi în continuarea ei, bucătăria şi sala de mese. Mai târziu, în anii 1980, numărul elevilor a crescut fiind nevoie de extindere. Astfel, s-a construit o anexă, care cuprindea două laboratoare, patru săli de clasă şi dependinţe. S-a construit, de asemenea, un internat cu capacitatea de 150 locuri, iar blocul de nefamilişti a fost repartizat liceului, tot pentru internat şcolar.

În decursul celor peste 120 de ani, şcoala şi-a desfăşurat activitatea sub denumirile de Şcoala Elementară de Viticultură, Şcoala Medie Tehnică de Viticultură, Centrul Şcolar Agricol, Şcoala Tehnică de Horticultura, Liceul Agricol, Liceul Agroindustrial şi Grupul Şcolar Agricol. 'în prezent, şcoala instruieşte în cadru! învăţământului de zi în profilele agricol, horticultura - agenţi de protecţia plantelor, veterinari şi contabili, dar sunt prezente şi şcoala profesională şi postliceală unde sunt pregătiţi contabili şi silvicultori pentru activitatea de comerţ şi tehnicieni silvici", se arată în prezentarea unităţii pe site-ul oficial al instituţiei.

Doar 2-3 absolvenţi se angajează anual

Câţi, însă, dintre absolvenţi sunt angajaţi conform pregătirii profesionale, având în vedere că anual Grupul Şcolar Agricol Odobeşti este absolvit de aproape 100 de tineri? "Cam 2-3 pe promoţie se angajează în viticultură. Majoritatea, mai ales cei care provin din zona Jariştea şi au suprafeţe diferite cultivate cu viţă de vie, lucrează în propriile gospodării", ne-a declarat directorul Grupului Şcolar Agricol Odobeşti, Gabriela Bocsok. Potrivit unei situaţii a cadrelor didactice de la această unitate de învăţămât, doar doi dintre absolvenţii de anul trecut au mers mai departe în specialitatea din liceu, fiind acum studenţi la Facultatea de Puţini absolvenţi ai liceelor agricole se mai angajează la societăţile viticole din judeţ, în ciuda faptului că în fiecare an termină în jur de 450 de tineri Liceenele de la Agricol au venit aseară la festival îmbrăcate în port tradiţional. Nu se ştie ce viitor profesional vor avea după terminarea liceului Agronomie din Iaşi. Majoritatea însă au preferat să lucreze în gospodăriile proprii, unde părinţii au diferite suprafeţe de vie. Alţii sunt înscrişi la şcolile postlicealele din Focşani. Parcă presimţind că nu mai au viitor cu specialitate agricultură - horticultura, sunt destui liceeni care abandonează şcoala după zece clase.

"Din 30, câţi sunt în clasă la începutul liceului, termină numai câte 25, majoritatea nemaidorind să se înscrie în ciclul superior. De exemplu, anul trecut numai 22 au finalizat studiile din cei 30 de la clasa de agricultură", potrivit directorului Grupului Şcolar Agricol Odobeşti. Elevii fac practică atât la agenţii economici din zonă, cât şi pe cele 2 ha cultivate cu viţă de vie şi V2 ha de livadă ale unităţii de învăţământ. "Colaborarea în principiu este bună cu agenţii economici, dar şi dumnealor au activitatea redusă, iar numărul elevilor care merg în practică la dumnealor este mic. Poate dacă s-ar explica mai bine care este rolul agriculturii iar noi, prin programe, am putea face mai mult, acest domeniu poate ar fi privit cu alţi ochi şi i s-ar da o mai mare importanţă", ne-a mai spus Gabriela Bocsok.

Mai multă teorie decât practică

O altă unitate de învăţământ cu profil agricol, Colegiul Tehnic "Valeriu D. Cotea" din Focşani, stă ceva mai bine la capitolul absolvenţi angajaţi.

Potrivit directorului unităţii, Remus Paraschiv, 30% dintre absolvenţii din 2011 s-au angajat, unii pe perioadă nedeterminată, alţii pe perioadă determinată. "Sunt angajaţi la diferiţi agenţi economici, unii chiar în domeniile în care au obţinut calificare. Alţii, care au luat bacalaureatul, au preferat să meargă la facultate, în general pe filieră de protecţie a mediului, medicină veterinară sau la Politehnică. Cam 510% dintre absolvenţi au ales să plece la muncă peste hotare, iar unii au intrat în şomaj. Cât priveşte angajările în domeniu! agricol, este greu de ţinut o evidenţă. Ştiu că în anii din urmă sau angajat de la domeniul mecanică la societăţi din Măicăneşti şi Urecheşti", ne-a declarat directorul Remus Paraschiv.

Anual 350 de elevi finalizează cursurile Colegiului "Valeriu D. Cotea" şi care au nevoie pentru pregătirea profesională de ore de practică. După ce liceul a rămas fără 12 hectare de teren pe care intenţiona să realizeze o fermă didactică, acum practica se face la agenţii economici, acolo unde se găseşte înţelegere. 'Acum ne rugăm de agenţii economici să facem practică.

Partea bună este că aceştia îşi înnoiesc parcul de maşini şi utilajele periodic, ceea ce o şcoală nu poate face întrucât posibilităţile materiale sunt reduse", ne-a mai declarat directorul Colegiului Cotea. Orele de practică sau redus comparativ cu 10-20 de ani în urmă, elevii învăţând în prezent mai mult teoretic decât practic. în ultimul timp, însă, şi pretenţiile unor agenţi au crescut, aceştia solicitând absolvenţi de studii superioare pentru angajare.

Liceele agricole, în căutarea de noi profiluri

Cererea tot mai mică de absolvenţi de licee cu profil agricol pe piaţa muncii ar putea conduce la introducerea de noi profiluri la liceele agricole şi renunţarea la cele fără căutare. De altfel, destule licee din judeţ şi-au făcut cu greu anul acesta clasele la unele profiluri. "Foarte curând va trebui să proiectăm planul pentru anul şcolar viilor şi ne vom gândi ce vom alege din specializările pe care le avem în prezent. Realizăm în prezent un studiu al zonei să vedem ce cerinţe sunt", ne-a declarat directorul Grupului Şcolar Agricol Odobeşti, Gabriela Bocsok.

Fostul director al liceului Odobeşti, actualul inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Vasilica Zaharia, spune că sunt destui elevi dornici de a lucra în vinificaţie. "Dacă se reorganizează reţeaua şcolară şi se ajunge la concluzia că agricultura trebuie dezvoltată, aceste licee vor avea un viitor. Cred că societatea ar trebuie să-şi reconsidere părerea vizavi de agricultură", ne-a spus Vasilica Zaharia.

Colegiul "Valeriu D. Cotea" mizează pe calificările simple pe care le are, cu aplicabilitate în judeţul Vrancea: tehnician veterinar, tehnician agroturism din domeniul agricultură, industria alimentară sau tehnician mecanic pentru întreţineri şi reparaţii (domeniul mecanic). Absolvenţii acestui din urmă profil ar putea lucra pe un tractor, de exemplu, unde există un deficit de angajaţi. "Piaţa muncii în Vrancea este una modestă, judeţul necomparânduse cu altele din punct de vedere al dezvoltării. Ne adaptăm pieţei", ne-a spus directorul liceului, Remus Paraschiv.

Avem vie, avem festival, unde-s specialiştii?

Vrancea are o suprafaţă de 25 de mii hectare de teren cultivate cu viţă de vie, suprafaţă importantă pentru un judeţ considerat viticol, aspect care implică, teoretic, şi un număr important de angajaţi în acest domeniu. Insă, numărul absolvenţilor liceelor de profil care îşi găsesc de lucru legal este mic, ceea ce denotă faptul că situaţia în acest domeniu nu este atât de roz cum este prezentată de autorităţile judeţene care investesc sute de mii de euro într-un festival viticol, însă nu şi în dotarea unităţilor de învăţământ care pregătesc viitorii specialişti în viticultură.
Poate că ar trebui ca autorităţile să se gândească şi la soarta liceelor agricole şi, pe lângă promovarea licorii bahice în cadrul unui festival, ar trebui să promoveze şi importanta muncii în acest domeniu.

Sursa: Ziarul de Vrancea

Seceta şi-a pus amprenta asupra sectorului vitivinicol

Seceta şi-a pus amprenta asupra sectorului vitivinicol, dar nu în egală măsură cu ceea ce s-a întâmplat la culturile arabile, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Emil Dumitru, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Noi spunem că există o producţie medie bună, vom avea nişte vinuri de calitate şi nu a afectat (seceta n.r.) în aşa măsură încât să fie o problemă cu cantitatea de vin pe care România o produce în mod constant anual. Sunt întrunite toate premisele pentru a avea noi consumatori, pentru a avea un vin de calitate din producţia anului 2012', a spus Dumitru.

Pe de altă parte, acesta a arătat că Ministerul Agriculturii a făcut eforturi susţinute pentru ca sectorul vitivinicol să aibă o alocare financiară importantă, care se ridică la 42 milioane de euro anual.

'Avem o absorbţie de 100% a fondurilor europene destinate măsurilor de sprijin pentru sectorul vitivinicol. Acest lucru s-a datorat faptului că nu au fost nişte măsuri excesiv de birocratice şi România a instituit printr-un ordin de ministru în 2007 pentru prima dată măsura de reconversie, restructurare, reîntinerire a plantaţiilor viticole pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu termenii din sectorul vitivinicol', a spus Dumitru.

Potrivit acestuia, România este o ţară cu tradiţie vitivinicolă în Europa viticolă.

'Mai avem foarte mulţi paşi de parcurs. Se dovedeşte faptul că avem o apetenţă destul de mare pentru accesarea acestor fonduri (fonduri europene n.r.) şi sumele alocate României sunt insuficiente, motiv pentru care în viitoarea Politică Agricolă Comună am iniţiat deja nişte negocieri cu Comisia Europeană şi cu ceilalţi parteneri din celelalte state membre nou aderate, astfel încât României să îi fie alocate nişte sume mai mari pentru aceste măsuri. Viţa de vie este amplasată în anumite zone de favorabilitate unde celelalte culturi nu se pot amplasa şi Ministerul Agriculturii, prin politicile publice poate să încurajeze absorbţia fondurilor europene şi totodată să încerce, pe cât posibil, să diminueze concurenţa neloială pe care vinurile din comerţul intracomunitar le fac vinurilor autentice româneşti, să încurajăm vinurile de calitate, acele vinuri care prezintă însemn de certificare aplicat de către instituţia din subordinea Ministerului Agriculturii, de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole. Cred că suntem pe un drum foarte bun numai că trebuie să continuăm acest ritm de plantare şi după aceasta trebuie să facem nişte politici legate de promovarea vinurilor pentru că degeaba vom avea vinuri foarte bune care vor sta pe stoc. Trebuie să explicăm consumatorilor ce înseamnă consumul moderat de vin', a mai afirmat oficialul MADR.

Directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe, declara, recent, că producţia de vin din acest an va înregistra o scădere cu circa 30 de procente faţă de anul trecut, îngheţul târziu din primăvară şi seceta afectând puternic culturile de viţă de vie.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, culese de inspectorii din teritoriu, producţia de vin a fost anul trecut de 4,05 milioane de hectolitri, în creştere cu 23% faţă de anul 2010, când aceasta s-a cifrat la 3,28 milioane de hectolitri. Cu toate acestea producţia totală de vin a României poate fi mai mare în condiţiile în care apar şi cantităţile obţinute de micii producători.

În 2011, românii au consumat cu 15% mai mult vin de calitate comparativ cu anul 2010, numărul însemnelor DOC (Denumire de Origine Controlată) apropiindu-se de nivelul de 32,765 milioane.

PNVV consideră că după doi ani în care piaţa de vin a regresat ajungând conform estimărilor la 350 de milioane de euro, anul 2011 a adus o creştere semnificativă pe segmentul vinului de calitate. Din cauza crizei, piaţa vinurilor a scăzut cu 100 de milioane de euro în ultimii ani, de la 450 de milioane de euro în anul 2009.

Cantitatea totală de vin românesc comercializat în afara graniţelor a fost de 130.000 hectolitri, iar cantitatea totală de vin provenit din import comercializat în România a fost de 1,134 milioane hectolitri. În primele cinci luni din acest an, importurile de vinuri au fost de 29.801 tone, iar exporturile de 4.893 tone.

În ceea ce priveşte consumul anual de vin în România, acesta este de 24 de litri/cap de locuitor, reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor. De exemplu, în Franţa se consumă 58 litri/cap de locuitor, în Italia 53 de litri/cap de locuitor, iar în Statele Unite doar 13 litri/cap de locuitor.

România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.

Sursa AGERPRES

Anul 2012, unul dintre cei mai buni pentru vinul românesc

Producţia de vin din 2012 este una dintre cele mai bune, la nivel calitativ, deşi din punct de vedere cantitativ producătorii nu pot fi la fel de mulţumiţi, a spus, joi, Adrian Rădulescu, şeful Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, într-o conferinţă de specialitate.

“La Feteasca neagră avem 260-300 de grame de zahăr pe litru, ceea ce face ca vinurile să aibă o tărie de 15-16 grade. Din păcate, exporturile nu vor fi mari, şi asta pentru că suntem, ca producători, individualişti. Nu ştim să ne organizăm şi pierdem mult. Chiar şi chinezii s-au şmecherit, nu mai cumpără vin românesc decât foarte ieftin, cu 25-50 de cenţi, şi îl revând la preţuri mult mai mari. Important este că românii consumă tot mai mult vinuri româneşti de calitate”, a spus Adrian Rădulescu la prezentarea celei de a doua ediţii a Salonului National V1NTEST.

În prezent, conform datelor Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), avem doar 2.348,91 hectare cultivate cu Fetească neagră, 12.972,56 ha cu Fetească regală, 12.850,58 ha cu Fetească albă, 11.407,38 ha cu Merlot, 6.567,80 ha cu Riesling, 6.333,12 ha Aligote, 4.973,38 ha cu Sauvignon, 4.832,71 ha cu Cabernet Sauvignon, 3.987,15 ha cu Muscat Ottonel.
“Ţara noastră a intrat în rândurile producătorilor de vinuri de foarte bună calitate, după ce, în ultimii ani, a accesat fonduri europene ce au permis înlocuirea vechilor plantaţii viticole cu altele noi.

Astfel, producătorii din ţările vecine privesc România drept lumea nouă din lumea veche”, a precizat Sergiu Nedelea, preşedintele Asociaţiei de somelieri Winetaste.ro, ambasador al Asociaţiei Somelierilor Europeni în România.

Sursa: Curentul