Duminica 2 aprilie

• 12:00 Degustare special vin rosu asociat cu carnea de vanat 13:00 Degustare distilate asociate cu produse traditionale 14:00 Degustare de de cidru asociat cu produse de patiserie
• 15:00 Premii cu bilet de intrare - Tombola jurnalistului - Tombola orei 15:30 Tombola participantilor cu Invitatii

Probabil că v-ați bucurat de cele mai alese preparate, de cele mai bogate arome ale vinurilor la mesele de Sărbători. Sper să fi fost o binecuvântare atât momentele de pregătire a surprizelor, cât și apropierea de cei dragi. Pentru că în această perioadă vinul a fost vedetă și a curs în pahare din belșug, ca o încununare a recoltelor strânse peste an, vă propun un scurt interviu cu somelierul Ionuț Vrănescu. Mi-am dorit să aflu ce ar fi de dorit să consumăm la mesele festive, când și cu ce să însoțim băuturile alcoolice, dar și care sunt tendințele românilor în materie de preferințe.

– Ce recomandări faceți când este vorba de alegerea vinului potrivit pentru o masă festivă și asocierea lui cu mâncarea?

– Este o discuție mai amplă asocierea vinului cu preparatele culinare. Nu este neapărat un lucru simplu. Având în vedere că suntem în anotimpul rece și majoritatea românilor pun pe masă în această perioadă preparate mai grele, făcute în casă, vorbim de tobă, cârnați, caltaboși, deci carne în principiu, recomandat ar fi un vin roșu. Deși gustările sunt de obicei însoțite de un vin alb, de data aceasta, dacă avem pe masă produse tradiționale, afumate, merge și un vin roșu. Dacă începem masa cu un vin alb, ar fi de preferat să fie un vin tânăr, proaspăt, cu aciditate foarte bună, cum ar fi o Fetească Albă vinificată în sec de la Cotnari.

– Dacă vorbim de fel principal, ce ar trebui să alegem?

– De regulă avem de-a face cu carnea roșie și atunci potrivit ar fi o Fetească Neagră, un soi tradițional românesc. Este bine ca românii să-și păstreze valorile și să aleagă vinuri și soiuri autohtone.

– La desert?

– Preparatele dulci pot fi însoțite de o Grasă de Cotnari, de exemplu, vinificată în demidulce sau dulce mai ales dacă avem plăcinte făcute în casă, torturi sau clătite.

– Atunci când suntem invitați la o petrecere, ce băutură ar fi potrivit să cumpărăm gazdei?

– Dacă cunoaștem îndeaproape gazda și credem că va pune vinul acela la păstrat și nu îl va consuma foarte repede recomand un vin roșu, cu potențial de învechire, adică un vin care a avut contact cu lemnul, care să fi fost maturat în butoi de stejar. Și pentru că tot am amintit de casa Cotnari, am putea alege Feteasca Neagră care este maturată în butoi de stejar și rezistă cu ușurință câțiva ani, deci este potrivit ca amintire. Putem cumpăra vinuri din anul 2016 sau din anul precedent dacă vorbim de vinuri roșii, iar dacă ne gândim la vinuri albe, în materie de achiziții e mai bine să ne concentrăm pe vinurile albe sau rosé, tinere și proaspete, cu mențiunea de a fi consumate cât mai curând.

– Ce facem cu țuica, pălinca, tăriile? Ele își găsesc locul la masă? De cele mai multe ori sunt servite la deschiderea mesei, este un obicei bun?

– Somelierii au o altă regulă. Dar trebuie să spun că și noi ne abatem uneori de la aceasta, dar regulile sunt făcute pentru a fi încălcate... Pe român se pare că nu îl putem dezvăța de țuiculița, vișinata de dinainte de masă. Noi spunem că aceste băuturi ne creează poftă de mâncare. De fapt, se întâmplă altceva. La nivelul stomacului se produce o microsângerare pe care noi o percepem ca fiind poftă de mâncare. Nu este indicat să bem tărie înainte de masă, ci dimpotrivă ar fi de preferat să fie băută la sfârșitul mesei, ca digestiv. După multă mâncare un digestiv așază bine preparatele.

– Ce trenduri sunt în acest moment pe piață? Către ce se orientează lumea mai mult?

– Vinurile rosé înregistrează o mare creștere, acum este foarte trendy să consumi rosé la terasă, la club, la piscină. Avem pe piață soiuri tradiționale foarte bune la rosé, cum ar fi Busuioaca de Bohotin. Ca trenduri, dacă până acum consumatorul român mergea spre Cabernet Sovenion sau Merlot, astăzi Feteasca Neagră este la mare căutare. Plus că tehnicile de vinificare și vinurile nu mai sunt așa cum s-au obișnuit românii. Avem tehnologie și vinurile au căpătat alte valențe. Românii nu mai consumă atât de mult vinurile demidulci sau dulci cum era odinioară. Tendința este spre vinul sec, spre soiurile românești. Se caută foarte mult soiurile autohtone, cum sunt Albă, Grasă, Crâmpoșie, Șarbă, soiuri pe care unii poate le-au uitat, dar care revin în atenția publicului.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 52-53

Câte povești nu s-au spus la un pahar cu vin? Multe, cu siguranță, dar oare câte povești despre vin s-au spus la un pahar cu vin? Ar fi destul de greu să precizăm acest lucru, în schimb, la o degustare de vin, am aflat povestea Busuioacei de Bohotin. Cel care ne-a lămurit cu privire la originea acestui soi a fost nimeni altul decât domnul profesor Ioan Nămoloșanu, un bine-cunoscut degustător de vinuri și cadru didactic al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Oare proveniența vinului este chiar la Bohotin, așa cum am fi tentați să credem după denumire? De aici a pornit discuția care a continuat cu prezentarea unei povești transmise până acum doar prin viu grai.

„Povestea acestui soi am auzit-o de la o persoană autorizată, care a trăit în perioada interbelică și care participa în acele vremuri la anumite întâlniri din lumea bună a Iașiului. Domnia sa mi-a spus că a băut vinul pentru prima oară la o doamnă colonel, la reședința acesteia undeva pe lângă localitatea Bohotin. Acolo, la vila acestei doamne, cei mai distinși oameni din zona Iașiului se reuneau la o cafea bună și un pahar de vin. Vinul arăta ca unul rosé, dar care ducea mai mult spre roșu, dar nu roșu foarte rubiniu, ci unul spre culoarea frunzei de ceapă. Avea o aromă plăcută care ducea spre busuioc, de unde și numele Busuioacă, de la planta aromatică. Dar trebuie precizat că nu este vorba despre busuiocul pe care îl cunoaștem foarte bine cu toții, ci despre cel roșu care are o aromă mai înțepătoare, mai bărbătească un pic. Această persoană mi-a mai spus că doamna colonel nu făcea decât un mic butoiaș de vin, pe care îl desfăcea cu prilejul ocaziilor speciale. Inițial avea doar vreo 20 de butuci într-o plantație înființată cu viță-de-vie adusă din Franța după marea invazie filoxerică în România. De aceea credem că originea Busuioacei noastre este de fapt în soiurile franțuzești, poate chiar în renumitul Frontignan. Dovada vie de astăzi este faptul că s-a adaptat foarte bine condițiilor pedoclimatice din țara noastră și preluat din specificitatea locurilor. Personal am avut posibilitatea de a ajunge la Frontignan, la un mare concurs internațional de vinuri, și am prezentat o Busuioacă. Ce-i drept, nu a luat decât o diplomă prin care se atesta calitatea vinului deosebit și asta pentru că era cu totul și cu totul altceva decât vinul de Frontignan. Acesta din urmă știm că este un vin rosé sec care merge foarte bine la fructele de mare, în timp ce Busuioaca noastră este un vin complex, demisec sau demidulce, care poate fi consumat de sine stătător, dar și acompaniat de o cafea sau de bunătățile care se servesc spre sfârșitul mesei. Extinderea Busuioacei de Bohotin a putut fi observată în zonele limitrofe Iașiului după cel de-al Doilea Război Mondial. Mai apoi soiul a fost preluat în stațiunile de cercetare, în colecțiile ampelografice cu soiuri românești (n.r. ampelografie – știință care se ocupă cu studiul morfologic, fiziologic și de producție a soiurilor de viță-de-vie). Și de aici au fost selectate clone care au ajuns ulterior în plantațiile românilor, iar vinurile pe mesele iubitorilor de vin“, ne-a povestit domnul Nămoloșanu.

Iată deci că asemănările României cu Franța nu se opresc doar la cele în care Bucureștiul este Micul Paris, la originile latine sau la asemănările limbilor materne, ci și la vinurile rosé tot mai apreciate pe întreg mapamondul.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 52

Cererile de plată pentru pentru măsura de asigurare a recoltelor de struguri pentru vin pot fi depuse până la data de 30 noiembrie 2016, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Instituția precizează că aceste cereri se depun conform prevederilor articolului 5 (1) din OMADR 1329/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de asigurare a recoltei de struguri pentru vin, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018.

Beneficiarii, persoane fizice/juridice, trebuie să depună la Centrele Județene și la Centrul Municipiului București al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, o cerere de plată (conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din normele metodologice), însoțită de următoarele documente: a) copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice, certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice; b) copia actelor care să dovedească dreptul de proprietate și/sau de exploatare pentru suprafața asigurată; c) fișă informatizată a suprafețelor viticole înscrise în R.P.V. pentru care se solicită sprijin financiar, eliberată de către direcțiile pentru agricultură județene ( D.A.J.) și al municipiului București; d) copia poliței de asigurare.

Aceste documentele sunt prezentate în original și copie, în vederea certificării de către reprezentantul APIA prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul", după care originalele se restituie beneficiarului.

Sursa: Agerpres

Evenimentului a fost organizat de Asociația pentru dezvoltarea zonei Buziaș, în colaborare cu Primăria orașului. Dincolo de preparatul căruia îi este dedicat evenimentul și de vin, cei care au ales să petreacă două zile în pitorescul oraș timișean au avut parte și de un bogat spectacol de folclor autentic. Deschiderea oficială a evenimentului a fost realizată de primarul oraşului, Sorin Munteanu, Alina Simona Ştefan etc. Au participat la ediția din acest an a Festivalului papricașului și vinului de la Buziaș ansambluri din Timiș, Caraș Severin, Arad, Hunedoara, dar și din Serbia. Peste 50 de artiști din mai multe generații au urcat pe scena festivalului pentru a întreține atmosfera de sărbătoare. Ansam­blurile folclorice din Caransebeș, Timișoara, Serbia, Gătaia, Buziaș, Vinga, Ghiroda, Grădinari etc. s-au întrecut în măiestrie.

În ceea ce-i privește pe soliștii vocali ce au cântat pe scena din Parcul Central al orașului Buziaș, lista e mult prea generoasă pentru a-i putea menționa pe toți cei care au urcat pe scenă. Însă putem spune că festivalul de la Buziaș se înscrie, iată, între manifestările ce tind să devină tradiționale în această zonă a judeţului şi numai. Oaspeții veniţi din toată regiunea au putut mânca pe săturate fel de fel de preparate la ceaun şi alte delicatese. Au fost, două zile pline de voie bună în Parcul Central al orașului-stațiune Buziaș.

Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 52

Un lucru stim sigur despre vinuri: aduc oamenii impeuna. Insa cand se intampla asta, este placut sa stim sa le povestim povestea si sa reusim educarea consumatorului in privinta consumului de vin autohton, vin cu denumire de origine controlata - DOC, vin cu indicatie geografica - IG, vin varietal. Totodata prin poveste urmarim fidelizarea consumatorului prin prezentarea valorilor de brand, vom face o analiza comparativa cu oferta pietei la acest moment, precum si lansarile unor game noi de vinuri.

In acest sens VINVEST si Asociatia de Cultura si Promovare a Vinului VINVEST organizeaza in perioada 28 – 30 octombrie, cea dea 6-a editie a salonului VINTEST Bucuresti continuand CAMPANIA IUBESC VINUL ROMANESC.

De aceasta data evenimentul va avea loc in Sala de Marmura, din Casa Presei Libere, Piata Presei nr. 1, Bucuresti.

Prin acest eveniment dorim sa aducem la un loc producatori si distribuitori de:

• vin ;
• echipamente si tehnologii pentru vin ;
• materii prime, materiale specifice pentru vin;
• accesorii, ambalaje, sisteme de depozitare a sticlelor de vin;
• material saditor de vita de vie, produse pentru protectia culturilor, ingrasaminte;
• masini si unelte agricole, aparate pentru aplicari fito-sanitare;
• mobilier pentru baruri, restaurante, pub-uri, hoteluri, vinoteci, crame si firmelor de proiectare si amenajare crame;
• firme de analiza a proceselor de afaceri, sisteme software, management de proiect, consultanţa in implementare, suport, training si servicii de publicitate;
• agentii de turism si touroperatorilor (pensiuni turistice rurale, pensiuni agroturistice, case traditionale);
• literatura de specialitate.

Ca de fiecare data, venim in cadrul IVR cu o nouate absoluta si anume, vom organiza si amenaja o BIBLIOTECA DE VINURI AUTOHTONE. In cadrul etajerelor acestei biblioteci producatorii de vin vor avea ocazia sa isi prezinte vinurile autohtone, vinuri cu denumire de origine controlata – DOC, vinuri cu indicatie geografica – IG, vinul varietal. Sticlele cu soiuri romanesti pozitionate in aceasta biblioteca vor avea povestea lor, vor constitui chiar o imagine a Romaniei viticole. In spatiul dedicat BIBLIOTECII DE VINURI AUTOHTONE vor avea loc „vernisaje” ale soiurilor romanesti prezentate de fiecare producator in parte , intr-un program desfasurat si anuntat pe perioada celor 3 zile de eveniment, publicul auditor va fi rasfatat nu numai cu povestea vinului ci si cu degustarea si dezbaterea acestuia. Alaturi de vinurile autohtone vor sta si cupajele de soiuri de vin, o arta si competitie de zi cu zi a oenologilor. Castigul evenimentului va reprezenta trecerea pragului cat mai multor iubitori de vin, arta si cultura in BIBLIOTECA DE VINURI AUTOHTONE.

Pasionatii, iubitorii de vin, profesionistii sunt asteptati pe parcursul a 3 zile atat la BIBLIOTECA DE VINURI AUTOHTONE cat si la fiecare producator in parte sa isi delecteze papilele gustative cu circa 222 de vinuri de calitate, vinuri autohtone, DOC-uri, IG-uri, vinul varietal, cupajele, ce provin din toate regiunile viticole ale Romaniei, Alaturi de vinul producatorilor si degustarile tematice vor fi prezente utilajele de vinificatie, accesoriile necesare pentru obtinerea produsului finit, oferte si pachete de turism vitivinicol.

Evenimentul se va incheia cu surprize mult asteptate, tombole/extrageri speciale atat pentru publicul profesionist, mass-media si vizitatori.

Organizatorii Iubesc Vinul Romanesc preconizeaza:

• Minim 25 de producatori de vin participanti ;
• Un numar 1000 de vizitatori pe zi ;
• 15 partenri media principali;
• 13 parteneri media reviste si ziare;
• 4 parteneri radio;
• 3 parteneri tv;
• 20 parteneri media online;

Evenimente mediatizate:

BIBLIOTECA DE VINURI AUTOHTONE.

Vinul autohton fată în fată cu media și consumatorul final. Degustarea și filmarea

prezentării vinurilor autohtone și a cupajelor românești.

Investitorii în dialog cu jurnaliștii - Interviuri televizate cu proprietarii de crame

Travel Mix TV, Lumea satului, TV H, Agro TV.

Ambasadori și personalităti din lumea artelor în dialog cu jurnaliștii

Utilaje de ultimă generatie și accesorii de vin.

Au fost incheiate parteneriate cu ministere si institutii ale statului, parteneriate cu USAMV Bucuresti, Facultatea de Horticultura.

Alte evenimente si actuni colaterale din Salon:

• Vanzarea vinului direct de la standul producatorului, obligatoriu cu casa de marcat;           
• Vizitarea salonului de catre ministrii, ambasadori, directori radio si tv, reprezentantii camerelor de comert din Bucuresti, studenti si masteranzi ai facultatilor: Facultatea de Agricultură, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală ;
• Lansarea de carti, reviste si cataloage

Program salon:

• Vineri 28 octombrie 10.00 – 19.00
• Sambata 29 octombrie 10.00 – 19.00
• Duminica 30 octombrie 10.00 - 17.00

*Intrarea se va face pe baza unui bilet in valoare de 20 lei, bilet ce va putea participa la tombola.

*Accesul copiilor sub 18 este permis doar in prezenta unui insotitor adult.

Nota: Conferinta de presa, va avea loc la „1000 de Chipuri”- Wine Bar, locatia din cadrul Complexului Hotlier Caro, Bd. Barbu Vacarescu, Nr. 164, Sector 2,  Bucuresti, in data de 25.10.2016, ora 10:00. Va asteptam, pt confirmare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Dacă italienii spun că toate drumurile duc la Roma, moldovenii spun că în țara lor toate drumurile duc la Cricova. Și pe bună dreptate pentru că orașul subteran este unul dintre acele locuri pe care trebuie să le vizitezi cel puțin o dată în viață. Arheologia și arta vinificației, la care se adaugă butoaiele gigant, milioanele de sticle pline, străzile cu nume de vinuri și sala de cinema sunt elementele care și-au dat mâna, oferindu-ne astăzi un loc unic în lume.

Din dragoste pentru vin și tradiție

Încă din parcarea cramei poţi afla detalii despre locul pe care urmează să îl vizitezi, însă cu adevărat informat vei fi din momentul în care ești invitat să te urci în mașinuța care te va plimba pe străzile orașului subteran, unul deloc mic pentru că, după cum atrage ghidul atenția încă de la început, „dacă am reuni toate străzile, am putea avea o stradă cu o lungime de peste 100 de km“. Până la prima oprire acesta se asigură că știi datele importante din istoricul cramei: încă din secolul al XIV-lea aici exista o mină din care se extrăgea piatra care ulterior era folosită pentru construcția caselor de pe tot teritoriul țării. În anul 1947, academicianul Petru Ungureanu a realizat un experiment pentru a observa cum se păstrează vinul în mină și a constatat faptul că se regăsesc aici cele mai bune condiții. În următorii ani s-au realizat alte experimente și așa s-a ajuns la crearea unei uriaşe crame şi depozit. La prima staţionare te poziționezi lângă butoaiele de stejar unde vinul este pus la învechit, iar străzile poartă numele vinului pe care îl depozitează: Fetească, Cabernet ș.a.m.d.

Plimbarea este cu adevărat palpitantă mai ales prin faptul că, înaintând printre hrube, te îndrepţi spre centrul pământului, la figurat vorbind, însă la un moment dat ajungi chiar și la adâncimea de 100 de metri. Și nu ajungi oriunde, ci la cinema! Da, n-am greșit locul, ci chiar în orașul subteran există o astfel de destinaţie elegantă și modernă unde turiștii sunt invitați să vadă un filmuleț care rezumă istoria cramei și a combinatului de vinuri.

Tot de la ghidul excursiei vei afla cum se face șampania prin metoda champenoise, dar și prin metoda tradițională. Dacă ești norocos poți vedea la lucru și linia de șampanizare, un echipament modern, dar cu siguranță te vei întâlni cu una dintre cele 5 doamne remueur care învârte în fiecare zi, câte o optime de cerc, sticlele cu șampanie așezate în suporturi de lemn speciale.

Din vinotecă n-ai mai pleca!

Înainte de a ajunge în vinotecă ai posibilitatea de a admira un muzeu în care diverse obiecte, machete și tablouri prezintă scene din producerea vinului, momente de sărbătoare sau momente din viața țăranului care are mereu o carafă cu vin în preajmă. Dar când ajungi în vinotecă nu știi încotro să te uiți. Miile de sticle așezate cu rost formează colecția națională. Și începi să te plimbi, dar nu înainte de a admira cele două distincții importante acordate cramei: Ordinul Republicii Moldova, cea mai înaltă distincție din stat, primită în anul 2002, precum și declararea prin lege, în anul 2004, a combinatului și a beciurilor ca patrimoniul cultural-național al Republicii Moldova. Colecția a fost creată în anul 1954, iar de-a lungul vremii a ajuns să numere chiar și 1,3 milioane de sticle. Există și o colecție privată de vinuri ce aparțin președinților din mai multe țări de pe mapamond. Aceasta este cu atât mai valoroasă pentru că păstrează vinuri vechi, unele în ediție limitată, iar la loc de cinste este așezat cel mai important vin: Evreiesc de Paști – Ierusalim 1902. Pentru acest vin au existat și numeroase oferte, uneori fiind vorba despre sume astronomice, dar am aflat că nu este de vânzare, momentan, indiferent de suma pe care ar fi cineva dispus să o plătească.

De-a lungul timpului, beciurile de la Cricova au devenit o atracție pentru numeroase personalități ale vieții politice, mondene, sportive și culturale. Din acest motiv a fost înființat și un panou cu fotografii care ilustrează momente ale vizitatorilor.

După o astfel de excursie parcă e musai să deguști un vin de Cricova. Aşa că excursia continuă cu vizitarea sălilor de degustare amenajate sub diverse tematici. Sala Europeană, Sala Fundul Mării, Sala Casa Mare, Sala Prezidențială și Sala cu șemineu. Fiecare dintre ele spune o poveste, a vinului, a tradiției moldave și a istoriei, creând mediul perfect pentru a sorbi dintr-un pahar cu vin. Tot aici este amenajat și un restaurant modern, chiar de lux ar spune unii, semn că fiecare oportunitate trebuie valorificată pentru ca vinurile moldovenești să rămână cea mai importantă carte de vizită a Republicii Moldova.

La plecare sentimentele sunt contradictorii: ești încântat de ce ai văzut, dar indignat de faptul că ai fi vrut să stai mai mult, să faci mai multe poze și atunci îți spui: sigur am să revin! Și cu acest gând te poți îndrepta spre magazinul cu suveniruri de unde poți lua o amintire sau mai multe, dar neapărat și o sticlă de vin de Cricova.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, paginile 54-55

Recent, la Editura MASR din Bucureşti a văzut luminiţa de la capătul tunelului şi a tiparului cartea cu titlul de mai sus, având ca autori trei specialişti, posesori ai unei practici îndelungate şi de calitate: V. Guţu, Fl. Mateescu şi M. Avarvarei. Ea se adresează în primul rând viticultorilor amatori, care pot avea astfel la dispoziţie un GHID care să le călăuzească lucrările ce trebuie executate în vie, cramă şi pivniţă.

Lucrarea este alcătuită din două părţi, şi anume:

Partea l-a – Cartea viei, în care sunt prezentate capitolele:

1. Înfiinţarea viilor pe lângă casă, din hibrizi direct producători;

2. Tehnologia obţinerii viţelor altoite;

3. Înfiinţarea plantaţiei de viţă-de-vie;

4. Sisteme de susţinere;

5. Tăierile de formare şi întreţinere;

6. Forme de conducere;

7. Lucrările de întreţinere a viilor pe rod şi 8. Boli şi dăunători.

Partea II-a – Cartea vinului cuprinde capitolele:

1. Inventarul minim necesar pentru obţinerea, condiţionarea şi păstrarea vinului;

2. Materia primă, prelucrarea şi condiţionarea primară;

3. Fermentarea mustului;

4. Întreţinerea vinului după încetarea fermentării.

Tot în cadrul părţii a II-a mai sunt prezentate şi două capitole speciale, şi anume: a) 44 de întrebări şi răspunsuri despre vin şi b) Să ne confecţionăm singuri un teasc.

La finalul cărţii sunt prezentate pe patru pagini 36 de poze color (foarte reuşite) privind cele mai rapace boli şi cei mai periculoşi dăunători ai viţei-de-vie. Aceste figuri pot avea un rol determinant pentru identificarea agenţilor patogeni care pot apărea în plantaţiile viticole.

Doritorii îşi pot procura această carte prin intermedierea Editurii MAST din Bucureşti, str. Sirenelor nr. 22, sector 5, telefon; 021-410.19.36 sau 0740-320.350.

Virgil Grecu

„O Altfel de… întâlnire” - eveniment ce va avea loc în data de 22 martie a.c., ora 18.30, în cadrul Centrului de Afaceri Green Gate, Ambery Hall Lights, București.

Aici se vor reuni vinuri de la cel puţin 22 producători, care și-au confirmat prezența la Salonul Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara.

Va fi un REGAL care va însufleti lumea vinului. Acest nou concept va îmbina clasicul unei conferințe de presă cu farmecul unei degustări.

Vor fi prezente importante personalităţi din viaţa publică, parlamentari, şi nu în ultimul rând reprezentanţi de prim rang ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

***

Salonul Internațional de Vinuri VINVEST Timișoara, eveniment ce se va desfăşura în perioada 22 – 24 aprilie 2016, în cadrul Centrulului Regional de Afaceri Timișoara.

Experienţa celor 12 ediţii ale Salonului VINVEST de la Timişoara ne-a oferit prilejul de a învăţa că nu este suficient doar să cunoaştem vinul, ci să-l şi oferim semenilor noştrii, publicului larg, împreună cu informaţiile necesare privind caliatea şi beneficiile lui.

Iată-ne ajunşi în acest an la a 13-a ediție a Salonului VINVEST de la Timișoara – și la cea de-a 11-a ediție a Concursului Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice. Pe lângă aspectele tradiționale, am mai învăţat că la fiecare  ediție trebuie să ne reinventăm. Adică trebuie să reîmprospătăm atmosfera cu oameni noi, abordări noi tematici de asemenea. Fiindcă și producătorii – am spune – se reinventează.

Mulțumim tuturor celor care ne-au fost alături susținându-ne în tot ceea ce am reușit să construim în toţi aceşti ani, astfel încât evenimentul să devină o tradiție în această parte de vest a țării, putând oferi imaginea unui altfel de vin, cel care astăzi stă pe masa consumatorilor, dar şi a concursurilor din ţară şi din lume.

Am fi onorați, dacă și la această ediție ne veţi fi alături susţinând pe parcursul celor trei zile, Timișoara – Capitala Vinului!

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească derulează, în prezent, 10 proiecte: 6 în cadrul Planului sectorial MADR-ADER 2020, în două fiind conducător de proiect, iar în 4 partener; 3 în cadrul PNCDI 2-Program 4 Parteneriate, ca partener; unul – COST FA 1303 – ca partener. Despre cele două proiecte în care ICDVV este titular ne-au vorbit dr. biolog Elena Brîndușe - director științific și dr. ing. Marian Ion – directorul general al instituției.

Proiectul 3.2.5. – „Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masa și vin“ are o valoare totală de 1,062 milioane de lei, bani asigurați de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și o perioadă de implementare de patru ani (2015-2018). Acesta se desfășoară în parteneriat cu stațiunile de cercetare-dezvoltare pentru viticultură și vinificație de la Blaj (Alba), Bujoru (Galați), Iași, Miniș (Arad) și Odobești (Vrancea), filiala SCDVV Pietroasa (Buzău) a USAMV București și Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești (Argeș). Detaliile au fost dezvoltate de directorul de proiect, dr. biolog Elena Brîndușe: „Proiectul se înscrie în preocupările actuale la nivel internațional privind evaluarea și valorificarea resurselor genetice. În România, utilizarea resurselor genetice în procesul de ameliorare a sortimentului a condus la obținerea unui material biologic diversificat, reprezentat prin soiuri și selecții clonale cu caracteristici superioare de productivitate și calitate, cu plasticitate ecologică ridicată, cu toleranță sporită la boli și dăunători, cu rezistență crescută la factorii de stress. În ultimii 10 ani, prin efectuarea hibridărilor în cadrul speciei Vitis, s-au obținut elite valoroase, care sunt plantate în câmpuri experimentale. Acestea se află pe rod în diferite stadii, în câmpuri comparative sau de încercare, fiind supuse selecției conservative. Elitele valoroase aflate în câmpurile de concurs vor fi omologate și brevetate ca soiuri.

Completarea fondului de germoplasmă viticolă deținut de partenerii proiectului cu soiuri și selecții clonale din soiurile românești autohtone, realizate în activitatea de ameliorare, diminuează riscul pierderii unor genotipuri din anumite motive (calamități naturale, retrocedări, reorganizarea unităților de cercetare etc.). Aceasta are efect pe termen mediu și lung, prin conservarea genelor de rezistența la factorii biotici și abiotici. Ca finalitate, printre altele, la ICDVV Valea Călugărească se va înființa un câmp demonstrativ cu cele mai valoroase genotipuri (creații) românești obținute în unitățile de cercetare viticolă“. Așadar, ca sinteză, după finalizarea proiectului, toate creațiile românești din ultimii ani se vor regăsi nu doar acolo unde au fost realizate, ci și în colecții de rezervă, pentru a avea siguranța păstrării lor timp îndelungat.

Proiectul 3.3.9. – „Menținerea materialului de înmulțire viticol – categoriile biologice material inițial de înmulțire, bază și certificate“ se înscrie în preocupările MADR privind necesitatea producerii materialului săditor viticol în vederea satisfacerii cerințelor Programului de reconversie în viticultură pentru perioada 2014-2018 și pentru înființarea plantațiilor viticole după această perioadă. Valoarea proiectului, finanțat de MADR, este de 962.850 lei, cu o perioadă de implementare de patru ani, până în 2018, având ca parteneri unitățile de cercetare de la Blaj, Iași, Minis, Murfatlar (Constanța), Odobești și INCDBH Ștefănești. Directorul de proiect este dr. ing. Marian Ion: „În ultimii 5 ani, în cadrul unităților de cercetare vitivinicole au fost omologate mai multe soiuri și clone. Ele vor fi testate virusologic, prin cele mai moderne metode, urmând să fie introduse în cadrul fondului național de germoplasmă viticolă. Pornind de la acest nucleu, prin parcurgerea tuturor etapelor specifice diferitelor categorii biologice de material de înmulțire, se evită dispariția naturală sau accidentală a soiurilor autohtone valoroase, se protejează și se promovează în producție noile creații și se pune la dispoziția marilor și micilor producători viticoli un material săditor sănătos, autentic și cu valoare biologică ridicată. Proiectul își propune ca unitățile de cercetare vitivinicolă să dispună de un stoc nucleu (G0) propriu, care să includă toate creațiile biologice valoroase realizate în cadrul unităților respective, pentru a menține valoarea biologică a acestora, prin conservarea lor în câmpuri de germoplasmă viticolă și pentru a putea răspunde prompt solicitărilor pepinieriștilor particulari care doresc să îți înființeze plantații mamă «certificat», cu soiurile și clonele create în cadrul stațiunilor. Din punct de vedere tehnic, proiectul urmărește realizarea bazei tehnice, respectiv a plantațiilor mamă «bază» și «certificat», care să stea la baza producerii materialului săditor viticol în România, în conformitate cu normele europene în domeniu. Înființarea plantațiilor mamă furnizoare de coarde altoi și butași portaltoi din categoriile «bază» și «certificat» va conduce la creșterea calității și siguranței fitosanitare a materialului de plantare, precum și la evitarea dispariției premature a plantațiilor viticole, ca urmare a infestării cu virusuri sau micoplasme (de exemplu, cancerul bacterian este cel mai dăunător). Pentru obținerea acestui material vor fi parcurse mai multe etape, fiecare cu caracteristicile tehnice și cerințele de calitate specifice, în concordanță cu Ordinul MADR nr. 1267 pe 2005. Obiectivele propuse se vor realiza prin cercetări cu caracter aplicativ care vor viza utilizarea celor mai adecvate soluții tehnologice de multiplicare rapidă a materialului biologic de înmulțire.“

Cunoscându-se faptul că, în prima etapă a reconversiei plantațiilor viticole, au fost multe discuții legate de incapacitatea României de a asigura material săditor, viticultorii aducând butași de oriunde altundeva din Europa, s-ar putea spune că, de aici înainte, stațiunile ori pepinieriștii vor putea asigura material autohton suficient. Iar răspunsul este favorabil, da, România ar putea asigura cantități suficiente, cu condiția ca viticultorul să facă o comandă certă cu un an înainte, fiindcă nimeni nu-și permite să lucreze pe stoc.

Maria BOGDAN

La sfârșitul lunii decembrie 2015, International Journal of Agricultural Science and Food Technology a publicat un studiu al unui grup de cercetători greci ale cărui concluzii pot marca începutul unei noi ere în conservarea vinurilor. Siguranța alimentară, dezvoltată cu precădere de-a lungul ultimilor 10 ani, are ca țintă declarată eliminarea cât mai profundă a substanțelor folosite în conservarea alimentelor și băuturilor, având în vedere riscul pe care acestea le reprezintă pentru sănătatea umană. În ceea ce privește conservarea vinurilor, ținta este eliminarea sărurilor de sulf (sulfiții). Într-o oarecare măsură, sulfiții sunt prezenți în mod natural în produsele viniviticole, însă ei sunt adăugați artificial, în diferite etape ale producerii vinurilor, ca și conservanți, pentru a preveni alterarea și oxidarea lor. Etapele în care sunt adăugați sulfiții sunt înainte de fermentare și înainte de îmbuteliere. Metabisulfitul de potasiu folosit în acest scop (K2S2O5) se transformă în mod natural în sulfit de potasiu și dioxid de sulf, adică în substanțele care sunt codate la nivel internațional prin indicatorii E224 și E223. Dioxidul de sulf previne dezvoltarea microorganismelor, protejând astfel culoarea și gustul vinurilor. Cu toate că și vinurile naturale conțin cantități mici de derivați ai sulfului, aceștia rămân în limite tolerabile pentru organismul uman.

Din 1987, SUA au reglementat cantitatea de sulfiți, obligând producătorul ca pe eticheta produsului să consemneze cantitatea conținută, dacă aceasta depășește valoarea de 10 ppm. În Uniunea Europeană, o măsură similară a intrat în vigoare începând cu anul 2005, și aceasta deoarece s-au observat legături cauză-efect între consumul de vin și cantitatea de sulfiți din organismul uman care, peste o anumită limită, duce la reacții adverse de genul: urticarie, strănut, umflarea gâtului și dificultăți de respirație, mergând până la anafilaxie și reacții alergice la persoanele sensibile la sulfit și la astmatici. Sulfiții sunt, de asemenea, recunoscuți pentru distrugerea vitaminei B1 (tiamina) din organism, indispensabilă sănătăţii fizice şi psihice, având efecte benefice asupra sistemului nervos, digestiv, dar şi la nivelul muşchilor şi chiar al inimii. Vitamina B1 poate juca un rol important în prevenirea şi/sau tratarea mai multor afecţiuni, precum: alcoolism, boala Alzheimer, boala Crohn, insuficienţa cardiacă congestivă, depresie, epilepsie, fibromialgie etc. Din aceste motive, multe proiecte de cercetare sunt menite să substituie sulfiții, în special pentru produsele ecologice etichetate.

Cercetătorii greci au folosit frunze și fructe prelevate de Hippophaes și fructe de Goji, care au fost adăugate în vinuri albe și roșii, după faza de fermentare. Aceștia au demonstrat că, folosind aceste plante în locul sulfitului, caracteristicile senzoriale și oenologice au rămas aproape neschimbate comparativ cu probele originale, iar activitatea lor antioxidantă a fost semnificativ crescută mai ales atunci când s-au adăugat frunzele plantei Hippophaes. Fructele de Goji și cele de Hippophaes au dus și ele la creșterea activității antioxidante, comparativ cu probele originale, în care nu s-au adăugat niciun fel de substanțe chimice.

Aflată la început de drum, cercetarea extractelor botanice care să înlocuiască utilizarea conservanților, coloranților și amelioratorilor de sinteză are toate șansele să ducă, nu peste multă vreme, la noi reglementări în privința calității vinurilor, de aceea investiția în cercetare rămâne o obligație a oricărei țări civilizate care se preocupă de sănătatea poporului ei.

Patrik Antonio Scoruș, student USAMV

VINVEST şi Asociaţia de Cultură şi Promovare a Vinului continuă şi în această toamnă Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC, prin GALA VINULUI NOU ŞI VECHI, cu degustări în zilele de 21 – 22 – 23 octombrie 2015, în intervalul orar 17:00 – 22:00, la Green Gate Bucureşti, locaţia Ambery Hall. Eveni­mentul este organizat cu aportul producătorilor de vin şi distribuitorilor de utilaje care se înscriu, precum şi al partenerului oficial Domeniile Anastasia. Pe parcursul celor 3 zile/seri producătorii de vin pot angaja, în spaţiu special amenajat, diferit de spaţiul de degustare închiriat de producător (susţinute de oenologul, somelierul sau investitorul cramei), degustări tematice asociate cu produse ale bucătăriei salonului restaurant Ambery Hall din incinta Green Gate Bucureşti.

Pasionaţii, iubitorii de vin, profesioniştii sunt aşteptaţi pe parcursul a 3 seri minunate să îşi delecteze papilele gustative cu circa 200 de vinuri de calitate ce provin din toate regiunile viticole ale României. Evenimentul se va încheia cu surprize mult aşteptate, tombola şi tragerea specială a două bilete pentru două persoane la o degustare de vin, de neuitat, la crama Domeniile Anastasia.

Operaţia de tratare a butoaielor de vin care au tirighie şi mucegai este o operaţie foarte importantă, necesară şi obligatorie. În timpul fermentării mustului în butoi până la primul pritoc, precum şi între primul şi al doilea pritoc, în perioada fermentării malo-lactice a vinurilor, pe fund şi pereţi (partea interioară a butoiului) se depune un sediment cu aspect sticlos şi gust acru, format în special din săruri, de tipul tartratului de potasiu, care popular se numeşte deseori piatra vinului, iar în limbajul oenologic de specialitate se numeşte tirighie. Prezenţa tirighiei în butoaiele în care se pune la fermentat o nouă şarjă de must ori, după caz, se pune la maturare – învechire o nouă încărcătură (plin) de vin este foarte nedorită, chiar contraindicată, întrucât tartraţii şi alte săruri se pot redizolva în mustul dulce ori în vinul tânăr, ducând astfel la obţinerea unui vin cu gust ierbos (profesioniştii îi spun ştiros) şi cu aciditate (acreală exogenă, rezultată din redizolvarea sărurilor de acid lactic în mustul dulce ori în vinul tânăr). Din această cauză butoaiele în care s-a fermentat mustul (mai ales roşu) trebuie curăţate de tirighie, prin spălare IMEDIATĂ (dacă-i posibil în aceeaşi zi) după golirea de vinul conţinut. Pentru desprinderea crustelor de tirighie de pe doage este absolut necesară întrebuinţarea lanţului de curăţire, care se leagă bine la un capăt de un băţ de grosimea unei cozi de mătură pentru a putea fi scos din vas după utilizare, iar celălalt capăt se introduce în butoi.

Lanţul trebuie să fie suficient de lung (câţiva metri) pentru ca în timpul rostogolirii butoiului să cureţe şi fundurile. Lanţul se mai poate lega şi de dopul butoiului, iar după curăţare, prin rostogolirea butoiului, se scoate dopul odată cu lanţul din butoi. Se pot folosi lanţuri simple, antiderapante de iarnă cu crampoane sau alte lanţuri cu ghimpi asemănători cumva cu cei de la sârma ghimpată ori la care sunt sudate diferite plăcuţe de oţel foarte ascuţite...! Dacă se spală repede după golire butoiul sau după câteva zile de înmuiere a tirighiei sunt bune chiar şi lanţurile cele mai simple şi la îndemână în orice gospodărie. Curăţarea cu lanţul trebuie obligatoriu să fie însoţită de tratarea cu o soluţie alcalină, dacă este posibil cât mai fierbinte, de sodă de rufe ori var bulgări care se sting pe loc înăuntrul butoiului, tot la fel ca la butoaiele oţetite. Soluţia alcalină fierbinte trebuie însă golită din butoi înainte ca ea să se răcească.

Tratarea butoaielor mucegăite se face fie cu o soluţie fierbinte de sodă calcinată în concentraţie de 10%, fie cu o soluţie fierbinte de acid sulfuric de aceeaşi concentraţie. Totuşi, se recomandă folosirea sodei înaintea acidului, dat fiind pericolul la manipularea acidului sulfuric! Urmează apoi spălarea butoiului de mai multe ori cu apă rece în care s-a amestecat cărbune animal câte 2 kg la 100 de litri de apă, pentru a absorbi mirosul de mucegai care ar fi putut rămâne în butoi. Dificultatea este că pentru micul producător cărbunele animal este relativ greu de procurat. Cu bune rezultate se foloseşte mangalul (cărbunele de lemn pentru forjă), numai că acesta trebuie pus în doze de cel puţin 5-6 kg la 100 de litri volum al butoiului şi sfărâmat în bucăţi atât de mici încât la golire să poată curge liber odată cu apa afară din butoi, dacă butoiul nu are uşiţă de curăţire. Dacă eventual mangalul sfărâmat prea mărunt se lipeşte de pereţii umezi ai butoiului folosim din nou lanţul, dar de această dată numai cu apă. După ce am igienizat butoiul, în vreo câteva luni mangalul s-a uscat, iar vara următoare se poate folosi la foc sau la alte întrebuinţări pentru care este destinat ca atare. Se mai poate folosi la tratarea vaselor mucegăite soluţie concentrată de permanganat de potasiu, 1 kg la 100 de litri apă, pulverizată în interiorul butoaielor folosind pompa de spate pentru stropit la vie. Se mai poate folosi clorura de calciu în concentraţie de 2%.

Pentru a îndepărta apoi mirosul de clor butoiul se spală bine în mai multe ape, iar după zvântare, la 3-4 zile, se afumă până ce persistă în butoi un uşor miros de S02 şi nu se mai simte mirosul de clor. Mai în glumă, mai în serios, trebuie să reţinem următoarele: vinul e blând şi ademenitor la început. Dar, băut peste măsură, înţeapă ca un şarpe şi îşi varsă veninul prin tot sângele! Strugurele este unul dintre cele mai sănătoase fructe, fiind extrem de bogat în vitamine şi substanţe antioxidante, o parte dintre acestea încetinind procesul de îmbătrânire, conform analizelor biochimice. În bobul său, mai ales în coajă şi în seminţe, se găsesc toate vitaminele, lucru destul de rar întâlnit la fructe, având în special vitaminele C, B-urile, D, E, F, K. Bobul de strugure mai conţine şi fosfaţi, ioduri şi cloruri, de la magneziu, potasiu, calciu, sodiu până la coenzima Q10. Datorită acestei compoziţii extrem de bogate în vitamine, strugurii menţin sănătatea ficatului şi a rinichilor. (V. ALEXANDRU)

După un an 2013 cu supraproducţie de vin, 2014 se arată mai degrabă modest pentru producători, situaţie determinată în mare parte de condiţiile meteo defavorabile, care au redus producţia cu circa 25% faţă de 2012, un an normal din punctul de vedere al recoltei. Viticultorii speră ca măcar calitatea vinurilor să fie de excepţie.

Pe fondul numeroaselor precipitaţii din acest an, care au afectat o mare parte din podgorii, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului se aşteaptă la o producţie de vin mai mică cu circa 25% faţă de 2012, când recolta a atins niveluri normale. Există, însă, şi zone unde pierderile au fost de 100%, viticultorii renunţând practic să mai culeagă strugurii.

„Avem un an atipic. 2014 este un an cu o producţie diminuată faţă de 2012 cu 25%. Vreau să punctez că 2013 a fost un an cu o producţie de struguri şi de vin foarte mare şi de aceea nu facem referire la anul de producţie 2013. Au fost regiuni viticole afectate de grindină, cu preponderenţă Banat, Mehedinţi, Drăgăşani şi Tulcea. Precipitaţiile au fost duble cantitativ faţă de anul precedent, iar acest lucru a îngreunat campania agricolă în general, de la tratamente până la cules“, a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedinte PNVV.

Acesta susţine că, din punct de vedere cantitativ, producătorii care au efectuat corect şi la timp tratamentele fitosanitare nu au avut pierderi semnificative de producţie raportat la producţiile normale estimate.

Din punct de vedere calitativ, toamna călduroasă şi prelungită, cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, va conduce la obţinerea unor producţii de struguri cu caracteristici senzoriale şi fizico-chimice deosebite şi implicit a unor vinuri de calitate ridicată, după cum apreciază reprezentantul PNVV.

Acesta avertizează, însă, viticultorii că este foarte posibil ca în unele regiuni să fie înregistrate ploi, care vor afecta culesul strugurilor la momentul optim sau chiar mai rău, acestea pot să determine apariţia mucegaiului. Situaţia ar putea fi cu atât mai dificilă cu cât nu se pot face tratamente înaintea culesului, susţine Ovidiu Gheorghe.

În 2012 producţia de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri, iar în 2013 de 5,1 milioane de hectolitri, potrivit datelor MADR.

Diferenţe mari între regiuni

Producţia de struguri diferă în acest an foarte mult de la o zonă la alta. Dacă la Cotnari estimările sunt optimiste, în alte zone lucrurile stau cu totul altfel. La Săhăteni (Dealu Mare) producţia este undeva la jumătatea nivelului de anul trecut, în timp ce în Argeş există viticultori care pur şi simplu au renunţat să mai culeagă strugurii afectaţi de mană.

Pentru acest an, conducerea Cotnari estimează o producţie de vin de 15 milioane de litri, comparativ cu 13 milioane de litri, anul trecut, de pe cele 1.300 ha de vie admi­nistrate de companie. În campanie, peste 1.400 de culegători adună zilnic strugurii aflaţi în viile de pe cele 7 coline ale Cotnariului. Culesul a început cu suprafeţele de Frâncuşa, Fetească Albă şi Tămâioasă, urmate de Grasa de Cotnari. Pe rod au intrat, şi încă din 2013, Feteasca Neagră şi Busuioaca, reintroduse în podgoria Cotnari după aproape 100 de ani.

În Argeş, în schimb, precipitaţiile au făcut ravagii. George Lazăr, de exemplu, care deţine 11 ha de vie, spune că nu a mai văzut precipitaţii precum cele din acest an niciodată.

„Pagubele au fost foarte mari, au fost ploi de 100 de litri pe metru pătrat în Argeş. Am avut parte de trei ploi, dintre care una chiar în timpul înfloritului. La momentul acela, ploile s-au prelungit şi nu am putut să intrăm să executăm tratamentele. Totul s-a dus pe apa sâmbetei şi nu am mai avut ce să mai facem“, spune Lazăr. El afirmă că a luat decizia de a nu mai recolta via, deoarece cantitatea de zahăr din struguri era foarte mică – mai puţin de 150 de grame.

„N-am cules, pentru că dacă recoltezi struguri care sunt pe jumătate stricaţi trebuie să pui zahăr, ceea ce legislaţia nu îţi dă voie. Trebuie să adaugi cel puţin 20 de grame ca să faci un vin de 10 grade. Ce a mai scăpat din struguri, cred că nu a avut nici 150 de grame de zahăr“, a declarat Lazăr.

Producţie la jumătate la Săhăteni

Producţia din acest an este mult mai mică şi la Domeniile Săhăteni, în podgoria Dealu Mare, sub jumătate faţă de cea de anul trecut, după cum afirmă Aurelia Vişinescu, în calitate de oenolog şi proprietar al companiei.

„Să nu uităm totuşi că 2013 a fost un an de excepţie în ceea ce priveşte producţiile de struguri obţinute în România. Dacă ne raportăm la un an normal, scăderea ar fi cam de 30%. Sunt foarte multe suprafeţele fără struguri, recolta a fost pierdută chiar din faza de legare ca urmare a atacului de mană şi făinare în special“, a declarat Vişinescu.

Ploile excesive au făcut ca aplicarea tratamentelor fitosanitare să nu poată fi efectuată la timp, iar multe tratamente au fost spălate de ploi şi nu au mai asigurat protecţia necesară.

Aurelia Vişinescu mai afirmă că, din cauza precipitaţiilor, a fost „sacrificată“ o parte din plantaţie pentru a putea fi ţinute sub control parcelele valoroase calitativ, dar chiar şi aşa producţiile au fost semnificativ mai mici în comparaţie cu un an normal. În ceea ce priveşte coacerea, aceasta a fost foarte diferită, soiurile albe au ajuns la maturitate foarte repede, în timp ce pentru soiurile roşii încă nu s-a atins acest moment (n. red. – la data de 30 septembrie), excepţie fiind Pinot Noir-ul, care este un soi timpuriu.

„Aceasta îmi aminteşte cumva de începuturile carierei mele când nu intram la cules decât în luna octombrie, mergând chiar către sfârşitul lunii cu soiurile tardive precum Cabernet Sauvignon“, adaugă Vişinescu.

În ceea ce priveşte calitatea vinului din acest an, în mod cert 2014 va fi mult mai bun decât 2013 şi 2012, susţine oeonologul de la Săhăteni.

Ioana Guţe

In perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2013, ROMEXPO a organizat sase manifestari expozitionale ce au avut tematici complementare. Astfel, vizitatorii au putut lua parte la:

-          INDAGRA - Targ international de produse si echipamente in domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii si zootehniei

-          INDAGRA FOOD - Targ international pentru industria alimentara

-          ALL - PACK – Expozitie internationala pentru ambalaje, materiale, masini si echipamente specifice

-          EXPO DRINK & WINE – Targ de vinuri, bauturi alcoolice si non-alcoolice

-          AUTOEXPOTEHNICA – Expozitie internationala de componente si accesorii auto

-          TARGUL DE PRODUSE TRADITIONALE

Cele sase targuri au reunit peste 700 de firme din Romania si din strainatate, pe o suprafata de aproximativ 40.000 de metri patrati. Beneficiind de o puternica reprezentare internationala, evenimentele au adus in fata publicului atat companii autohtone, cat si de peste hotare din tari precum: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Coreea de Sud, Danemarca, Emiratele Arabe Unite, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Spania, SUA, Turcia si Ungaria.

Numarul mare de expozanti, calitatea si diversitatea produselor prezentate, noutatile si recordurile acestei editii au atras 60.000 de vizitatori in toate cele cinci zile.

INDAGRA a fost si in acest an capul de afis al manifestarilor expozitionale, depasind orice asteptari: “A fost o editie care a batut toate recordurile, fara indoiala. Fie ca ne referim la numarul de expozanti, la participarile internationale, la numarul de produse expuse sau la vizitatori, anul 2013 este unul de referinta pentru INDAGRA”, declara Mariana Suciu, Director General ROMEXPO S.A.

Ca la fiecare editie si de aceasta data INDAGRA a fost sinonim cu noutatile si recordurile. Dintre acestea amintim:

-          Cea mai mare paine din Romania a fost coapta in timpul evenimentului, avand o greutate de 96 de kg. Aceasta a fost realizata din 57 de kg de faina, 34 de litri de apa, 10 kg de cartofi, 1 kg de drojdie, 1 kg de sare iar procesul de coacere a durat 6 ore. Produsul final a fost taiat si impartit vizitatorilor chiar de catre Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Domnul Daniel Constantin

-          Berbecul de peste 100 de kg, “Miss Vacuta” Vanessa, licitatia cu strigare pentru animale, utilajele de ultima generatie dar si cea mai mare folie de sere din Romania au fost alte atractii ale INDAGRA.

Manifestare expozitionala dedicata in mare parte specialistilor, dar si publicului larg, INDAGRA a fost si de aceasta data gazda a numeroase seminarii si sesiuni informative din cadrul carora fermierii au putut afla stadiul fondurilor alocate pentru agricultura, cum pot realiza corect dosarele pentru finantare, beneficiind in acelasi timp si de experienta companiilor din strainatate.

Pentru familii si in special pentru copii, weekend-ul a fost prilej pentru a vedea si testa utilaje spectaculoase dar si pentru a admira numeroase specii de animale si pasari, printre care si exemplare rare aduse doar in cadrul targului.

In acelasi timp cu INDAGRA au mai avut loc alte cinci targuri complementare, care au delectat vizitatorii. Astfel, in cadrul INDAGRA FOOD, ALL-PACK, EXPO DRINK & WINE, AUTOEXPOTEHNICA si TARGULUI DE PRODUSE TRADITIONALE, o multitudine de produse alimentare si echipamente pentru industria alimentara, felurite soiuri de vinuri din Romania dar si din Europa, materiale si utilaje pentru industria ambalajelor, componente, accesorii auto dar si zone special dedicate produselor traditionale si bio au incantat persoanele care au poposit la fiecare stand in parte.

„Ne-am bucurat sa putem oferi publicului evenimente de calitate, care cu siguranta au fost apreciate de vizitatori. Diversitatea si noutatile au fost si in aceast an atuul manifestarilor expozitionale prezentate si credem ca toti cei care le-au trecut pragul au gasit aici resurse si informatii pentru dezvoltarea afacerilor proprii”, conchide Mariana Suciu, Director General ROMEXPO S.A.

Va asteptam la editiile 2014 ale INDAGRA, INDAGRA FOOD, EXPO DRINK & WINE, ALL-PACK si AUTOEXPOTEHNICA si TARGUL DE PRODUSE TRADITIONALE.

Pentru mai multe detalii despre evenimentele organizate de ROMEXPO, accesati: www.romexpo.ro

Raportat la extremele climatologice, anul 2013 ar trebui să fie mai bun pentru viticultură, în comparaţie cu 2012, când viţa de vie a fost afectată de gerurile năprasnice din februarie şi apoi de seceta atmosferică şi pedologică puternică din lunile iunie-august. Fenomenele meteorologice din acest an s-au manifestat izolat, două valuri de grindină, de la sfârşitul lunii mai şi prima decadă a lunii iulie, afectând, suprafeţele plantate cu viţă de vie din Odobeşti, Broşteni, Ţifeşti, Jariştea, Găgeşti şi Boloteşti, din judeţul Vrancea, în procente de 30-60%. Grindină a mai fost în Dobrogea, dar pierderile reclamate la Adamclisi şi Murfatlar nu sunt foarte importante. Per total ţară însă, producătorii aşteaptă o recoltă mai bună cu 25% decât anul trecut şi de o calitate superioară, dat fiind faptul că a existat un echilibru între precipitaţii şi temperatură (căldură).

7-10 tone în Dealu Mare

Dr. ing. Marian Ion, director ştiinţific la ICDVV Valea Călugărească, referindu-se la podgoria Dealu Mare, estimează o medie a producţiei de 6.500-7.000 kg/ha: „Vor fi producţii în viile tinere şi de 10-11.000kg/ha, dar media este trasă în jos de recolta din plantaţiile bătrâne, unde nu se poate conta pe mai mult de 5-6.000kg /ha, pe alocuri şi 4.000 kg/ha. Dacă perioada de secetă însoţită de caniculă va persista, este posibil să avem diminuări de recoltă, nu cu foarte mult, dar scăderea nu poate fi evitată“. 

La Pietroasele, în condiţiile unui an climatic fără excese, mai puţin perioada de secetă din ultima perioadă, se estimează o medie de 7.200 kg/ha, cu o maximă de recoltă la soiul Burgund Mare (9.000 kg/ha) şi un minim la Cabernet Sauvignon (6.200 kg/ha) şi Riesling italian (6.000 kg/ha).

În zona Ceptura, ing. Robert Băicoianu, vorbea despre o producţie excelentă calitativ în primul rând, cu însuşiri organoleptice specifice fiecărui soi exprimate la maximum, dar şi calitativ, cu o medie a producţiei cert peste 10.000 kg/ha.

Şi în judeţul Buzău, în centrul viticol Verneşti – Zoreşti, lucrurile stau foarte bine, potrivit ing. Vasile Mocanu: „La noi s-a început deja recoltarea, cu 7-10 zile mai devreme, cu viţa de vie aflată în anul al III-lea, pentru a o elibera de sarcină şi a-i permite să formeze elementele pentru rodul următor. Ca estimare a producţiei, aceasta diferă, în funcţie de cât a programat fiecare prin tăiere, de vârsta plantaţiei, de goluri etc. Un raport echilibrat între calitate şi cantitate ar vorbi despre un optim de 8.000 kg/ha, însă anul acesta, media trece peste 10.000 kg/ha, putându-se atinge lejer 12.000 kg/ha, la Fetească regală şi albă. În zona noastră, ne bucurăm de un an bun, când Muscatul Ottonel poate ajunge şi la 15.000 kg/ha, dar una peste alta, vorbind doar despre via mea, mă aştept să am o recoltă cu 30% mai bună comparativ cu anul trecut, deşi raportarea nu este corectă, având în vedere că reperul (2012) este un an afectat puternic de îngheţ“.

Datele publicate pe site-ul oficial al MADR arată că, în 2012, suprafaţa cultivată cu viţă de vie a fost de 183. 169 ha (locul 5 în Europa şi 10 în lume), cu o producţie de vin cifrată la 3450,7 mii hl, mai mică decât în anul 2011 cu 607,5 mii hl. Structura pe soiuri nobile a plantaţiilor este dominată de Fetească regală (15,86%), Merlot (14,83%), Fetească albă (11,78%), Riesling italian (6,99%) şi Aligote (6,86%). Din ţară au plecat la export 11,8 mii tone de vin, cu un volum al tranzacţiilor de 16,6 milioane de euro, dar piaţa internă a înghiţit de cinci ori mai mult vin adus din ţările intracomunitare şi terţe/agreate, respectiv, 59 mii tone, care au valorat 44,9 milioane de euro.

Cotnari şi Huşi – recolte excelente

Potrivit informaţiilor trimise din Dobrogea, la Murfatlar, specialiştii contează pe producţii de peste 10-11.000 kg/ ha.

În Galaţi, în Dealurile Bujorului, se estimează o recoltă de 5.000-6000 kg/ha, mai mică în suprafeţele lucrate în loturi restrânse (Muscat Ottonel, în jur de 3.000 kg/ha). Alte evaluări: 5.000 kg/ha la Nicoreşti, 7.500 kg/ha (Fetească regală şi albă), la Matca, între 7.000 kg/ha (Cabernet sauvignon) şi 12.000 kg/ha (Riesling), la soiurile pentru vin, şi de la 7.000 kg/ha (Afuz Ali şi Italia) la 10.000 kg/ha (Perla de Csaba), în cazul soiurilor de masă, în centrul viticol Iveşti.

Secretarul ştiinţific de la SCDVV Iaşi, dr. ing. Doina Damian, vorbeşte despre o producţie, potrivit estimărilor şi a informaţiilor primite din teren, de 10.900 kg/ha la soiurile pentru vin roşu şi de 6.900 kg/ha la soiurile albe, în podgoria Huşi – Vaslui (Fetească regală – 11.000 kg/ha, Aligoté – 11.000 kg/ha, Tămâioasă românească – 11 000 kg/ha, Busuioacă de Bohotin – 11.300 kg/ha, Cabernet Sauvignon – 9 000 kg/ha), în vreme ce, la Cotnari – Iaşi, recolta este evaluată la 8-12.000 kg/ha.

Pe dealurile din apropierea Iaşilor, producţia este de aşteptat să depăşească 6.400 kg/ha (4.400-Merlot, 4.250 – Muscat Ottonel, 7.500 – Aligoté. 5.270 – Fetească regală).

În judeţul Iaşi, în anumite zone, producţia a fost afectată de căderile de grindină din 21 mai, respectiv, 4 iunie 2013.

Muscat Ottonel, soi cu probleme în Transilvania

În Arad, la Miniş, lucrurile ar fi stat binişor dacă nu ar fi apărut intervalul de aproape o lună, în care temperaturile de 35-40°C la adăpost şi lipsa precipitaţiilor (au fost nopţi în care nu s-a format nici măcar roua) au contribuit la diminuarea producţiei. Un 4.200 kg/ha este varianta optimistă.

În zona de influenţă a SCDVV Blaj, se estimează rezultate medii mai slabe la Muscat Ottonel (3.500 kg/ha) şi Pinot gris (5.600 kg/ha) şi bune la Riesling Italian (7.000 kg/ha), Fetească regală (8.900 kg/ha), Sauvignon blanc (9.800 kg/ha). În cazul soiului Muscat Ottonel, din cauza temperaturilor scăzute din primăvară, s-a produs fenomenul de cădere a florilor şi boabelor tinere. Mai multe soiuri au fost afectate, dar efectul cel mai puternic s-a resimţit la Ottonel.

În viile Jidveiului, directorul tehnic al celei mai mari companii din Transilvania, Marian Cucură, anticipează o producţie mai mare, în medie, cu 3.000 kg/ha, în comparaţie cu anul trecut: „La Muscat Ottonel,  afectat de temperaturile scăzute din timpul înfloritului, contăm pe 4-5.000 kg/ha, dar media pe ansamblul plantaţiilor va fi de, să zicem, 8-9.000 kg/ha. Cele mai bune rezultate le avem la Fetească regală, unde ne aşteptăm la o producţie de 14.000 kg/ha.

Maria BOGDAN

Unul dintre cele mai importante momente în procesul de vinificaţie îl reprezintă maturarea vinului în baricuri pentru o perioadă determinată de timp. Acest lucru conferă vinului cantitatea de taninuri specifică şi, în egală măsură, definitivează aromele sale. Renumitele butoaie de stejar, cu capacităţi de 225 de litri, care fac parte din recuzita oricărei crame care se respectă, au o perioadă de utilizare de numai 3-4 ani, reprezentând ciclurile de maturare, motiv pentru care sunt considerate cele mai costisitoare investiţii ale unui producător de vin. Detanizarea butoaielor este o operaţiune obligatorie pentru fiecare tip de butoi, fie că ne referim la butoaiele de maturare – baricuri – sau la butoaiele de depozitare – budane – pentru a îndepărta excesul de tanin din lemn, precum şi eventualii germeni microbiologici, care pot afecta calitatea vinului.

Poţi pune vinul nou în butoiul vechi

Deşi, în mod tradiţional, se spune că „nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi“, recent, pe piaţa din România, compania Norad din Timişoara, cu o experienţă de 18 ani în domeniul comercializării echipamentelor de răcire şi întreţinere a sistemelor de stocare a băuturilor şi produselor alimentare, a adus o nouă soluţie pentru tratarea butoaielor de lemn de stejar de tip baric, care urmăreşte prelungirea duratei de utilizare a acestora de la 3-4 ani până la 7 ani. „Este o instalaţie inovatoare în România, care are două calităţi: de igienizare şi de tratare a baricurilor unde se ţine vinul. După cum bine ştiţi, un baric se foloseşte de maximum 3-4 ori, după care nu mai poate fi utilizat. Cu această instalaţie urmărim să prelungim durata de viaţă a baricurilor. Se folosesc două tipuri de substanţe pentru a curăţa foarte bine pereţii baricurilor şi a păstra, în acelaşi timp, porozitatea cât mai deschisă, pentru a scoate taninul din lemn. Cele două substanţe sunt un acid şi o bază al căror scop este de a neutraliza suprafaţa lemnului astfel încât aceasta să revină la condiţiile iniţiale fără a afecta calităţile vinului ce urmează a fi depozitat“, ne-a declarat Anton Daniel, reprezentantul companiei Norad. Aplicarea celor două substanţe la o presiune mare se face complementar cu utilizarea metodei tradiţionale de detanizare cu apă caldă. „Este o instalaţie care se foloseşte la presiune şi la o anumită temperatură a apei, precum şi a substanţelor adiacente, ce provin de la firma Thonhauser. De altfel, această companie se ocupă de mai bine de 30 de ani de întreţinerea şi igienizarea instalaţiilor de vinificaţie şi de depozitare. Am fost cu această instalaţie la mai multe târguri, inclusiv la VinVest, unde am remarcat un interes crescut din partea vinificatorilor pentru acest produs“, a precizat Anton Daniel. De altfel, mai mulţi deţinători de crame s-au arătat interesaţi să testeze acest sistem de recondiţionare a baricurilor în acest an pentru a vedea eficienţa lui. Trebuie spus că soluţia propusă de firma austriacă nu este una invazivă, asemenea tehnicii pe care unele companii din domeniu o propuneau prin decuparea unui strat de lemn şi arderea ulterioară a butoiului prin interior. Nu în ultimul rând, conform producătorului, alături de prelungirea perioadei de utilizare a baricurilor, aplicarea regulată – cel puţin o dată pe an – a acestor soluţii de curăţare elimină riscul infecţiilor microbiologice cu Bretanomyces şi Dekkera.

Daniel PLĂIAŞU