Cum sunt sprijiniți fermierii, proprietarii de păduri, producătorii de produse alimentare, cum sunt implementate cele peste 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național, cum este organizat sistemul de învățământ agricol în Franța sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns Marie-Luce Gibe, consilier agricol la Ambasada Franței.

– Care sunt principalele provocări pentru agricultura și industria agroalimentară în Franța?

– Politicile agricole și alimentare ale Uniunii Europene evoluează pentru a promova practici mai durabile în ceea ce privește protejarea mediul și a sănătății, cu sprijinul deplin al Franței. Acesta este obiectivul stabilit prin Pactul Verde European și strategiile specifice din domeniul agricol. Franța este totuși foarte atentă să se asigure că eforturile depuse de fermierii europeni nu sunt afectate de o creștere a importurilor de produse agricole din zone care aplică standarde de mediu și de sănătate mai puțin ambițioase. Prin urmare, Franța dorește să colaboreze cu partenerii săi europeni pentru a introduce măsuri „în oglindă“ oriunde este relevant, adică pentru a se respecta standardele Uniunii Europene referitoare la protejarea mediului și a sănătății și în cazul produselor importate din țări terțe.

De altfel, Franța a început un proces de tranziție agro-ecologică spre practici agricole sustenabile încă din anul 2014, proces care se consolidează și în care există solidaritatea celorlalte țări membre prin: egalitate de tratament prin PAC, dar și măsuri oglindă propuse de Ministerul de Agricultură în cadrul PFUE.

Agricultura se confruntă și cu o scădere a atractivității în rândul noilor generații. Mulți fermieri se vor pensiona fără să fie tineri dornici să le ia locul. Modelul istoric francez al fermei familiale medii (media națională de 63 ha în 2016 ASA) este de asemenea amenințat, dar MAA susține astăzi diversificarea modelelor agricole. Cu toate acestea, spre deosebire de România, creșterea excesivă a dimensiunii este descurajată în Franța (opoziția la o fermă de 1.000 de vaci/reglementări referitoare la accesul terenului agricol). Transmiterea fermelor este o problemă principală pentru Franța și este, de asemenea, în atenția politicilor publice. Pe 7 octombrie 2020, SAFER, FNSEA, JA și APCA și-au reiterat angajamentul față de menținerea reglementării pieței funciare.

În sfârșit, cetățenii și consumatorii au din ce în ce mai multe solicitări cu privire la calitatea alimentelor (creștere puternică a cererii de produse ecologice) și a modului de cultivare (produse fitosanitare și bunăstarea animalelor). Fermierii și IAA-urile trebuie să se adapteze constant acestor solicitări.

– Ce măsuri au fost luate pentru a sprijini fermierii, proprietarii de păduri, producătorii de produse agricole și industriile conexe?

– Franța, ca și România, a beneficiat de măsuri de sprijin pentru a face față pandemiei. În Franța au avut loc închideri mai semnificative ale sectorului HoReCa și, prin urmare, efectele asupra fermierilor, în special în domeniul producătorilor de vin și al produselor cu valoare adăugată ridicată au fost mai accentuate. În acest sens au fost instituite măsuri temporare de sprijin. Reziliența sistemului alimentar a fost, de asemenea, pusă la îndoială, ceea ce a favorizat o consolidare a legăturilor la nivel local dintre fermieri și consumatori prin inițiative cum ar fi: platforma de produse agricole proaspete și locale și PAT – program alimentar teritorial. Bineînțeles că există și PNRR-ul. În Franța, partea agricolă/silvică se concentrează în principal pe hrană, bunăstarea animalelor și reîmpădurire. Este de menționat faptul că Franța beneficiază de 40 de miliarde de euro fonduri europene, la care a adăugat 60 de miliarde susținuți din bugetul național, ceea ce îi oferă o mai mare libertate financiară. Din cele aproximativ peste 100 de miliarde, agricultura și silvicultura reprezintă 1 miliard de euro.

– Ce ne puteți spune despre finanțarea proiectelor din țară? Aveți peste 170 de proiecte, un număr destul de mare. Cum ați reușit această performanță?

– Vorbim despre 170 de proiecte finanțate prin planul alimentar național. Franța este o țară care dispune de o experiență ridicată în gestionarea unor crize prin măsuri de contracarare concretizate în strategii, planuri și obiective revizuite periodic. În acest sens, spre exemplu, lucrăm foarte mult prin apeluri de proiecte în cadrul planului alimentar național. Ceea ce s-a ales din punct de vedere strategic a fost să fie implementate măsuri care funcționează bine și care au prioritate, dar care nu aveau un buget suficient. Prin urmare, s-a extins pachetul bugetar în special prin intermediul PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Au existat avansuri de finanțare chiar și atunci când PNRR nu fusese încă adoptat.

– Cum este organizat sistemul educațional agricol în Franța și, respectiv, cum sunt consiliați tinerii să aleagă un eventual parcurs educațional agricol?

– În Franța, spre deosebire de România, disponibilitatea forței de munca nu este o problemă atât de mare. Acest lucru nu înseamnă că agricultura și industria agroalimentară sunt sectoare de activitate în care companiile nu întâmpină dificultăți în a recruta. Când vine vorba de șefi de fermă, care reprezintă un statut cu totul special (nu manageri de fermă, ci chiar oameni care lucrează în mod direct în producția agricolă), există, ca peste tot, o criză vocațională. Munca este grea și veniturile sunt adesea scăzute.

MAA, care este responsabil de educația agricolă, desfășoară campanii de promovare a acestor meserii, „Aventura celor vii“, de exemplu, cu rulote care străbat Franța, sau campanii privind promovarea antreprenorialului în mediul rural. Acest lucru ajută, dar nu este încă suficient.

Liceele agricole din Franța sunt bine susținute de comunitățile locale. Acestea dispun de ferme experimentale. Trebuie subliniat faptul că tinerii sunt în special încurajați să facă stagii de practică în ferme, unde ei chiar lucrează, nefiind limitați doar la a observa. Acest stagiu are un rol important în notele lor, chiar și la nivel de Bac! Aceasta este una dintre diferențele majore față de România. Discutăm mult cu MADR și Ministerul Educației din România despre reforma necesară a programelor de bacalaureat agricol din România. În Franța, rata de succes în cadrul unor astfel de programe (de la nivelul CAP până la certificatul de tehnician superior) este foarte mare – 90,7% în 2021. Copiii și părinții sunt mândri de școala absolvită, iar tinerii absolvenți își găsesc rapid de lucru, ceea ce conferă tuturor multiple satisfacții.

Pentru partea salarială, în perioada pandemiei a fost înființată și o platformă între centrele de angajare și camerele de agricultură/sindicate pentru a facilita legătura dintre fermierii care caută forță de muncă și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau studenți (recoltă și cules).

– Pe ce reforme se bazează Franța în Planul Strategic Național (PSN/PAC) și cum pot fi ele implementate?

– În cadrul PSN, nu prea putem vorbi de măsuri de reformă propriu-zise. Reforme sunt propuse la nivelul UE și transpuse în practică la nivel național prin PSN. Putem în acest caz vorbi cel mult de adaptări conform specificului național. PNS a făcut obiectul unor consultări interne complexe cu profesioniști, dar și în egală măsură cu ONG-uri, consumatori și cetățeni. Pentru prima dată a fost mobilizată comisia națională de dezbatere publică CNDP. Trebuie subliniat faptul că Ministerul francez al Agriculturii a trebuit să răspundă la mii de întrebări în care au fost precizate foarte clar cum sunt sau, dimpotrivă, nu sunt luate în considerare diverse măsuri de reformă în următorul CAP.

De exemplu, încă lucrăm la măsurile de ecoscheme care reprezintă una dintre reformele centrale ale noului PAC. În acest moment încercăm să identificăm cele mai pertinente măsuri de sprijin care pot răspunde diversității fermelor noastre fără însă a deveni foarte complexe și care să rămână în același timp corecte.

– Nu în ultimul rând, v-aș întreba... Cum sunt promovate produsele locale în Franța?

– În primul rând trebuie menționat faptul că există o multitudine de sisteme de certificare a produselor locale. Principalele de care suntem foarte atașați în Franța sunt Indicațiile geografice și produsele organice. Prin astfel de scheme de calitate se certifică nu neapărat proveniența locală a produselor alimentare.

Parcurile regionale, departamentele și regiunile pot dispune de astfel de surse de finanțare pentru a susține măsuri de promovare a unor astfel de produse pe teritoriile lor.

O altă pârghie importantă constă în faptul că în Franța (spre deosebire de România) în cazul școlarilor se asigură zilnic mese calde. Părinții plătesc pentru acestea, devenind în acest fel foarte atenți și sensibili la ceea ce mănâncă copiii lor. Sunt volume mari de consum care atrag interesul fermierilor, și în special al fermierilor locali. Cantinele sunt de altfel gestionate de către comunitățile locale care au mai multă putere comparativ cu România (în special la nivel de regiune), iar fermierii știu să le reamintească aleșilor locali de necesitatea promovării produselor locale în meniul școlarilor.

Obiectivul de a face consumul de produse alimentare din astfel de cantine mai orientat spre produse locale și mai durabile a fost consacrat în legea EGALIM. Există în acest fel o serie de obiective clare: „50% din produsele consumate în cantinele destinate școlarilor trebuie să fie certificate prin semne oficiale de calitate și origine (SIQO), organice sau cu Înaltă Valoare Naturală“ până în 2022.

Pe de altă parte, nu intenționăm să spălăm creierul copiilor. Cantinele sunt deschise produselor alimentare din toate culturile. Există în acest sens constituite meniuri tematice pe diferite țări pentru a promova multiculturalitatea. Respectăm și legislația europeană care interzice favorizarea produselor naționale (cantitatea loturilor). Este vorba despre produse certificate/bio care pot proveni din oricare țară membră a UE.

De asemenea, doresc să subliniez faptul că prin educație se creează o legătură strânsă între teritoriul și alimentația sănătoasă și durabilă. Acestea sunt și elemente de justiție socială, unul dintre pilonii strategici ai planului nostru alimentar național. În acest fel s-a propus să se constituie un fond de 50 de milioane de euro pentru comunitățile rurale mici, ca parte a planului de redresare, astfel încât acestea să poată achiziționa echipamente de procesare, în special pentru fructe și legume, dar și pentru a pregăti bucătari.

Simona-Nicole DAVID

Începând de luni, 3 septembrie 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide noi sesiuni de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin intermediul a trei submăsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru teritoriul național, dar și pentru zona ITI Delta – Dunării (ITI-DD).

Fondurile totale nerambursabile, disponibile solicitanților care doresc să obțină finanțare europeană, însumează 307,3 milioane de euro, din care 4,3 milioane de euro sunt alocate investițiilor din zona ITI Delta – Dunării.

Astfel, în intervalul 3 septembrie 2018, ora 9.00 – 31 decembrie 2018, ora 16.00, AFIR va primi cereri de finanțare pentru submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, (componenta zootehnic pentru întreg teritoriul național), sM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” doar pentru zona ITI – DD și sM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole” doar pentru ITI - DD.

În cazul submăsurii 4.1 „Investiții în exploatații agricole” (pentru întreg teritoriul național), componentele sector vegetal, ferma de familie şi ferma mica, sesiunea va începe tot în data de 3 septembrie 2018, ora 09.00, termenul limită de depunere fiind însă de 31 martie 2019, ora 16.00.

„În această perioadă, ne-am implicat la capacitate maximă pentru a pregăti toate etapele procedurale necesare deschiderii sesiunii de primire a proiectelor de investiții în exploatații agricole la nivel național și investiții neagricole din teritoriul ITI Delta Dunării. Avem fonduri disponibile de peste 300 de milioane de euro pentru această sesiune, una dintre cele mai mari alocări financiare de până acum, pentru a susţine dezvoltarea acestor sectoare importante. Ca element de noutate pentru această sesiune, AFIR va obține extrasul de carte funciară aferent imobilului pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitanţii submăsurii 4.1 în Cererea de finanţare. De asemenea, solicitanții care dispun de semnatură electronică pot depune Cererea de finanțare și documentele anexe semnate electronic. Pentru cei care nu dețin semnătură electronică se procedează la fel ca și până acum, dar în cazul în care vor fi selectați pentru finanțare, vor avea obligaţia să deţină certificatul digital calificat la momentul contractării.”, a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

În cadrul acestei sesiuni de depunere aferentă submăsurii 4.1 sunt eligibile şi investițiile propuse de solicitanții care au sediul social sau amplasarea investițiilor în teritoriul ITI Delta Dunării, cu condiția respectării Strategiei ITI. Conform Ghidului solicitantului, Cererile de finantare vor viza obligatoriu investiţii cu construcţii şi montaj doar în cazul sectoarelor vegetal și zootehnic, cu excepția fermelor de familie şi fermelor mici unde nu există această obligativitate.

Depunerea proiectelor se realizează on-line pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, pentru toate submăsurile care se vor lansa. Totodată, toți cei interesați să dezvolte investiții în domeniul agricol și în cel non-agricol, pot consulta Ghidul solicitantului pentru submăsurile amintite pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.6

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Alocarea financiară stabilită pentru sM 4.1, disponibilă în sesiunea 2018, este de 303 milioane de euro, împărțită astfel: sectorul vegetal are alocate 53 milioane de euro, cel zootehnic are 111 milioane de euro, zona montană dispune de 80 milioane de euro (vegetal şi zootehnic), iar fermele de familie și fermele mici de 59 milioane de euro. Pragul minim de selecție al proiectelor aferente sM4.1 este de 25 puncte.

Alocarea bugetară, disponibilă pentru înființarea de activități neagricole în mediul rural, finanțate prin sM 6.2  ITI – DD este 1,4 milioane de euro în sesiunea din acest an. Pragul minim de selecție al proiectelor depuse prin sM 6.2 ITI – DD este de 15 de puncte.

Pentru investițiile finanțate prin sM 6.4 ITI -DD, alocarea bugetară aferentă acestei sesiuni este de 2,9 milioane de euro. Pragul minim sub care proiectele depuse pe sM 6.4  ITI-DD nu pot fi selectate este de 15 de puncte.

Sursa: afir.info

SM 1.2 „Sprijin pentru activități demonstrative și de informare”
Termen de lansare - iunie 2018

SM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”
Termen de lansare - iunie 2018

SM 4.1 „Investiții în exploataţii agricole”
Termen de lansare – iulie 2018

SM 4.2 „Sprijin pentru investiții in procesarea/marketingul produselor agricole”
Termen de lansare - iunie 2018

SM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
Termen de lansare - septembrie 2018

SM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
Termen de lansare - septembrie 2018

SM 19.3 “Sprijin pentru pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală” - componenta A
Termen de lansare – iunie 2018

Notă: Toate termenele propuse pot suferi modificări urmare a reuniunii Comitetului de Monitorizare pentru PNDR.

Sumele care vor face obiectul sesiunilor de depunere 2018 vor fi prezentate și supuse avizării membrilor CM, urmând a fi comunicate publicului odată cu anunțul de lansare a sesiunilor de depunere.

Federaţia Agricultorilor de Munte (FAM) „Dorna“ a fost fondată în 1993, fiind prima asociere a proprietarilor de terenuri şi de animale din zona de munte din Carpaţii României. Cu susţinere din Franţa şi sprijin consistent din Germania, prima organizaţie profesională de agricultori montani a avut ca scop încă de la început dezvoltarea fermelor şi gospodăriilor, comercializarea produselor agricole obţinute din zona de munte, specializarea personalului din agricultura montană, promovarea unor surse de venit suplimentare precum agroturismul, articole din lână, artizanat şi crearea unui fond de creditare.

Deşi au trecut 20 de ani de la înfiinţare, ing. Ioan Agapi, directorul executiv al Federaţiei Agricultorilor de Munte „Dorna“, ne-a spus că îi este greu să „definească“ cum au fost aceşti 20 de ani.

„Am fost un fel de deschizători de pârtie în materie de ONG şi asociere. În ’93 toată lumea desfiinţa CAP-urile, iar noi ne asociam şi ne instruiam. A fost ceva împotriva trendului opţional al oamenilor, mai ales că şi astăzi încă se mai confundă asocierea cu colectivizarea. Unii visau fabrică de ciocolată folosind laptele din zona Dornelor, alţii preţ la lapte mai mult decât merită. Unii voiau fabrici de lactate proprii, alţii preţ bun pentru carnea livrată abatoarelor. Am avut şansa să fim găsiţi, chiar după înfiinţare, de către Agenţia de Cooperare Tehnică a Germaniei, care ne-a întrebat: pentru ceea ce v-aţi propus să faceţi cine vă plăteşte? Ei au venit lângă noi, au făcut un proiect de reorganizare a asociaţiei noastre, au schimbat statutul, astfel încât să nu mai aibă nimeni atribuţii supreme, am devenit o asociaţie în care nu mai există şefi, ci numai membri. Acum avem 2.600 de membri. Facem parte din Euromontana, Forumul Montan din România şi din Asociaţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală Montană – ROMONTANA, astfel încât putem să ne susţinem problemele intern, dar şi la nivelul Parlamentului European şi Comisiei Europene prin Euromontana. Am reuşit foarte multe lucruri“, ne-a spus directorul FAM, ing. Ioan Agapi.

Milioane de euro obţinuţi fără birocraţie

Pentru că Federaţia urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei economice a gospodăriilor particulare din zona de munte, introducerea progresului tehnic în agricultura montană, atragerea unor investiţii cu participare de capital extern şi autohton în vederea creşterii locurilor de muncă în zonă şi creşterea nivelului de pregătire profesională şi educaţional-comportamentală a membrilor săi, în cei 20 de ani a derulat numeroase proiecte.

Printre acestea se numără proiecte de formare profesională, transfrontaliere, de modernizare a stânelor, proiecte de populare cu vaci şi oi a fermelor, şcolarizarea ciobanilor, piscicultură, apicultură, schimburi de experienţă interne şi internaţionale, organizarea de loturi demonstrative, programe de credi­tare, proiecte de promovare a meşteşugurilor tradiţionale: ţesături, împletituri din lână, încondeiat ouă, etc., finanţarea fiind asigurată din diverse surse.

Acum avem o finanţare de la elveţieni, de 3 milioane de franci elveţieni. Am mai lucrat cu ei, au văzut că suntem serioşi, ne-au spus să venim cu proiectele. Am avut un mare avantaj că am avut suma rezervată. Am scris proiectul cu echipa, ne-au consiliat şi ei, ne-au ajutat şi de la 1 iulie începem. Au nişte condiţii de eligibilitate foarte transparente şi atunci este normal să pleci cu şanse de 110%. Am mai avut şi un proiect cu americanii de 1 milion de dolari şi tot proiectul pentru obţinerea finanţării a fost de 8 pagini. Pe cât de simplu pe atât de controlabil, un proiect logic, cu ţinte precise şi cu birocraţie minimă. În schimb, pe un proiect european transfrontalier cu BRCT-ul din Suceava a trebuit să cărăm documentaţii cu portbagajul.

Proiect de modernizare a pajiştilor alpine

Ultimul proiect derulat de FAM este de modernizare a pajiştilor alpine şi de punere în valoare a acestora. Este un proiect destul de clar şi de eficient. Constă în managementul păşunii, ceea ce înseamnă curăţat şi întreţinut păşune, punerea în valoare a surselor de apă, construirea de locuri de umbră, căi de acces, păşunat raţional, refacerea covorului ierbos cu tot ceea ce trebuie să mănânce animalul, leguminoase, graminee etc., asigurarea de tehnologie. Proiectul include şi partea de cazare a animalelor, dar şi şcolarizarea ciobanilor. Aceştia trebuie să ştie, să cunoască ceea ce înseamnă mecanizare, primă intervenţie sanitar-veterinară, să ştie să asigure un microclimat pentru lapte. Tot prin proiect se recompartimentează stâna în aşa fel încât să îndeplinească condiţiile pentru obţinerea avizului sanitar-veterinar şi micro-încărcătura din lapte să fie cea corespunzătoare. Se vor face şi caietele de sarcini pentru atestarea produselor, ambalare – etichetare şi scoaterea lor pe piaţă.

„Proiectul este realizat pe banii elveţienilor la propunerea noastră, împreună cu parteneri de-ai noştri cum ar Centrul de Instruire în Agricultură - AGROM-RO, care va face şcolarizarea. Partea de etichetare şi promovare revine Heifer Project România din Cluj, producere şi valorificare a furajelor de pe pajişti şi activităţile destinate valorificării supe­rioare a pajiştilor revin Institutului de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajişti Braşov şi aşa mai departe. Ţinta mea este să convingem Ministerul Agricul­turii şi implicit Guvernul României să cuprindă astfel de proiecte integrate ca măsură din cadrul Programului de Dezvoltare Rurală. Vom avea exemplul acesta pus în practică. Uitaţi-vă, domnilor guvernanţi, aşa arată, hai să-l corectăm unde este cazul şi să-l promovăm pentru a-l implementa şi alţii“, a precizat Ioan Agapi.

Formare profesională practică şi pe bani

Ioan Agapi spune că în cadrul Federaţiei se face formarea profesională cu totul altfel decât o fac alte organizaţii sau instituţii, multe dintre ele finanţate de Guvernul României sau prin diverse proiecte. Federaţia selectează tinerii din zona de ope­rare, îi învaţă limba germană intensiv minimum 300 de ore, după care îi trimite în Germania, Elveţia sau Austria, unde lucrează cot la cot cu fermierul din acea ţară două – trei luni sau chiar mai mult, fiind şi plătit pentru munca depusă.

„Asta înseamnă că pepiniera noastră, în 20 de ani, şi-a deschis mintea. În ţările unde se şcolarizează tinerii noştri învaţă furajarea animalelor, igiena laptelui, învaţă cum să facă socotelile primare într-o fermă, să folosească utilaje, să aplice tehnologie pentru pajişti. Colaborăm cu Asociaţia Bavarezilor, cu Asociaţia Crescătorilor de Porci şi cu multe alte organizaţii ţărăneşti din Germania. Una dintre problemele pe care le au aceşti tineri la întoarcerea acasă este cu părinţii, care nu vor să accepte tehnologia. Mentalitatea este greu de schimbat. Taică-su îi spune: «Ai înnebunit şi tu? La noi nu merge». Avem o bătălie acerbă cu mentalitatea şi nu ştiu dacă o vom câştiga. Mentalitatea rămâne una dintre problemele majore ale omului din mediul rural şi chiar urban“, a precizat Ioan Agapi.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Valoarea proiectelor depuse pentru modernizarea exploataţiilor agricole şi înfiinţarea depozitelor şi fabricilor de procesare depăşeste 338 milioane de milioane de euro, fiind de aproape 1,5 ori mai mare decât sumele alocate din fonduri europene pentru aceste măsuri, care se ridică la numai 230 de milioane de euro, a anunţat, miercuri, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

În acest context, APDRP va decide finanţarea acestor proiecte în urma selecţiei cererilor de finanţare în funcţie de punctajele obţinute de fiecare proiect în parte, pornind de la cel mai mare punctaj până la limita fondurilor alocate, respectiv 230 de milioane de euro.

"În cadrul celei mai recente sesiuni de primire a proiectelor de finanţare pentru măsura 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole' şi măsura 123 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) au fost depuse 783 de solicitări de finanţare nerambursabilă, în valoare de 338,2 milioane de euro. Pentru măsura 121 au fost depuse 627 de cereri de finanţare în valoare de 210,2 milioane de euro, alte 156 de cereri de finanţare fiind depuse pentru măsura 123, cereri a căror valoare nerambursabilă ajunge la 128 milioane de euro. Alocarea de 230 de milioane de euro aferentă acestei sesiuni, pentru cele două măsuri de finanţare, a fost depăşită cu 108 milioane de euro", se arată într-un comunicat al APDRP. 
Sesiunea pentru depunerea proiectelor în cadrul celor două măsuri de investiţii a fost deschisă între 26 noiembrie 2012 şi 1 martie 2013. 

Potrivit APDRP, cele mai multe cereri de finanţare conforme pentru măsura 121 au fost depuse de solicitanţii din Regiunea 2 Sud - Est Constanţa. Aceştia au 129 de proiecte, în valoare nerambursabilă de aproximativ 36 de milioane de euro. Regiunea 3 Sud urmează Regiunii Sud - Est, cu 112 de proiecte conforme depuse, prin care se solicită fonduri nerambursabile de 47 de milioane de euro, iar pe locul trei, cu 97 de proiecte conforme depuse, cumulând o valoare nerambursabilă de 30,8 de milioane de euro, se află Regiunea 7 Centru.

Solicitanţii de fonduri europene nerambursabile propun prin proiectele depuse în cadrul măsurii 121 modernizarea sau înfiinţarea de ferme vegetale şi dotarea acestora cu utilaje şi maşini agricole, sau modernizarea şi înfiinţarea fermelor de curcani, găini ouătoare, suine, vaci, capre, gâşte sau viţei. Alte proiecte vizează achiziţionarea sistemelor de irigaţii, înfiinţarea serelor de legume, de căpşuni sau a ciupercăriilor şi a plantaţiilor de cătină, nuc, cireş, măr, prun, afin, viţă-de-vie sau coacăz.

Cei 150 de milioane de euro nerambursabili, alocaţi pentru această sesiune a măsurii 121, au fost defalcaţi pentru cele patru domenii. Astfel, sectorul vegetal a beneficiat de 48 de milioane de euro, iar cel de creştere al animalelor de 72 de milioane de euro. Pentru sectorul vegetal au fost depuse 392 de cereri de finanţare în valoare nerambursabilă de 73,4 de milioane de euro. Pentru sectorul animal au fost depuse 199 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de 135 de milioane de euro. 
Alte două proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 838.000 de euro, se încadrează la implementarea standardelor pentru lapte crud şi protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Pentru acest sector au fost alocate 10 milioane de euro. 

Încă 34 de cereri au fost depuse de beneficiarii Măsurii 141 - 'Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă', care au semnat decizia de finanţare şi aplică acum pentru modernizarea exploataţiilor agricole. Acestea au o valoare nerambursabilă de 533.000 de euro, alocarea financiară a acestui sector fiind de 20 de milioane de euro.

Potrivit datelor APDRP, pentru măsura 123, un număr de 47 de proiecte conforme depuse, cu o valoare nerambursabilă de 39 de milioane de euro, a fost înregistrat în judeţele Regiunii 2 Sud - Est Constanţa. Alte 35 de cereri de finanţare nerambursabilă au fost depuse în Regiunea 3 Sud Târgovişte, cumulând o valoare de 33 de milioane de euro. În Regiunile 5 Vest Timişoara, 6 Nord - Vest Satu - Mare şi 1 Nord - Est Iaşi au fost depuse câte 15 cereri de finanţare, cu valori nerambursabile ale proiectelor cuprinse între 10 milioane de euro, 11,8 de milioane de euro şi respectiv, 16 de milioane de euro.

Cei 156 de potenţiali beneficiari cu proiecte conforme depuse în cadrul măsurii 123, în sesiunea din 26 noiembrie 2012 - 1 martie 2013, doresc să înfiinţeze cu fonduri europene nerambursabile depozite pentru cereale sau pentru legume şi fructe, fabrici de procesare legume şi fructe, de lactate, de procesare a cărnii, fabrici de sucuri sau conserve, centre de comercializare pentru ouă, unităţi de procesare a mierii sau a cătinii sau înfiinţarea depozitelor frigorifice.

Sursa: AGERPRES