Vin rosé pentru fițe sau Fetească Neagră pentru savoare?

Probabil că v-ați bucurat de cele mai alese preparate, de cele mai bogate arome ale vinurilor la mesele de Sărbători. Sper să fi fost o binecuvântare atât momentele de pregătire a surprizelor, cât și apropierea de cei dragi. Pentru că în această perioadă vinul a fost vedetă și a curs în pahare din belșug, ca o încununare a recoltelor strânse peste an, vă propun un scurt interviu cu somelierul Ionuț Vrănescu. Mi-am dorit să aflu ce ar fi de dorit să consumăm la mesele festive, când și cu ce să însoțim băuturile alcoolice, dar și care sunt tendințele românilor în materie de preferințe.

– Ce recomandări faceți când este vorba de alegerea vinului potrivit pentru o masă festivă și asocierea lui cu mâncarea?

– Este o discuție mai amplă asocierea vinului cu preparatele culinare. Nu este neapărat un lucru simplu. Având în vedere că suntem în anotimpul rece și majoritatea românilor pun pe masă în această perioadă preparate mai grele, făcute în casă, vorbim de tobă, cârnați, caltaboși, deci carne în principiu, recomandat ar fi un vin roșu. Deși gustările sunt de obicei însoțite de un vin alb, de data aceasta, dacă avem pe masă produse tradiționale, afumate, merge și un vin roșu. Dacă începem masa cu un vin alb, ar fi de preferat să fie un vin tânăr, proaspăt, cu aciditate foarte bună, cum ar fi o Fetească Albă vinificată în sec de la Cotnari.

– Dacă vorbim de fel principal, ce ar trebui să alegem?

– De regulă avem de-a face cu carnea roșie și atunci potrivit ar fi o Fetească Neagră, un soi tradițional românesc. Este bine ca românii să-și păstreze valorile și să aleagă vinuri și soiuri autohtone.

– La desert?

– Preparatele dulci pot fi însoțite de o Grasă de Cotnari, de exemplu, vinificată în demidulce sau dulce mai ales dacă avem plăcinte făcute în casă, torturi sau clătite.

– Atunci când suntem invitați la o petrecere, ce băutură ar fi potrivit să cumpărăm gazdei?

– Dacă cunoaștem îndeaproape gazda și credem că va pune vinul acela la păstrat și nu îl va consuma foarte repede recomand un vin roșu, cu potențial de învechire, adică un vin care a avut contact cu lemnul, care să fi fost maturat în butoi de stejar. Și pentru că tot am amintit de casa Cotnari, am putea alege Feteasca Neagră care este maturată în butoi de stejar și rezistă cu ușurință câțiva ani, deci este potrivit ca amintire. Putem cumpăra vinuri din anul 2016 sau din anul precedent dacă vorbim de vinuri roșii, iar dacă ne gândim la vinuri albe, în materie de achiziții e mai bine să ne concentrăm pe vinurile albe sau rosé, tinere și proaspete, cu mențiunea de a fi consumate cât mai curând.

– Ce facem cu țuica, pălinca, tăriile? Ele își găsesc locul la masă? De cele mai multe ori sunt servite la deschiderea mesei, este un obicei bun?

– Somelierii au o altă regulă. Dar trebuie să spun că și noi ne abatem uneori de la aceasta, dar regulile sunt făcute pentru a fi încălcate... Pe român se pare că nu îl putem dezvăța de țuiculița, vișinata de dinainte de masă. Noi spunem că aceste băuturi ne creează poftă de mâncare. De fapt, se întâmplă altceva. La nivelul stomacului se produce o microsângerare pe care noi o percepem ca fiind poftă de mâncare. Nu este indicat să bem tărie înainte de masă, ci dimpotrivă ar fi de preferat să fie băută la sfârșitul mesei, ca digestiv. După multă mâncare un digestiv așază bine preparatele.

– Ce trenduri sunt în acest moment pe piață? Către ce se orientează lumea mai mult?

– Vinurile rosé înregistrează o mare creștere, acum este foarte trendy să consumi rosé la terasă, la club, la piscină. Avem pe piață soiuri tradiționale foarte bune la rosé, cum ar fi Busuioaca de Bohotin. Ca trenduri, dacă până acum consumatorul român mergea spre Cabernet Sovenion sau Merlot, astăzi Feteasca Neagră este la mare căutare. Plus că tehnicile de vinificare și vinurile nu mai sunt așa cum s-au obișnuit românii. Avem tehnologie și vinurile au căpătat alte valențe. Românii nu mai consumă atât de mult vinurile demidulci sau dulci cum era odinioară. Tendința este spre vinul sec, spre soiurile românești. Se caută foarte mult soiurile autohtone, cum sunt Albă, Grasă, Crâmpoșie, Șarbă, soiuri pe care unii poate le-au uitat, dar care revin în atenția publicului.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 52-53