În perioada de vară se recoltează cca 6 mil. ha cultivate cu cereale păioase, rapiță, mazăre, borceag ș.a. Atât în cadrul agriculturii convenționale, cât și în sistemul de lucrări minime, după recoltarea acestora este indicată lucrarea de dezmiriștit.

Sub culturile recoltate solul mai conține ceva umiditate care s-ar pierde foarte repede după trecerea combinei. S-a constatat că, cu fiecare zi trecută după recoltare, se pierd 1-2 puncte procentuale din umiditatea solului. Dacă în spatele combinei solul conținea 11,4% umiditate, după 4 zile a scăzut la 8,4%. De aceea se recomandă ca lucrarea de dezmiriștit să se efectueze cât mai repede, dacă se poate, în spatele combinei.

Prin lucrarea de dezmiriștit se obțin următoarele avantajele:

– Se creează un mulci la suprafața solului din paiele tocate de combină împreună cu miriștea și rădăcinile tocate de grapa cu discuri, toate amestecate cu stratul superior al solului. Materia organică din mulci intră în descompunerea aerobă și formează humus și nutrienți.

– Se asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol. Stratul de mulci afânat poate înmagazina întreaga cantitate de apă provenită din precipitații și lipsa capilarelor din acest strat împiedică pierderea apei prin evaporare la suprafața solului.

– Se asigură condiții pentru germinarea semințelor. Apa care se mai găsește în sol sub cultura recoltată, la care se adaugă umiditatea din resturile vegetale încorporate în mulci și ce se mai obține din roua internă, asigură necesarul de umiditate pentru germinarea semințelor de buruieni și a samulastrei.

– Se reduce rezerva de semințe de buruieni din sol. Majoritatea semințelor de buruieni din stratul superficial al solului germinează și cresc, diminuând astfel din bogata rezervă de semințe de buruieni din sol și, totodată, reducând din necesarul de erbicide și poluarea.

– Se formează un covor vegetal permanent verde. Buruienile și samulastra cresc menținând terenul verde, cu rolul său în menținerea și sporirea fertilității solului. Totodată, prezența permanentă a covorului vegetal, cu o biodiversitate complexă, cu sistem radicular la diferite adâncimi, perforează straturile de sol tasate-compactate și contribuie la solubilizarea substanțelor greu solubile din sol.

– Se asigură o bună protecție a solului. Prezența covorului vegetal protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie care pot distruge agregatele structurale ale solului. Totodată, este evitată acțiunea de eroziune a solului prin apă și vânt.

– Prezența covorului vegetal realizează valorificarea energiei solare, a îngrășămintelor neconsumate de cultura recoltată și a azotului format prin nitrificare, evitând levigarea acestora, care se întorc în sol odată cu covorul vegetal tocat.

– Toate cele prezentate mai sus reprezintă condițiile favorabile pentru o bogată activitate microbiologică din sol, care asigură descompunerea materiei organice cu formarea de humus și nutrinți.

– Prin lucrarea de dezmiriștit efectuată la timp și de bună calitate se reduce potențialul de boli și dăunători, deoarece sunt distruse cuiburile de insecte, spori, ouă și se perturbă ciclul de dezvoltare normală a acestora.

Prin urmare, simpla lucrare de dezmiriștit asigură creșterea fertilității solului, sporirea producției agricole, cu cheltuieli minime. Ea trebuie efectuată la timp și să fie de bună calitate.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În cadrul unei excursii cu școala, am avut ocazia de a vizita una dintre cele mai frumoase zone ale țării noastre și anume, Dobrogea. De la Ostrov, la Adamclisi, până la cazinoul din Constanța și Mamaia, am luat la pas fiecare locșor reprezentativ.

Primul obiectiv a fost bacul, care, deși pentru prima dată mi s-a părut o experiență tare frumoasă, punctul de așteptare și de sosire nu era prea primitor. Era puțin trist și nerenovat, poate, de pe vremea părinților noștri. Ceea ce salvează locul sunt chiar Dunărea și natura care o întâmpină de pe ambele maluri.

Per total, trecerea cu bacul nu este anevoioasă, ba chiar destul de rapidă după părerea mea. Nefiind o zonă atât de circulată, nu văd o problemă atât de mare în a nu exista un pod.

Cu siguranță, zona aceasta care conturează coada peștelui merită mai mult. Am văzut că se poate cu proprii mei ochi. Așa câmpuri și mănăstiri nu văzusem până atunci. Deși casele comunității nu erau tocmai cele mai bogate, lăcașele de cult erau splendide... Mănăstirea Dervent, spre exemplu, este una dintre cele mai frumoase mănăstiri dobrogene, cu o bogată istorie în spate. Mai apoi, în sensul aceluiași drum sunt ogoarele viilor Ostrov, de pe care se vede cu ușurință cursul fâșneț al Dunării, printre rămuricile viei. Nu departe de acest loc se află și mausoleul Adamclisi (Tropaeum Traiani), refăcut în timpul regimului comunist, acesta datând de pe vremea războaielor daco-romane (105-106).

Toate acestea au o istorie îndelungată... Dar nu despre asta este vorba, ci despre cât de bine ar putea fi exploatată zona, care nu o duce extraordinar din punct de vedere economic, față de polul Constanța, care are multe beneficii, începând de la infrastructură, port și căile ferate, până la bugetul alocat orașului.

Am văzut un mare potențial neexploatat aici, aproape de vecinii bulgari, și sper ca, pe viitor, marii investitori din zonă și cei care vor veni să își lase amprenta în comunitate, prin atragerea turiștilor și fondurilor pentru investiții. Fiind o zonă pescărească în principal, se poate dezvolta turismul piscicol, la mare căutare în străinătate. Nu este mai puțin adevărat că poate funcționa la cote înalte chiar și turismul viticol, prin deschiderea de crame, o poveste atrăgătoare și, mai ales, o călătorie în România. Astfel, ne-am cunoaște pe noi înșine și chiar am cunoaște în detaliu istoria noastră ca popor, din cele mai vechi timpuri.

Trebuie știut că această zonă nu a fost niciodată de prisos, mai ales cea a orașului Constanța, și că marii împărați au căutat mereu să aibă o reședință aici. Numele Constanța, spre exemplu, vine de la fiica împăratului Constantin cel Mare, Constanția.

Sunt foarte multe de spus despre agricultură, cultură, turism și eficientizarea bogățiilor.

Am ajuns și pe malul mării, la Cazinoul din Constanța, de unde nu puteai vedea decât o mare minunat de albastră, infinită parcă, strălucind în razele soarelui.

Ce bucuros eram să văd un așa peisaj! Nu doar alții au mare, ci și noi avem, iar realitatea din teren ne arată cu capul sus că trebuie să ne mândrim cu ea.

Nu m-aș mai despărți de ea și, poate, nici ea de mine.

Noi nu avem prea mari bogății bănești, dar la natură.... ne clasăm destul de sus.

Aceasta a fost descrierea mea a ceea ce nu doar eu, ci și dumneavoastră, poate, am văzut în Dobrogea.

Alex OPREA-BANU (15 ani)

Creșterea interesului consumatorilor pentru fructe ecologice, de înaltă calitate în ceea ce privește gustul și conținutul nutrițional, îi motivează pe fermierii români să își îmbunătățească tehnologia de cultivare a fructelor de pădure în fermele lor, iar un punct de sprijin important în accelerarea realizării acestor îmbunătățiri îl reprezintă etapele proiectului ResBerry – ,,Obținerea unor culturi ecologice reziliente de arbuști fructiferi prin aplicarea unor strategii inovative de management și creșterea biodiversității“.

Proiectul ResBerry îşi propune să furnizeze cunoștințele necesare și să demonstreze eficiența unor instrumente noi în restabilirea biodiversității solului și a culturilor de arbuști fructiferi în sistem ecologic, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută în fața bolilor și dăunătorilor. Proiectul se derulează pentru o perioadă de 3 ani, urmând a se finaliza în anul 2024, și este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, CCCDI – UEFISCDI, cod proiect ERANET-COREORGANIC-ResBerry-1, în cadrul PNCDI III şi este coordonat de Universitatea Hochschule Geisenheim din Germania, în parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București, University of Copenhagen (UCPH) din Danemarca, National School of Agriculture in Meknès (ENAM) și Faculty of Sciences Moulay Ismail University (UMI) din Maroc, Research Institute of Horticulture – National Research Institute (INHORT) din Polonia și Cooperativa Agricolă Rodagria Produce din România.

Obiectivele principale ale proiectului sunt: implementarea unor soluții tehnice cu rol preventiv pentru întreținerea plantațiilor ecologice de arbuști fructiferi pentru protejarea biodiversității cu ajutorul plantelor companion sub formă de benzi înierbate, plante sanitar și acoperitori de sol; restabilirea diversității comunității microbiene a solului din plantațiile de arbuști fructiferi cultivați în sistem ecologic, pentru a asigura o reziliență crescută a culturilor la factorii de stres biotic și abiotic; creșterea gradului de conștientizare a fermierilor cu privire la utilizarea metodelor inovatoare de combatere a dăunătorilor (cum ar fi nematozii entomopatogeni pentru combaterea musculiței cu aripi pătate și entomovectorii pentru controlul putregaiului cenușiu); evaluarea influenței soluțiilor propuse asupra producției și calității nutriționale ale fructelor arbuștilor fructiferi și evaluarea așteptărilor consumatorilor cu privire la măsurile propuse.

Plantele companion reprezintă o abordare ecologică și pot crește biodiversitatea și productivitatea culturilor de zmeur sau căpșun, prin reducerea la minimum a dezvoltării dăunătorilor în câmp, contribuind la menținerea fertilității solului, atrăgând entomofauna utilă (polenizatori și prădători), și de asemenea, influențând microbiologia solul prin producerea de compuși vegetali activi biologic.

Deoarece cultivarea arbuștilor fructiferi (zmeur și căpșuni) este afectată de o varietate de factori abiotici și biotici de stres, în special de problemele asociate cu bolile și dăunătorii, plantele companion pot fi o soluție pentru îmbunătățirea producției și a calității fructelor în ceea ce privește gustul, aspectul și conținutul nutrițional.

Principalele beneficii ale cultivării zmeurului și căpșunilor în culturi intercalate cu unele legume au fost recunoscute în diferite studii din ultimii ani. Sparanghelul, fasolea, mazărea, spanacul, salata verde, usturoiul, ceapa, hreanul și rubarba pot fi folosite pentru îmbunătățirea calității solului prin fixarea azotului, polenizarea și atragerea insectelor prădătoare, precum și pentru îmbogățirea solului în elemente minerale, care ulterior vor influența aroma fructelor. Amestecurile de semințe de leguminoase și graminee, de exemplu Trifolium repens L. var. Pirouette, Lolium perenne, Festuca rubra, Poa pratensis, Festuca rubra comutata, pot fi folosite pentru culturile intercalate cu zmeur și căpșuni, având o mulțime de beneficii, precum creșterea productivității și calității fructelor, potrivit ultimelor cercetări efectuate de specialiști.

O temă de interes la nivel european este îmbunătățirea tehnologiilor de cultivare a arbuștilor fructiferi, prin introducerea unor verigi tehnologice inovative menite să sporească biodiversitatea supra- și subterană în culturile ecologice, în scopul dezvoltării unor sisteme de cultură cu reziliență crescută față de boli și dăunători. Astfel, în cadrul Etapei III a proiectului ResBerry pentru anul 2023 au fost propuse spre realizare următoarele activități:

1. Influența sistemelor de conducere și a utilizării plantelor companion în culturile ecologice de arbuști fructiferi.

2. Analiza efectului antagonist al unor inoculanți microbieni în plantații ecologice de căpșun și zmeur.

3. Testarea entomovectorilor în culturi ecologice de arbuști fructiferi.

4. Analiza producției din punct de vedere cantitativ, calitativ și al acceptanței consumatorilor.

Proiectul ResBerry este implementat de o echipă de cercetători din cadrul Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare și de membri ai Cooperativei Agricole Rodagria Produce.

Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare reprezintă cea mai nouă infrastructură de cercetare a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, având 13 laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație, aici desfășurându-se activitatea de cercetare pentru mai multe proiecte internaționale și naționale care abordează numeroase teme de actualitate.

Cooperativa Agricola Rodagria Produce România, reprezentată prin intermediul domnului Bogdan Mihalcea, este partener în proiectului ResBerry si contribuie la implementarea testelor experimentale din cadrul plantațiilor de zmeur și căpșun.

Mai multe informații despre activitatea desfășurată în cadrul proiectului ResBerry puteți găsi pe paginile web: https://projects.au.dk/; https://www.usamv.ro/, https://www.qlab.ro/proiecte/ și https://www.rodagria.com/resberry, dar și mai multe informații valoroase despre proiecte care abordează teme de mare actualitate găsiți pe pagina web a Universității de Științe Agronomice şi Medicină Veterinară din București: http://www.usamv.ro/.

Explicații

1 – Beneficiile plantelor companion.

2 – Obiectivele proiectului.

3 – Exemple de plante campion.

4 – Etapele principale ale proiectului.

5 – Sigle parteneri și proiect.

USAMV București – Centrul de cercetare pentru studiul calității produselor agroalimentare

CSIII dr. ing. chim. Oana-Crina BUJOR-NENIȚA (Director de proiect),

ACS drd. ing. hort. Lavinia Mihaela ILIESCU-UDREA (membru în echipa de cercetare)

...se știe a cui bucurie este. Ce-i drept, și-o doresc toți dacă aceasta, schimbarea, aduce ceva nou. Numai că toate guvernele instalate după 1990, conduse de vreo 20 de prim-miniștri, parcă au fost setate să meargă precum o jucărie defectă, un pas înainte și 2-3 înapoi.

Nu știu dacă toți premierii au fost rău intenționați, cum spun mulți conaționali, ori „împinși“ către deznaționalizare în schimbul unor facilități financiare. Cert este că pentru orice împrumut creditorii au impus condiții dintre cele mai dezastruoase pentru țară. Și cum știm că totul are un scop, aceștia și l-au împlinit, România însă, nu.

Guvernanții începutului democratic – în stil dâmbovițean, cum auzim adesea – pentru a fi credibili în ceea ce au trebuit să întreprindă, au promovat prin toate mijloacele idei precum: „industria românească este un maldăr de fiare vechi“ ori, „mai bine importăm decât să irigăm“, ca să amintesc doar două dintre acestea. Și-au câștigat... Ei... Țara nu...

A fost începutul declinului economic care a împins țara către necesitatea tot mai acută de a se împrumuta pentru a exista. Și mai trist este că a făcut-o și încă o face la cele mai mari dobânzi dintre toate țările europene. Iar, în condițiile în care veniturile bugetare continuă să fie cu mult mai mici decât cheltuielile, balanța comercială negativă, situație care se perpetuează de 33 de ani, este limpede de ce se impune angajarea de împrumuturi care au ajuns, spun analiștii, la peste 150 miliarde de euro.

Și-acum să venim mai aproape de adevărul care a condus în timp la starea economico-financiară la care s-a ajuns.

S-a spus de nenumărate ori că „sacul nu este fără fund“. Un bun gospodar, cu atât mai mult un bun administrator de țară, gândește de două ori când alocă o sumă pentru ceva. În România s-a cheltuit mult, irațional alocându-se sume impresionante, în primul rând pentru acumulare de capital politic, apoi pentru tot felul de compensații, alocații, diverse forme de ajutoare, salarii pentru personalul parlamentar și bugetar supradimensionat – mult prea multe ministere, pe lângă ele ființând numeroase structuri (autorități, agenții etc.), care nu întotdeauna își justifică existența – pentru prea multe partide mărunte, clientela lor politică și multe altele.

Recent s-au schimbat prim-miniștri, o parte dintre miniștri – așa-numita rotire a șefilor despre care s-a vorbit de peste un an și jumătate. Este poate prilej de bucurie pentru cei care speră că le vine rândul la o... bucățică în plus. Din păcate, vor fi dezamăgiți. Oricine va ajunge să ia cuțitul, pâinea va fi prea mică pentru a putea oferi măcar câte-o bucățică fiecăruia. Dar, pentru bună impresie, vor continua eforturile pentru noi împrumuturi până la alegerile din 2024. Cu ce costuri pentru țară? Vom simți în mulți ani după cel care vine.

Așadar, cheltuim. Despre muncă, economie și economii, poate doar aduceri aminte.

„Era odată când lucrurile erau puse cap la cap, când aveam pe ce pune mâna, când aveai ce munci la tine acasă, când totul din jurul tău impunea respect. Erau vremuri în care copiii spuneau sărut-mâna bătrânilor pe stradă, iar dascălii le erau idoli. E, dar asta era odată...“ – povestesc cei mai în vârstă, dezamăgiți de vremurile pe care le trăiesc.

Ion BANU

Evoluția activității de garantare la nivel european, modele de dezvoltare ale instituțiilor financiare în Europa și impactul fiscal al programelor de garantare, au fost temele principale  ale  reuniunii la nivel înalt ce a avut loc la Palatul Victoria în data de 26.05.2023.

Reprezentanți ai celor mai importante instituții financiar bancare și de garantare din Europa, executivi și experți europeni în finanțarea și garantarea IMM-urilor au participat la reuniunea “SOLUȚII DE GARANTARE FINANCIARĂ – RETROSPECTIVE ȘI PERSPECTIVE 2022-2024”, ce a avut loc sub Înaltul Patronaj al Guvernului României, la Palatul Victoria în data de 26.05.2023. Evenimentul s-a bucurat de prezența Ministrului Finanțelor, dl.Adrian Câciu, Ministrul Cercetării Dezvoltării și Digitalizării, dl.Sebastian Burduja, Consilierul Guvernatorului Băncii Naționale a României, Prof. Univ. Dr. Dan Costin Nițescu, dl. Florin Jianu, președinte CNIPMMR, alături de alți reprezentanți ai mediului de afaceri și ai  sistemului bancar din România.

Reuniunea s-a desfășurat în cadrul a două paneluri – Panel 1 Structuri de garantare și modele de dezvoltare ale instituțiilor financiare în Europa, urmat de Panel-ul 2, în care au fost prezentate Instrumente de garantare pentru IMM-uri. Prezentarea unor programe care și-au dovedit eficacitatea în perioada crizelor suprapuse. Speakerii evenimentului au pus în discuție subiecte relevante în domeniul garantării financiare, au împărtășit bune practici în domeniul instrumentelor de garantare și au identificat soluții pentru a putea sprijini mai eficient sectorul antreprenorial care este nevoit  să facă față provocărilor unor crize suprapuse, într-un climat caracterizat de volatilitate și incertitudine. Au fost propuse instrumente noi de garantare și au fost abordate perspective noi în ceea ce privește viitorul garantării financiare în România și în Europa.

Cu acest prilej, Ministrul Finantelor, Adrian Câciu observa că garanțiile de stat, fondurile de garantare și de contargarantare, sistemul bancar prin capitalul investit în economia României, ajută la multiplicarea în mod progresiv a resurselor financiare, iar folosirea unor instrumente financiare altele decât cele clasice, au făcut diferența în a depăși cu bine crizele succesive din anii 2020-2023 și au contribuit semnificativ la reziliența economiei României și la pregătirea țării noastre ca viitor  membru al OCDE. În acest sens, ministrul a felicitat FNGCIMM pentru implicarea în zona implementării InvestEu în România și a apreciat activitatea derulată de FNGCIMM în perioada 2020-2023, pentru susținerea companiilor și a economiei private, în general.

Din poziția de Președinte a AECM, dl. Guy SELBHERR, a oferit exemple de bune practici ale membrilor AECM privind schemele de garantare dezvoltate sub Cadrul Temporar Covid 19 și Cadrul Temporar de Criză Ucraina observând că „ FNGCIMM a ajuns la maturitate și aveți un rol semnificativ în România, pentru atât de multe IMM-uri românești care beneficiază de ajutorul dumneavoastră. Din 2004 FNGCIMM este membru al Asociației iar din 2007 are reprezentare totală în Consiliul de Administrație al Asociației Europene a Instituțiilor de Garantare. Dumitru (Nancu) este unul dintre vicepreședinții mei de câțiva ani și doresc să remarc implicarea și angajamentul său față de AECM. Jucați un rol important în asociație și apreciem contribuția dumneavoastră prețioasă în activitatea noastră.”

Dumitru Nancu, Directorul General FNGCIMM, a prezentat în cadrul panelului, programul guvernamental IMM INVEST și IMM INVEST PLUS și  rezultatele implementării acestor programe în anii 2020-2023, evidențiind principalii indicatori care reflectă impactul fiscal generat de accesarea de catre companiile românești a schemelor de garantare cu garanții de stat.

Astfel, în perioada 2020 – 2022, a fost acordat un număr record de garanții, respectiv 109.832, ceea ce reprezintă 31,27% din numărul total de garanții acordate de FNGCIMM în cei 18 ani de activitate anterioară de la înființarea sa în anul 2002, iar valoarea garanțiilor acordate în perioada 2020 – 2022, respectiv 52.299 milioane lei, reprezintă 101,43% din valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în perioada 2002 – 2019.

Conform unui studiu Coface, impactul fiscal generat de companiile participante în programul IMM Invest, în primul an de la acordarea finanțării, este de 2 ori mai mare comparativ cu nivelul garanțiilor acordate, iar multiplicatorul fiscal cumulat crește de aproape de 12 ori în cinci ani de la momentul acordării finanțării. Practic, pentru fiecare un leu garanție acordată de stat prin intermediul programului IMM Invest, companiile beneficiare întorc în economie 12 lei în următorii cinci ani, atât prin efectul fiscal direct (TVA, contribuții sociale și impozit aplicat profitului but sau cifrei de afaceri) cât și indirect (prin achizițiile realizate de la furnizori și salariile plătite angajaților). Efectul fiscal direct generat de companiile analizate va atinge un nivel de 181 mld lei cumulat în următorii 5 ani de la momentul acordării garanției prin IMM Invest.

Impactul fiscal indirect generat pe lanțul comercial de către companiile analizate, prin achizițiile realizate de la furnizori, precum și salariile plătite, este de 360 mld lei în următorii 5 ani de la momentul acordării garanției prin IMM Invest.

Efectul fiscal total generat este de 541 mld lei în următorii 5 ani de la momentul acordării garanției prin IMM Invest, ceea ce reprezintă de 12 ori mai mult decat nivelul tuturor garanțiilor acordate.

În ceea ce privește riscul de insolvență a companiilor, acesta a fost redus prin continuarea finanțării capitalului de lucru pe termen scurt datorită încrederii restabilite cu ajutorul schemei de ajutor de stat IMM Invest iar numărul mediu de angajați înregistrați de companiile beneficiare a crescut cu 5%, de la 650 mii locuri de muncă la aproximativ 680 mii.

Finanțările acordate cu ajutorul garanțiilor gestionate prin schema de ajutor de stat IMM Invest se ridică la aproximativ 54 mld lei, cu 150% mai mult decât echivalentul creșterii soldului creditelor acordate de întreg sistemul bancar în ultimul deceniu, schema de ajutor de stat devenind astfel cel mai de succes program național de finanțare a companiilor din istoria României.

Evenimentul, organizat în data de 26 mai 2023 în comun de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Asociația Europeană a Instituțiilor de Garantare (AECM), a fost găzduit la București, în Palatul Victoria iar înregistrarea lui poate fi urmărită pe site-ul Guvernului României.  

“SOLUȚII DE GARANTARE FINANCIARĂ – RETROSPECTIVE ȘI PERSPECTIVE 2022-2024 a fost cel mai important eveniment internațional găzduit de FNGCIMM în acest an, iar alegerea Bucureștiului ca locație se datorează și poziției puternice pe care o are România în cadrul AECM prin prezența în structura de conducere a Asociației a domnului Dumitru NANCU, Director General FNGCIMM.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2022.

Potrivit art.1, alin (5) din Hotărârea de Guvern nr. 510 din 26 mai 2023 pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022 - “Cuantumul pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor financiare prevăzute în legislație la suprafețele eligibile pentru anul 2022”, au rezultat următoarele cuantumuri:

 Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 379 din 3 octombrie 2022.

Sursa: apia.org.ro

După un început de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus în mai toată țara ploi ce au redat speranța în culturile de toamnă.

Dar, odată cu ploile, evident crește și riscul de apariție a bolilor, iar de această dată riscul se concretizează, fie că vorbim de făinare și rugini la cereale sau de sclerotinia la rapiță, și impactul cu siguranță va fi unul vizibil.

Sclerotinia sclerotiorum – Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive și, mai grav, nu doar pentru cultura actuală, ci și o infectare cu scleroți pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceeași sensibilitate, precum floarea-soarelui, soia, lucernă, mazăre, iar în foarte multe cazuri, unde rotația este deficitară, chiar rapiță.

Ciuperca rezistă în sol sub formă de scleroți 5-6 ani. Primăvara, din scleroți apar apotecile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafața solului, care eliberează sporii în atmosferă). Cu 10 zile înainte de înflorire, se pot observa în lan apotecile. Sporii produși de apotecii nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcătuit din petale moarte sau altă sursă de materie organică pentru a germina, crește şi penetra țesuturile plantelor de rapiță. Sporii sunt viabili 21 de zile şi, pentru a infecta plantele, au nevoie de umiditate provenită din ploi sau rouă, care să mențină umede frunzele sau tulpinile timp de 2 - 3 zile. La 8 - 10 zile de la înflorire, când petalele încep să cadă, se produce și infecția frunzelor: petalele cad pe frunze și rămân la suprafața acestora, de unde miceliul ciupercii colonizează limbul frunzei, apoi pețiolul și, în final, tulpina, unde formează un manșon alb.

De cele mai multe ori se observă la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de „opărit“ (țesut decolorat care pare a fi imbibat cu apă) care se acoperă, pe vreme umedă sau la densități mari, când baza plantelor se usucă mai greu, cu o pâslă albă, cu aspect vătos – miceliul ciupercii. În această pâslă se formează corpuri mici, negre, tari – scleroții ciupercii. Scleroții pot fi găsiți şi în interiorul tulpinii, dacă se efectuează o secțiune longitudinală la nivelul zonei atacate. După formarea manșonului de pâslă, țesuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionată cu apă deasupra locului în care s-a manifestat atacul pe tulpină.

Boala trece ușor de la o plantă la alta prin miceliul alb vătos. Din această cauză, plantele atacate se îngălbenesc și se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifestă prin prezența manșonului alb, caracteristic. În urma atacului, silicvele se decolorează și se pot deschide prematur.

Cea mai puternică metodă pentru a putea controla aceasta boală o reprezintă rezistența genetică, iar în urmă cu 3 ani compania Corteva Agriscienc a adus pe piață singurul hibrid cu rezistență la Sclerotinia, PT303 prin brandul SCLEROTINIA PROTECTOR, care va face diferența în câmpurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezistența genetică nu trebuie confundată cu imunitatea, ea trebuie ajutată de rotația culturii și de tratamente chimice.

Prin urmare, fermierii din România au un ALIAT în lupta cu această boală periculoasă: PT303, hibridul cu cel mai ridicat potențial de producție, care oferă fermierilor șansa de a rupe ciclul de înmulțire al acestei boli și de infestare a solului cu scleroți.

Pentru acei fermieri care doresc producții record și nu pot realiza o rotație corespunzătoare, cea mai bună șansă la producții record o reprezintă hibridul PT303 SCLEROTINIA PROTECTOR.

Andrei CIOCOIU

Category Marketing Manager Seeds – Corteva Agriscience România și Moldova

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie/ trimestrul I 2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 16.666.375,85 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Vara este perioada în care culturile de cereale sunt atacate de dăunători care se hrănesc cu acestea, provocând pierderi semnificative de recoltă. În România există o varietate de dăunători care pot afecta culturile de cereale în această perioadă, iar prevenirea și combaterea lor reprezintă o preocupare importantă pentru agricultori.

Unul dintre cei mai comuni dăunători care apar în culturile de cereale vara sunt acarienii (Acari spp.). Aceștia sunt dăunători mici care se hrănesc cu seva plantelor de cereale, precum grâul și orzul. Acarienii își depun ouăle pe frunzele plantelor și se înmulțesc foarte rapid, provocând uscarea plantelor și pierderi semnificative de recoltă. Pentru a preveni apariția acarienilor, se recomandă folosirea de tratamente cu acaricide și evitarea suprafertilizării.

Gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) este un alt dăunător care poate afecta culturile de cereale vara. Acesta se hrănește cu frunzele plantelor și își depune ouăle pe acestea. Larvele Gândacului de Colorado pot provoca daune semnificative culturilor de cereale prin defolierea acestora. Pentru a preveni apariția acestui dăunător, se recomandă efectuarea de tratamente cu insecticide și intervenții manuale, cum ar fi îndepărtarea larvelor de pe plante.

Ploșnițele (Eurygaster spp.) sunt insecte care își depun ouăle pe spicurile plantelor de cereale și se hrănesc cu semințe. Acestea pot provoca pierderi semnificative de recoltă prin distrugerea boabelor. Pentru a preveni apariția ploșnițelor, se recomandă evitarea excesului de umiditate în timpul recoltării, precum și efectuarea de tratamente cu insecticide.

Șarpele de câmp (Agriotes spp.) este un alt dăunător care poate afecta culturile de cereale vara. Larvele acestuia se hrănesc cu rădăcinile plantelor de cereale, provocând uscarea acestora și pierderi semnificative de recoltă. Pentru a preveni apariția șarpelui de câmp, specialiștii recomandă efectuarea de tratamente cu insecticide și intervenții manuale, cum ar fi îndepărtarea larvelor de pe rădăcini.

Combaterea dăunătorilor care afectează culturile de cereale vara reprezintă o preocupare importantă pentru agricultori. Pentru a preveni apariția acestor dăunători și pentru a minimiza pierderile de recoltă este important să se folosească măsuri preventive și de combatere eficiente, cum ar fi utilizarea de insecticide și acaricide, evitarea excesului de umiditate și intervenții manuale.

Pentru fermieri este importantă rotația culturilor

În afară de metodele de combatere a dăunătorilor la culturile de cereale vara, există și alte măsuri preventive pe care fermierii le pot lua pentru a reduce riscul apariției acestora. Una dintre acestea este rotația culturilor, care constă în alternarea culturilor de cereale cu alte culturi, cum ar fi leguminoasele sau plantele pomiviticole. Această măsură ajută la prevenirea acumulării de dăunători specifici culturilor de cereale și la menținerea fertilității solului.

De asemenea, plantarea de culturi rezistente la dăunători poate fi o altă soluție eficientă pentru prevenirea pierderilor de recoltă. Unele soiuri de cereale sunt mai rezistente la atacul dăunătorilor și pot fi plantate pentru a reduce riscul apariției acestora.

Este important ca fermierii să colaboreze cu specialiști în domeniu, cum ar fi agronomi sau consultanți agricoli, pentru a obține cele mai bune soluții și strategii pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor la culturile de cereale vara.

Dăunătorii din grădinile gospodarilor

Și în grădinile gospodarilor apar dăunători care îți pot distruge roadele. Unul dintre cei mai comuni dăunători este Gândacul de Colorado. Acesta este adesea găsit pe cartofi și alte plante din familia Solanaceae și poate fi identificat prin dimensiunea sa mică și culoarea portocalie, cu dungi albe și negre pe aripi. Pentru a împiedica Gândacii de Colorado să dăuneze culturilor se pot folosi metode naturale, precum aplicarea de uleiuri esențiale sau decocturi de plante, ori prin utilizarea de insecticide.

Molia prăfuită a cruciferelor este un alt dăunător. Aceasta afectează în special legumele crucifere, cum ar fi varza, broccoli și conopida. Molia depune ouăle pe frunzele plantelor și apoi larvele mănâncă frunzele, provocând găuri în urmă. Pentru a preveni acest lucru se pot folosi insecticide sau se pot acoperi plantele cu plase.

Viermele sârmă este un alt dăunător comun, care afectează fructele și legumele, cum ar fi merele și rodiile. Larvele viermelui de sârmă mănâncă interiorul fructelor, făcându-le necomestibile. Pentru a preveni această problemă, gospodarii pot folosi insecticide sau pot acoperi tulpinile cu o protecție specială.

Liliana POSTICA

Unele dintre cele mai eficiente procedee de întreținere a solului în livezi este înierbarea. Clima temperată, seceta, dar și gradul de eroziune a solului sunt doar câteva dintre cauzele care afectează structura pământului.

Înierbarea poate fi permanentă sau periodică, atunci când se ară şi se menţine câţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou. Înierbarea terenului se face în benzi, între rândurile de pomi. Menţinerea permanentă a ogorului negru este un alt mod de întreţinere a solului în livezi. Pământul este lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu uşurinţă şi ajunge repede la rădăcini. Solul care este afânat la suprafaţă împiedică evaporarea apei, rămânând aproape în întregime pentru pomi.

Pomii din livezile unde pământul este menţinut ogor negru formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate. Totuşi, prin lucrarea permanentă a solului, în cazul ogorului negru se distruge structura lui. Pământul se bătătorește repede, iar apa şi aerul ajung mai greu la rădăcini. Pentru a preveni acest efect, toamna terenul se ară la adâncimea de 20-22 cm, în livezile de măr şi păr, la 15-18 cm și la 15-18 cm în cele de prun, cais, piersic, cireş, vişin şi de arbuşti fructiferi.

Arătura de toamnă nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc zăpada pe loc, sporind la creşterea cantităţii de apă din sol în primăvară. Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi.

Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10-12 cm cu cultivatorul sau cu sapa pe toată suprafaţa, inclusiv sub coroana pomilor, după efectuarea tăierilor şi tratamentelor contra bolilor.

Vara, solul din livadă se mai lucrează de 4-6 ori, la 10-12 cm, după ploi, în aşa fel încât să nu fie buruieni şi pământul să fie afânat.

Culturi de acoperire

Cele mai bune culturi de acoperire pentru îngrăşământ verde în livezi sunt cele de toamnă-primăvară sau de vară, deoarece ele cresc şi se dezvoltă în perioadele în care pomii au nevoi mai mici pentru apă şi substanţe nutritive.

Pentru culturile de primăvară se recomandă: seradela, sulfina şi rapiţa; pentru culturile de vară: lupinul alb, lupinul galben, facelia, seradela, soia, fasoliţa, floarea-soarelui; pentru culturile de toamnă: secara, măzărichea păroasă, trifoiul şi rapiţa. Încorporarea plantelor în sol se realizează cu ajutorul grapei cu discuri şi cu plugul.

În prima jumătate a verii solul din livadă se menţine ogor negru. După încetarea creşterii lăstarilor, în a doua jumătate a verii, prin luna august, se însămânţează anumite plante agricole, de obicei furajere: mazăre furajeră, lupin galben, secară, timoftică. Aceste plante cresc până în toamnă, dau o masă verde importantă care se îngroapă în sol prin arătura de toamnă, ca îngrăşământ verde. Culturile intercalate cu plante agroalimentare constau în cultivarea cu plante cu perioadă scurtă de vegetaţie în zonele secetoase pentru menţinerea umidităţii în sol. Acest mod de întreţinere a solului nu este posibil decât în zonele cu multe ploi sau cu irigații. În regiunile secetoase este mai bine de menţinut ogorul negru în cursul verii.

Mulcirea solului

Mulciul poate fi natural şi artificial. Ca mulci natural se folosesc resturile vegetale din gospodărie (paie, coceni, frunze, rumeguş, fânul de proaspătă calitate) care, fie întregi, fie tocate, acoperă terenul într-un strat uniform de 10-15 cm, strat ce permite pătrunderea în sol a apei, aerului şi cădurii, dar împiedică pierderea apei, pătrunderea luminii şi creşterea buruienilor. Ca mulci artificial se foloseşte folia neagră de polietilenă sau cea transparentă. Practica mulcirii s-a generalizat pe rândurile de pomi pe o lăţime de 1,5-2 m, în special la plantaţiile intensive şi superintensive amplasate pe terenurile nisipoase şi în zonele secetoase, precum şi în culturile de căpşuni.

Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii

Brumele şi îngheţurile târzii pot surprinde pomii în fenofaza de umflare a mugurilor floriferi şi chiar în plină floare. Cel mai des afectate sunt speciile cais, migdal, piersic şi cireş, care înfloresc timpuriu. Pentru protejarea livezilor, cea mai accesibilă şi mai ieftină metodă rămâne fumigaţia, respectiv arderea unor materiale uşor de aprins şi care produc fum mult. Condiţia esenţială este ca arderea să fie înceată, să nu producă flacără. În aceste scopuri se caută din timp bălegar păios, semiuscat, turbă, gunoaie, buruieni uscate, vreascuri, resturi de cauciuc şi alte materiale care amestecate pot servi la pregătirea grămezilor fumigene. Pentru fiecare hectar de livadă sunt necesare 150-200 asemenea grămezi de material fumigen care se distribuie la 8-10 m una de alta, printre rândurile de pomi, nu numai pe alei şi, pe cât posibil, să fie perpendiculare pe direcţia vântului dominat. Grămezile cu materiale fumigene trebuie să ardă (să producă fum) până la răsărirea soarelui şi au un efect bun numai la o scădere a temperaturii la -2…-3°C.

Erbicidarea se va efectua numai pe timp liniştit, fără vânt. Cercetările efectuate în domeniu, precum şi practica de producţie au arătat că, dintre speciile pomicole cultivate, seminţoasele şi în special mărul suportă cel mai bine erbicidarea. În aceste plantaţii pot fi folosite cu succes atât erbicidele sistemice, cât şi cele de contact sau totale.

Anca LĂPUȘNEANU