Este de-a dreptul neplăcut să nu-ţi poţi expune ideile, opiniile, mai cu seamă în medii în care să poată fi recepționate, valorificate, nicicum ignorate. Nu întâmplător, oameni de mare valoare intelectuală şi profesională preferă retragerea în propriul mediu, restrâns, decât în locuri şi aproape de cei care ar trebui să întreprindă acțiuni în slujba ţării.

Dar cum această categorie nu-şi găseşte locul acolo unde experienţa, priceperea, capacitatea organizatorică s-ar putea dovedi de mare folos, şi-l regăseşte printre prieteni, colegi, inclusiv cu prilejul unor evenimente, medii în care se antrenează adevărate dezbateri, subiectele principale fiind starea economiei, a societăţii şi, cel puţin în aceeaşi măsură, cea a clasei politice.

Şi uite-aşa se creează ruptura dintre diriguitori şi societate, izvor din care încep să curgă platforme politice, temelii ale puzderiilor de noi partide cu orientări dintre cele mai interesante.

Nu încape îndoială că o parte dintre ele vizează domenii de interes pentru societate, economie şi, în aceeaşi măsură, pentru o politică orientată exclusiv către interesele comunităţilor şi nu a celor de grup sau personale.

Starea actuală a societăţii, deficitul bugetar, teama privind accentuarea crizei economice generează în grupuri și societate, cum spuneam, dezbateri aprinse din care se desprind idei orientate către măsuri vizând în primul rând reduceri substanţiale ale cheltuielilor la nivel naţional, dar și altele care să conducă spre normalitate.

Cu siguranță, nu este ușor să „dezmembrezi“ structuri create, sub masca descentralizării, în bună parte pentru clientela politică. Dar, dacă se vrea, cu siguranță se și poate. Se dorește redresare economică? Atunci trebuie umblat serios prin locuri unde se scurg miliardele de lei.

Nu știu dacă n-ar fi mai eficient, de pildă, un parlament unicameral, idee susținută de tot mai mulți români, cu o reprezentare de unu la o sută de mii de locuitori, apoi reducerea ministerelor la maximum 12 și a diverselor structuri satelite ale acestora – de aici și posibilitatea reducerii personalului bugetar aferent cu 50% –, eliminarea ajutoarelor de stat nejustificate temeinic și altele asemenea.

Sunt doar câteva dintre măsurile care ar putea conduce la reducerea cheltuielilor bugetare cu câteva zeci de miliarde de lei.

Pe deasupra, este nevoie de verticalitate în fața mai-marilor de la Bruxelles.

Nu se poate să negociezi ca la piață un patrimoniu a cărui valoare este de cinci-șase ori mai mare decât se oferă, de pildă, prin mult mediatizatul PNRR, doar pentru că… așa vrea Comisia. Este doar un exemplu dintre alte zeci petrecute deja.

Nu se poate să îngropi agricultura, pâinea țării, de dragul unor interese meschine ale unor neaveniți în fruntea țării. Știu ei cu ce probleme se confruntă fermierii români astăzi? Habar n-au!

Sunt stări, opinii, desprinse din vocile românilor, care îndeamnă la meditație.

Ion BANU