Întoarcerea Mioriței

După o scurtă drumeție în Bucegi, iata-mă străbătând la pas un sat de la poalele munților. Pace, liniște, reculegere… Observ un lucru interesant… Marea majoritate a tinerilor pe care-i întâlnesc pe drum privesc fix înainte, nefiind prea interesați de ce se întâmplă în jurul lor. Țin minte de când eram copil, adolescent și mergem la pas prin satele bunicilor că nu exista să nu primești un „Bună ziua!“, de la oricine… Copii, adulți, vârstnici, toată lumea simțea nevoia să te salute… Acum, cel puțin din ce-am văzut prin unele sate în ultimii ani, în afară de bătrâni nimeni nu te mai prea bagă în seamă. Dar eu mă încăpățânez și salut pe toată lumea… Stau și mă întreb cum se va termina toată povestea asta. Cu depopularea satelor și, dacă nu așa, poate cu înghețarea inimilor?

În actuala conjunctură, dar și a ultimilor ani am sentimentul că nu va mai dura mult și Miorița se va întoarce. Văd pe la TV cum tot mai mulți conaționali își fac planuri să vină acasă de pe meleagurile străine. Se pare că s-au cam săturat de „străinătățuri“. Se pare că s-au cam săturat să fie „domni“ și vor înapoi…

Deja lucrurile au început să se miște în sensul ăsta. Potrivit unei statistici din luna aprilie, mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele pentru a se muta în mediul rural. Odată cu pandemia şi cu creşterea costurilor utilităţilor, a scumpirii vieţii la oraş, fenomenul tinde să ia amploare, arată o analiză realizată de Arabesque & Mathaus, preluată de Adevărul. Astfel, potrivit datelor statistice, peste 250.000 de români s-au mutat, în cei doi ani de pandemie de Covid-19, de la oraş la ţară. Mai mult, Institutul Naţional de Statistică afirmă că numai în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunţat la viaţa din oraş pentru cea din mediul rural. În sens invers, adică din localităţile mici către oraşe, s-au mutat numai 77.825 de persoane. Diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste s-a dublat faţă de anii anteriori. În ultimii doi ani tendinţa migraţiei către mediul rural s-a accentuat, afirmă specialiştii, dovadă că, în 2022, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 69,0% sunt pentru zona rurală. „Oamenii au ales să îşi construiască sau să cumpere o casă la ţară, să se mute acolo. Motivele sunt multiple şi au legătură cu schimbările comportamentale impulsionate de pandemie. Restricţiile pandemice, poluarea din marile oraşe, costurile de întreţinere şi munca remote se află în prim-plan“, arată analiza Arabesque & Mathaus.

De ce fac oamenii asta, de ce dau orașul pe sat? Probabil s-au săturat de viața „trepidantă“ de prin metropole și preferă să dea statutul de orășean pe cel de „țăran“.

Țăran, țăran, dar măcar liniștit la cap și cu pace-n inimă. Altceva nici nu mai contează.

Ion Bogdan