Logo
Imprimă această pagină

Un capăt de drum

„Veșnicia s-a născut la sat“, spune poetul. Iar istoria spune că, orice s-ar fi întâmplat, oricât de dure, groaznice chiar ar fi fost evenimentele care au măturat aceste plaiuri de-a lungul istoriei, țăranul român n-a plecat capul jos. Pentru că nu a putut, pentru că nu-i stă în fire. Sigur, s-a prefăcut de nenumărate ori că-l pleacă... S-a lăsat făcut albie de porci dar, în străfundul său, în sufletul său nu a cedat nicio secundă. Iar când a trebuit să acționeze, a acționat. Uneori chiar dur, fără milă. Și asta pentru că ceea ce are mai de preț nu a putut fi luat de nimeni. Dragostea lui pentru pământ, pentru tradiție și, mai ales, credința lui nestrămutată nu au putut fi atinsă, de nimeni și de nimic. Și, în ciuda vicisitudinilor, chiar doborât la pământ, dacă mai strălucea acolo o fărâmă de viață, se ridica și, chiar dacă începea cu greu, o luat de la capăt. Nu conta de câte ori s-a prăbușit, conta doar să o ia de la capăt. Iar și iar și iar... Lucru pe care oamenii altor țări nu l-au reușit, d-aia s-au și dus definitiv din istorie.

Trăim vremuri speciale, cel puțin de doi ani încoace, iar acum un război mare stă să înceapă. Dar, indiferent dacă vom trăi un război sau nu, schimbarea se va produce. La toate nivelurile. Pe tot Pământul. Pentru că e evident că actualul curs al omenirii este unul deviant. Străin de orice realitate, cu o ignorare profundă a naturii și a mersului natural. Pământul nu mai e sănătos, animalele din ogradă și ferme suferă de tot felul de boli, lucrurile sunt razna și nu de ieri de azi. Chiar și lâna mioarelor nu mai are nicio valoare, se vinde la prețuri ridicole, aproape gratis. Iar când omul uită de natura sa, de esența sa, aia care contează cu adevărat, natura întoarce foaia... Prin oameni... Ori vine un cataclism sau începe un război care ne schimbă viețile din temelii. Așa a fost în toată istoria și așa va rămâne... Nu avem ce face pentru că am făcut destule până am ajuns aici...

De lungul istoriei, poporul român, în general, țăranul român, în special – a fost judecat, blamat, hăituit, batjocorit, omorât... Dar degeaba... Și niciodată opresorii acestui neam nu au înțeles cum e posibil. „Rețetele“ tiraniei, care au făcut ca alte popoare să fie supuse, aici nu prea au ținut... E simplu... Alte popoare, când au ajuns la capătul puterilor, au cedat și au dispărut. Românii, când au ajuns la același capăt al puterilor, de-abia s-au trezit. Și au reacționat când nimeni nu se mai aștepta, cu o istețime și cu o forță greu de anticipat.

Deci, orice ar fi, nu trebuie să disperăm. Vom răzbi. Istoria ne demonstrează asta... 

Ion Bogdan

Revista Lumea Satului