Lumea satului 750x100

update 2 Dec 2020

VALOAREA CUVINTELOR

Gândesc că o bună parte dintre cei care s-au aflat vremelnic în… capul trebii, ori au fost ageamii, ori atât de deștepți pentru „munca“ și poziția ocupată încât, printre altele, au reușit să nu deranjeze ca să nu fie... deranjați. Doar atât, pentru că de treabă serioasă, de treizeci de ani, nu prea s-au ocupat.

Este concluzia la care tot aud făcându-se referire, nu doar de către opoziția politică de la un moment dat, ci de către analiști și, mai cu seamă, de către românii care se declară de tot atâta vreme înșelați, trădați.

Îmi place să stau printre oameni, să-i ascult, să le vorbesc, încercând de fiecare dată să înțeleg motivul real al nemulțumirilor, sau... mulțumirilor. Pentru că sunt și din această ultimă categorie, mai cu seamă dintre cei care au beneficiat, direct sau indirect, de avantajele mediului în care s-au desfășurat la un moment dat.

N-am să încerc un bilanț a ceea ce s-ar fi putut face în trei decenii și nici n-am să trec în revistă persoane care s-ar putea face vinovate de atâtea dezechilibre economice și sociale produse în această perioadă. Mai degrabă aș vrea să reiterez câteva dintre obiectivele care ar fi putut face ca România să se afle astăzi pe alt loc decât cel din coada Europei.

Mai întâi, ordinea ministerelor după importanța lor în viața economică și socială. Aș începe cu finanțele și agricultura, apoi cu educația, cultura, mediul și apoi cu transporturile, sănătatea și... celelalte. De ce așa?

Pentru că mai întâi trebuie să existe o instituție contabil/trezorier care să țină evidența a tot ceea ce se face și există în stat.

Apoi agricultura, pentru că este cea care ne asigură existența. O agricultură susținută, bine organizată, va fi capabilă să ofere necesarul de hrană diversă și de calitate și, evident, șansa existenței unui popor viguros, sănătos, o populație care nu ar mai avea nevoie de atâtea farmacii și spitale.

Ei bine, cele două instituții nu pot performa fără educație, fără un învățământ care să ofere specialiști capabili de performanța în primul rând în cele două domenii, apoi fără cultură și fără o infrastructură bine dezvoltată. Cine nu și-ar dori un popor educat, cu o vastă cultură, capabil să pătrundă cu ușurință în tainele diferitelor domenii ale științei, de pildă?!

Revin la ceea ce ar trebui să trezească interes pentru fiecare dintre noi, indiferent cine suntem, ce facem, unde ne aflăm: AGRICULTURA.

Auzim destul de des vorbindu-se despre sănătate, spitale – mai cu seamă în această perioadă – despre drumuri, mediu, soare, vacanțe exotice, dar prea puțin și nu cu prea mult interes despre nevoia de securitate alimentară, despre ceea ce trebuie să punem pe masă de cel puțin trei ori pe zi. Doar cei de la Agricultură se mai străduiesc să aducă în atenția opiniei publice, a Guvernului, nevoile pe care le au agricultorii pentru a performa, susținuți de organizațiile profesionale și presa de specialitate cu adevărat fidelă domeniului. În rest, doar păreri, dezbateri, simpozioane și conferințe, cuvântări. Cuvinte fără valoare. Vorbe care nu aduc ploaia și nici măcar apa din canalele de irigații. Vorbe care nu aduc bani pentru investiții și, mai grav, nici speranță.

Ion BANU

Mai multe din această categorie: « Acarul din capul trebii PLANETA FIERBE »