Primăria Municipiului Iași, Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” și Asociația „Alexandru Lăpușneanu” organizează manifestarea culturală interactivă „Meșteri și meșteșuguri populare tradiționale” – repere ale identității și unității naționale, ce va avea loc în perioada 23 – 24 ianuarie 2018, pe strada Lăpușneanu din Iași.

Evenimentul este organizat în cadrul anului Centenarului Unirii, cu ocazia sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor.

,,Am prelugit contractul cu aceștia până pe data de 28 ianuarie. Târgul s-a bucurat de mulți clienți și mulți ieșeni au cumpărat de la acest târg. Ne-am axat în special pe produse tradiționale, atât alimentare, cât și nealimentare. Sunt prezenți 27 de producători și sunt atât din județul Iași, cât și din alte zone ale țării și sperăm ca asemenea târguri care le organizăm în Municipiul Iași să se bucure de succes și ieșenii la rândul lor să se bucure de produse tradiționale. Vom ține legătura cu producătorii autentici’’, a declarat Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Iași.

,,Am venit la târgul de pe pietonalul Ștefan cel Mare, cu produse tradiționale: pastramă de berbecuț, tobă, chișcă, cornăciori, ceafă, cotlet afumat, slănină și șorici. Ieșeni care doresc să achiziționeze produse tradiționale din carne mă găsesc aici până pe data de 30 ianuarie’’ a declarat Augustin Gherghiță, producător local, județul Iași.

,,Noi am venit cu castane, vin fiert și plăcinte. Am observat că ieșenii sunt interesați de vin și plăcinte. Pentru ei, castanele sunt ceva nou și poate de aceea nici nu cumpără. Cei interesați mă găsesc aici până pe 28 ianuarie’’, a declarat Nechifor Ion Sorin, producător local, Iași.

produse naturale de casa

Beatrice Alexandra Modiga

Peste 500 de persoane au participat, marți, la lansarea campaniei „Alege Oaia”, în parcarea Prefecturii din Iaşi, unde au mâncat produse tradiţionale din carne de oaie sau alte produse tradiţionale.

În cadrul campaniei naționale a Ministerului Agriculturii „Alege oaia”, Direcția pentru Agricultură a Județului Iași (DAJ) organizează în perioada 23-24 ianuarie un târg prin care promovează consumul de carne de ovine. 

La deschiderea evenimentului a participat secretarul de stat Dumitru Daniel Botanoiu, care a vizitat cele 26 de standuri ale producătorilor.

,,Caravana „Alege oaia’’ este un program care a deschis şi minţile, şi sufletele, dar şi calea producătorului român către piaţa din România. Cred că ,,Alege oaia’’ este programul care va da curaj producătorilor, dar cel mai important va da curaj consumatorilor, care pot găsi astfel o carne de o calitate ridicată“, a declarat Dumitru Daniel Botănoiu, Secretar de Stat - MADR.

,,Acest târg a fost organizat de Ministerul Agriculturii în colaborare cu Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și încercăm să promovăm consumul cărnii de oaie și a preparatelor  din lapte. Avem 26 de standuri, cu produse din județele Botoșani, Suceava, Vaslui, Neamț și Bacău’’, a precizat Precup Laurențiu - director executiv, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași.

,,Am venit la Iași cu jambon de Mangalița, cu pastramă de oaie, vânat și curcan. Noi în Bucovina suntem cunoscuți, deoarece acolo este raiul produselor tradiționale. De altfel, Bucovina este cunoscută pe plan intern și internațional. Din ce am remarcat, pot spune că ieșenilor le place calitatea, fac diferența dintre tradițional și ce se produce industrial’’, a declarat Ioan Baciu, Fundul Moldovei, Suceava.

,,Am venit la acest târg cu fermierii să prezentăm ,,Alege oaia‘’, cu produse tradiționale din oaie: păstramă, cârnați și brânză de oaie. Din câte văd, ieșeni sunt foarte curioși, degustă și sunt interesați de produsele tradiționale din oaie’’, a precizat Agafiței Ion, vis Mold Vaslui, Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine din județul Vaslui.

,,Plantația mi-am făcut-o în județul Botoșani, în grădina bunicilor, respectiv o plantație de trandafiri de dulceață pe o suprafață de 15 ari. Astăzi, am venit cu toate produsele mele: dulceața de trandafiri, care este testată tradițional, apoi am oțetul și siropul pe care urmează să îl atestez, iar pe lângă acestea am apa de trandafiri și ceaiuri’’, spus Mihaela Rusu, Iași.

 ,,Am venit cu brânză tradițională la putină, brânză la burduf, cașcaval și cârnaț de oaie. Noi ca fermieri trebuie să fim ajutați și intenționăm să facem centre de sacrificare, dar ar trebui la nivel național să se stabilească un criteriu  specific’’, a declarat Bobeică Neculai, Director Executiv al Cooperativei Agricolei Valea Asăului, Bacău.

,,Astăzi ieșenii pot găsi la standul nostru nenumărate produse: cașcavalul de Săveni, cu mai multe sortimente, respectiv buricul de Săveni, caș proaspăt, urdă, telemea simplă, telemea cu negrilică, cât și rulade cu mai multe sortimente, brânză topită cu struguri, nucă, verdeață, piper și boia. Așteptăm în aceste zile toși ieseni să ne viziteze standul, cu toate că ne știu că am mai fost și la ,,Târgul de dumincă’’ ne-a mărturisit Șfabu Viorel, Săveni, Botoșani.

Evenimentul are ca scop încurajarea consumului de carne și produse din carne de oaie. Consumatorii vor putea degusta tocăniță de oaie, pastramă, cârnați, brânzeturi, iar cei interesați vor putea să își procure carne și produse din carne de oaie, din cadrul celor 26 standuri special amenajate. În cadrul evenimentului se vor mai regăsi, de asemenea, 5 standuri cu vin ale producătorilor locali.

GALERIE FOTO


 

Beatrice Alexandra Modiga

În cadrul campaniei naționale a Ministerului Agriculturii „Alege oaia”, Direcția pentru Agricultură a Județului Iași (DAJ) organizează în perioada 23-24 ianuarie un târg prin care promovează consumul de carne de ovine. 

Evenimentul are ca scop încurajarea consumului de carne și produse din carne de oaie. Consumatorii vor putea degusta tocăniță de oaie, pastramă, cârnați, brânzeturi, iar cei interesați vor putea să își procure carne și produse din carne de oaie, din cadrul celor 16 standuri special amenajate. În cadrul evenimentului se vor mai regăsi, de asemenea, 5 standuri cu vin ale producătorilor locali.

Pe parcursul celor două zile în cadrul evenimentului vor fi și momente artistice susținute de ansambluri folclorice din județul Iași. Tot în aceasta perioadă vor fi prezenți la eveniment și producători din județele Botoșani și Suceava.

„Reamintim că obiectivul final al acestei campanii este păstrarea tradițiilor locale privind obiceiurile gastronomice de preparare a cărnii de oaie, creșterea consumului de produse din carne de oaie, sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea la nivel național a unei piețe de Gross, iar la nivel județean constituirea de magazine destinate comercializării cărnii și a produselor din carne de oaie”, a precizat Roxana Ramona Florea, reprezentant Comunicare al DAJ Iași.

La acest eveniment, în prima zi de târg, va participa şi ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Beatrice Alexandra Modiga

Joi, 18 ianuarie 2018, la Hotel Internațional-Iaşi, a avut loc prima întâlnire a fermierilor din judeţ și nu numai, cu furnizorii de seminţe, îngrăşăminte şi substanţe pentru protecţia plantelor, organizată de Grupul DowDuPont Pioneer împreună cu Lebosol.

Cu prilejul simpozionului, desfăşurat sub sloganul „Împreună mai puternici“, organizatorii le-au expus celor peste 200 de fermieri prezenţi oferta de seminţe, erbicide, fungicide și insecticide destinate culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță și tomate. În acest context, le-au fost împărtăşite secretele produselor şi modul de utilizare astfel încât acestea să aibă efectul scontat şi să ofere garanţia obţinerii unor producţii cât mai mari pe unitatea de suprafaţă.

(Materialul detaliat, în revista Lumea satului nr. 3/2018)

Beatrice Alexandra Modiga

Vremea ploioasă nu i-a oprit pe fermierii din regiunea Moldovei să onoreze invitația DEKALB. Peste 170 de participanți, fermieri, reprezentanți ai companiilor și jurnaliști, au fost prezenți la evenimentul organizat de Monsanto România. Echipa DEKALB a prezentat vineri, 22 septembrie 2017, o platformă tehnică cu cei mai noi și performanți hibrizi de porumb din noua genetică, la DEKALB SMART CENTER, în localitatea Vlădeni, județul Iași. Fermierii au putut vedea experiențe cu densități diferite, cartografierea solului și soluții recomandate, agricultură de precizie și multe alte noutăți.

În platforma semănată pe o suprafață de 37 ha, fermierii au putut observa comportamentul hibrizilor pe tipuri diferite de sol și reacția acestora la densități diferite, atât în sistem de irigare prin picurare, cât și neirigat. Hibrizii DEKALB au fost testați în densități diferite, cu variante cuprinse între 50,000-125,000 de plante/ha.

Reprezentanții Departamentului Tehnic Monsanto România au răspuns întrebărilor fermierilor și au explicat avantajele hibrizilor din noua genetică DEKALB, avantajele semănatului de precizie cu variante de viteze diferite la semănat. De asemenea, s-au mai prezentat soluția Ratei Variabile la Semănat și importanța respectării densității recomandate de specialiștii DEKALB, pentru a atinge cele mai bune rezultate de producție.

Printre hibrizii prezentați s-a numărat noul produs DKC 4670 și DKC 3415, DKC 3969, DKC 4351, DKC 4541.

Întâlnirea a fost o bună oportunitate pentru fermierii din regiune să discute și despre rezultatele recoltelor de anul acesta. Reprezentanții DEKALB au reamintit de succesul de la Ziua Porumbului, unde, încă odată, a fost demonstrată performanţa hibrizilor DEKALB, cu producții de peste 15 t/ha.

Evenimentul de la Vlădeni, a fost primul de acest gen din regiunea Moldovei, DEKALB SMART CENTER este un nou concept al Monsanto România, prin care fermierii au acces la platforme tehnice, și nu simple loturi demonstrative, informații și soluții noi pentru creșterea profitabilității.

Tot în cadrul evenimentului, au fost prezentate și produsele Roundup și Seminis, partenerii evenimentului au fost ferma Panifcom, Netafilm, VitaFields și Agrar Tech. 

DUMINICĂ, 24 SEPTEMBRIE LA AGRALIM ÎNTRE ORELE 14.00 – 18.00

Sub deviza „Reînviem ucenicia”, organizatorii AGRALIM ajută tinerii absolvenți, dar și pe cei care încă studiază în Liceele cu profil agricol din Iasi, să beneficieze de ofertele de angajare sau de programele de ucenicie propuse de marii fermieri din județ.

Evenimentul se va bucura de prezența doamnei Gabriela Vasilache, director AJOFM Iași care va prezenta beneficiile pentru angajați și angajatori ale noii legi.

Târgul de Ucenicie în Agricultură vine într-un moment foarte oportun, având în vedere că începând din luna iunie a acestui an, prin Legea Uceniciei, statul român oferă companiilor și fermierilor care angajează ucenici o sumă de 1.125 lei/lună (net), echivalentul în lei a 250 euro/lună, pe perioada derulării contractului (între unul și trei ani).

Această facilitate este menită să relanseze practica uceniciei și să stimuleze angajatorii să ofere locuri de muncă tinerilor fără experiență și în căutare de formare profesională, în condițiile în care numărul contractelor de ucenicie și de stagiu în 2016 a  fost descurajant.

Organizatorii au primit cereri de angajare ucenici sau si stagiari pentru posturi de: ingrijitori vaci si vitei;Insamantator animale, mulgator, tehnician zootehnist, mecanizator in zootehnie si posturi in domeniul vegetal privind pregatirea terenurilor; pregatirea patului germinativ; insamantare;urmarirea stagiului de vegetatie a culturilor, aplicarea tratamentelor, procesul de recoltare, mecanizare - mentenanta parcului de utilaje, conditionarea si pastrarea produselor agricole.

AGRALIM 2017 se va încheia deci cu acest eveniment care își propune să îmbunătățească perspectivele uneia dintre resursele cele mai importante ale regiunii – forța de muncă tânără.

Fermele care doresc să intre în program sunt rugate să ne anunțe la numărul de telefon: 0755227587.

Apan Agriculture va participa și anul acesta la Târgul AGRALIM Iași.

Suntem importator al brand-ului McCormick și încurajăm fermierii diin această zonă a țării să investească într-un tractor simplu, robust, prietenos, tractor ce poate fi achiziționat și cu proiecte europene. Pe lângă tractoare, vom fi prezenți și cu alte brand-uri consacrate în piața utilajelor agricole din România: Faresin – încărcătoare telescopice, Quivogne – pregătirea solului, Agrex – instalații profesionale de fertilizat, Kerner – semanat și pregătirea solului, Enorossi – prese, cositori, încărcătoare.

Orice client este unic! Drept urmare, serviciile de finanțare pe care le oferim clienților se pliază pe specificul fiecărei activități, pe potențialul și capacitatea de plată a fiecăruia. Avem o relație excelentă cu toți finanțatorii din această piață și împreună cu aceștia găsim mereu soluția optimă pentru fiecare fermier.

MAI MULTE DETALII PE WWW.AGRI-EVENTS.RO

Specialiștii IPSO vor fi prezenți la târg pentru a răspunde solicitărilor fermierilor și pentru a identifica cele mai bune soluții tehnice care se adaptează condițiilor specifice din fermă. Pe o suprafață de 500 m², de la standul IPSO Agricultură nu vor lipsi utilajele John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar. Alături de informațiile tehnice, noutățile și ofertele promoționale, consilierii noștri de finanțare îi vor ajuta pe producătorii agricoli să aleagă cea mai bună soluție în vederea achiziționării unui utilaj.

Zona Moldovei este una extrem de importantă din punct de vedere al activităților agricole desfășurate aici. De la pomicultură, viticultură, cultura mare și zootehnie, profilul fermelor din această zonă agricolă este unul divers și necesită utilaje adaptate specificului din fermă. În acest sens, IPSO Agricultură comercializează o gamă largă de utilaje ce se pot adapta nevoilor fiecărui fermier.

MAI MULTE DETALII PE WWW.AGRI-EVENTS.RO

Cu sprijinul companiei ABplus Events, 23 dintre cei mai importanți jucători din agricultura Regiunii de Nord-Est, cu afaceri cumulate de peste 37 de milioane de euro și pentru care lucrează aproape 1.000 de angajați, s-au reunit sub „umbrela” Clusterului „Agro Ferma”. Împreună vor organiza în perioada 21-24 septembrie Târgul pentru Fermieri AGRALIM, cel mai amplu spectacol de tehnica agrară și demonstrații din Estul țării. Membrii fondatori ai Clusterului „Agro Ferma au în exploatare peste 20.000 de hectare de teren agricol și cresc aproximativ 200.000 de animale.

AGRALIM 2017 își va deschide porțile în perioada 21-24 septembrie, în Parcul agroindustrial TransAgropolis din comuna Lețcani, situat la drumul european E583.

Fermierii, asociațiile agricole, companiile, specialiștii din domeniu și publicul larg sunt invitați la o ediție specială a celui mai apreciat târg agricol din Moldova, ediție ce marchează o nouă etapă a dezvoltării economice a sectorului agricol din regiune.

În 2017, AGRALIM se desfășoară, pentru prima oară, în parteneriat cu Clusterul pentru Agricultură şi Zootehnie „Agro Ferma”, în cel mai mare „Parc Agricol” din Romania, dezvoltat în jurul centrului TransAgrapolis.

Fondat ca asociație de către cei mai mari antreprenori agricoli din regiune alături de Consiliul Judetean Iași, instituții de învățamânt și cercetare, firme de consultanță și servicii, Clusterul „Agro Ferma“ este primul centru integrat de servicii și productie pentru agricultură din România cu profil mixt agricol – zootehnic – horticol.

Clusterul va furniza sprijin şi consultanță pentru inovare și servicii, va ajuta companiile să acceseze și să integreze „know-how” şi tehnologii noi dar și să comercializeze propriile cunoştinţe şi produse. De asemenea, Clusterul va prelua administrarea și dezvoltarea celui mai mare „Parc Agricol” din România - Parcul agroindustrial TransAgropolis.

Devenind evenimentul fanion al Clusterului Agro Ferma, AGRALIM se îmbogățește cu noi oportunități de sprijin pentru fermierii din regiune, pe cele trei direcții consacrate: soluții tehnice integrate pentru fermieri, consultanță tehnică și financiară, informații și acces la ultimele noutăți.

Fermierii vor putea, împreună, să acceseze mai facil fonduri europene, atât de necesare pentru dezvoltarea acestui domeniu de activitate. Prin această asociere, firmele din agricultura regională vor putea să își promoveze mult mai bine serviciile și produsele” afirmă Ion Nechifor, Președintele Asociației Moldoovis, unul din membri fondatori ai clusterului.

Anul acesta AGRALIM va oferi participanților și vizitatorilor un program interesant și dens, care va include conferințe, forumuri și întâlniri cu lideri, decidenți, specialiști agronomi, reprezentanți ai unor companii de prestigiu și potențiali parteneri de afaceri, din sectorul agricol.

Nu vor lipsi deja tradiționalele prezentări și demonstrații cu utilaje agricole, vizitarea platformei, drive test de manevrare a tractoarelor, academia mecanizatorilor și o memorabilă petrecere câmpenească.

Inscrierile pentru această ediție sunt în desfășurare. Ediția din 2017 va avea un număr limitat de spații de expunere, iar alocarea acestora se face în ordinea înscrierilor. Cei interesați de rezervarea unui spațiu trebuie să contacteze organizatorii la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., telefon 0751.111.601

Clusterul Agro Ferma

La inițiativa Clubului Fermierilor Agralim și cu sprijinul ABplus Events, a fost înființat Clusterul Regional AGRO FERMA, în luna mai 2017, o asociație care se dezvoltă permanent prin integrarea de noi membri.

În total, este vorba de 31 membri fondatori, printre care Consiliul Judeţean Iaşi, Consiliul Local Leţcani, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Dancu din Iaşi, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine „Moldoovis” Botoşani, Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei, Liceul Tehnologic Agricol„Mihail Kogălniceanu” Miroslava şi un număr de 15 societăţi comerciale cu profil agricol. 

Asociaţia are ca scop asigurarea unui cadru eficient de cooperare între membrii săi pentru creşterea competitivității economice în domeniul agricol la nivel regional, reprezentarea intereselor acestora faţă de terţi şi creşterea capacităţii de implementare a politicilor agricole şi industriale europene, inclusiv utilizarea eficientă a fondurilor nerambursabile precum şi a altor surse de finanţare. 

Companiile care fac parte din Clusterul Regional AGRO FERMA derulează împreună afaceri de peste 37 de milioane de euro și au în total aproape 1.000 de angajați, iar cumulat, marii fermieri care fac parte din această asociație, au în exploatare peste 20.000 de hectare de teren agricol și cresc aproximativ 200.000 de animale. Mandatul de Președinte al Clusterului a fost încredințat domnului Florin Mindirigiu, directorul Târgului pentru fermieri AGRALIM.

AGRALIM

Târgul pentru Fermieri AGRALIM este cea mai importantă manifestare din Regiunea de Nord-Est, organizată de compania ABplus Events. La târg, fermierii, producătorii, antreprenorii, cercetătorii şi specialiştii din judeţele din Nord-Estul ţării au șansa de a se familiariza cu cele mai noi tehnici şi utilaje din domeniul agricol.

Obiectivele majore ale evenimentului sunt stimularea dezvoltării practicilor agricole, încurajarea investițiilor în domeniul agricol și facilitarea întâlnirii și dialogului dintre fermieri, specialiști, antreprenori și consultanții agricoli.

Organizat în aer liber, pe o suprafață de 10 hectare, AGRALIM permite organizarea unui adevărat spectacol de tehnică agricolă, cu zone de demonstrații live cu utilaje agricole de lucrare a solului, precum și un poligon special amenajat pentru testarea abilităților fermierilor în manevrarea tractoarelor.

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UCCG Iași a intervenit, în data de 27 mai cu 15 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.

După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

  • foto cu imagini radar relevante, pre și post intervenție.

Imagine radar de alerta. Se observa formarea grindinei severe în formațiunile noroase din zona Iași în 27 mai 2017.

27.05.2017 antigrindina1

Imagine radar post intervenție. Se observa efectul intervențiilor active în atmosferă, eliminarea riscului de grindină în zona protejată și deplasarea formațiunilor noroase convective spre zona Vrancea.

27.05.2017 antigrindina2

Sursa: madr.ro

Se tot vorbește în ultima vreme despre slaba finanțare a cercetării agricole românești, despre importurile tot mai ample de material săditor, în condițiile în care cei mai indicați pomi ar fi cei creați special pentru specificul țării noastre. Totuși, nu am fost tot timpul tributari importurilor, ba chiar exportam material săditor în vestul Europei, iar de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași erau livrați aproximativ un milion de pomi peste hotare. Ce se întâmplă astăzi în cadrul stațiunii și ce material săditor este creat la Iași am aflat chiar de la directorul stațiunii, domnul inginer Gelu Corneanu.

Trecut glorios

Stațiunea ieșeană funcționează încă dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost înființată în anul 1930 într-un regim privat, apoi a trecut în subordinea Institutului de Cercetări Agricole al României, redenumit Academia de Științe Agricole și Silvice. Deține aproximativ 700 ha, dintre care cca 500 ha plantate, cu o diversitate amplă de specii pomicole, însă primează mărul, cireșul, vișinul și prunul, 100 ha ocupă pepiniera, iar diferența este destinată clădirilor și spațiilor de lucru. „Trecutul a fost unul mai mult decât lăudabil, spun asta pentru că până în anul 1996 de aici se exportau cca 1 milion de pomi în vestul Europei. La acea vreme calitatea materialului săditor era acceptată și de către marile puteri pomicole, dar și prețul de achiziție destul de mic era convenabil pentru vestici“, a specificat directorul stațiunii, un specialist în domeniu cu o vechime de mai bine de 26 de ani.

Ce se întâmplă în prezent?

În prezent, la stațiunea ieșeană se produc aproximativ 160.000 de pomi anual, iar directorul stațiunii a precizat că situația financiară nu este chiar excelentă, pentru că de mai bine de 20 de ani finanțarea este bazată pe propriile forțe, neprimind ajutor din partea altor instituții ale statului. „În ultimii 15 ani, aproximativ 20% din materialul săditor pe care l-am produs a mers către cei care au înființat plantații între 1 și 3 ha, nu s-a aruncat nimeni la zeci de hectare și nici nu au fost programe de ajutor pentru acest sector. Restul de 80% a mers către cei care au plantat în propria curte sau livadă diferite specii pentru propriul consum. Cred că suntem printre singurele țări care comercializează material săditor de înaltă calitate amatorilor“, a mai adăugat Corneanu.

Întrebat dacă stațiunea ar putea pune la dispoziție material săditor suficient pentru înființarea livezilor în perioada acestui exercițiu financiar în care sunt asigurate fonduri pentru investiții în pomicultură, directorul stațiunii susține că da, însă sunt necesare anumite contracte încheiate anterior: „Ne plângem că nu avem suficient material săditor produs în România, autohton cum se spune, care se consideră a fi cel mai potrivit pentru că este adaptat condițiilor pedoclimatice de la noi din țară, dar cei care susțin acest lucru nu iau în considerare toate aspectele. Problema este un pic mai delicată pentru că pomii se cumpără peste tot în lume doar pe bază de contracte. O stațiune nu are de unde ști ce portaltoi, ce soi preferă în următorii ani cumpărătorii, iar o stațiune, indiferent de condițiile de care dispune, nu poate produce întâmplător material săditor. Sunt cumpărători care solicită soiuri sau portaltoi pe care noi nu le avem și suntem nevoiți să luăm măsuri, să importăm ramuri altoi din alte țări ș.a.m.d. Avem și portaltoiuri românești dar, dacă vreți, moda nu este doar la haine sau imobiliare, ci și în pomicultură.“

Vânzare în regim de magazin

În regim de magazin, de la stațiunea de la Iași se pot achiziționa pomi fructiferi. Într-o încăpere, materialul săditor este așezat pe specii și soiuri, iar cumpărătorii își pot alege pomul dorit după ce îl studiază cu atenție și primește informațiile necesare. Prețul pomilor este cel de producător, 15 lei/buc. pentru amatori, iar la peste 1.000 de bucăți prețul scade la 10 lei.

„De exemplu, la specia măr pomii sunt așezați pe soiuri, dar ținând cont de perioada de coacere a fructelor, tocmai pentru ca și cumpărătorul amator, care vrea să aibă câțiva meri în gospodărie, să își aleagă pomii, astfel încât să aibă fructe chiar din vară. Pe fiecare container sunt lipite și informațiile despre pom, astfel încât cel care cumpără să aibă toate cunoștințele de care are nevoie. Sunt prezente toate soiurile pe care le producem, fie de anul II, fie de anul III. Părul îl înmulțim doar pe portaltoi vegetativ, pe marcota de gutui. Sunt prezentate la fel, tot în funcție de perioada de coacere a fructelor, avem și soiuri românești, dar și din străinătate. La specia prun, 90% sunt soiuri românești. Aici aș vrea să menționez soiul Dajan, special pentru prepararea țuicii. Este foarte important să nu fie plantat în zonele colinare, unde temperaturile scad mai repede, pentru că este posibil ca fructele să nu se mai coacă și deci să nu iasă țuica bună. La prun este neapărat nevoie ca stropirile să se realizeze ca la carte pentru că există riscul să se piardă toată producția. Caisul și piersicul sunt bine re­prezentate în cadrul stațiunii noastre; avem cca 500 de soiuri din aceste 2 specii aduse din toată lumea. Avem și vișin și cireș, iar la cireș avem 32 de soiuri în cadrul stațiunii, pentru că nu poți produce soiuri care nu sunt proprietatea statului de reședință. A cumpăra licența pentru un soi costă extraordinar de mult, iar pentru o instituție care funcționează din venituri proprii acest lucru devine foarte dificil“, a mai completat directorul Corneanu.

În cadrul stațiunii cireșul este bine reprezentat. Pe lângă cele 32 de soiuri brevetate, cinste îi mai face și lotul demonstrativ care are 7,5 ha, reprezentând una dintre cele mai mari suprafețe de loturi demonstrative și colecții de cireș din țară, atât ca suprafață, cât și ca număr de pomi și de soiuri.

„Dacă până în 2007 prețul/kg de măr ajungea chiar și la 2,5 lei, odată cu intrarea în UE am scăzut la 1 leu și chiar mai puțin. Asta înseamnă până la urmă o piață liberă și nu avem ce face. Noi nu producem prea mult, dar ne lipsesc fabricile de conserve, uscătoriile de prune sau distileriile și acest lucru se resimte enorm în ziua de astăzi. Statul nu mai intervine să creeze aceste verigi, de aceea noi, fermierii, trebuie să facem acest lucru“ – ing. Gelu Corneanu.

Ion BANU, Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 22-23

După campania agricolă 2015 care nu le-a adus prea multe satisfacții, agricultorii din nord-estul țării se așteptau ca anul 2016 să le aducă producții mai bune. Nu a fost însă așa, din contră, o bună parte dintre fermieri au avut rezultate chiar mai proaste față de anul precedent, acest lucru apărând ca urmare a vremii la extreme – căderi de gheață și brumă în primăvară, secetă în vară – dar și a porcilor mistreți care au distrus hectare întregi de cultură. Pentru a afla mai multe detalii despre agricultura din județul Iași și problemele specifice întâmpinate în acest an am discutat cu 3 dintre fermierii importanți ai acestei zone: Vasile Lungu, Liviu Bălînici și Viorel Stan.

Vasile Lungu – Trifești, Iași, administrează grupul de firme Domeniile Lungu ce are ca activitate principală producerea și procesarea de sămânță hibridă de porumb și floarea-soarelui. Pe lângă ferma vegetală, acesta se mai ocupă cu viticultura, având plantație și cramă, dar și cu zootehnia, având 500 de capre de lapte, 800 de oi pentru carne, 50 de vaci din rasă de carne, 35 de bivolițe și păsări pentru gospodăria proprie. Nici turismul nu lipsește dintre preocupările fermierului, acesta construind la fermă un hotel de 4 stele, un miniparc zootehnic cu diverse specii de porumbei, iepuri și păsări, două heleștee cu pește unde se pot face și diverse activități de relaxare.

Întrebat despre problemele cu care se confruntă, acesta a specificat: „În primul rând, din punct de vedere climatologic a fost deosebit de greu în tot județul pentru că în unele zone a fost exces de umiditate și s-au format bălți, iar în unele zone seceta a făcut ravagii, înregistrându-se chiar și 70 de zile consecutive fără vreo picătură de apă. Din acest motiv și producțiile sunt variate, chiar și în cadrul aceleași ferme. Noi încercăm să contracarăm lipsa precipitațiilor; de exemplu, pe raza comunelor Trifești, Bivolari, Andrieșeni și Santa Mare s-a dezvoltat un sistem de irigat ce are ca sursă de apă Prutul și la realizarea căruia au contribuit 7 fermieri. Ne-am organizat în asociație, ne-am înscris în federații și am accesat fonduri europene. Am preluat infrastructura de la ANIF, o modernizăm continuu, atât cu fonduri proprii, cât și cu fonduri europene. Avem nevoie de aceste soluții, pentru că toți suntem producători de sămânță hibridă, colaborăm cu diferite multinaționale și trebuie să ne protejăm investițiile și să obținem producții constante și de calitate.

În al doilea rând, suntem nemulțumiți de guvernanți pentru că nu avem legi care să ne guverneze activitatea așa cum se cuvine. Vrem să se organizeze acele camere agricole, au fost 2-3 inițiative legislative, dar care se perfecționează în permanență. E important de menționat că de vreo 8 ani nu avem protecția statului în ceea ce privește apariția calamităților naturale și aici mă refer la Fondul Mutual. Am vrea să existe și o lege a creditului agricol care să ne avantajeze. De la arat până la recoltat trece destul timp și o fermă are nevoie de mai multe investiții. Ne-ar ajuta un credit cu dobânzi și condiții speciale.“

Liviu Bălănici – Vlădeni, Iași, administrează grupul de firme Panifcom, ce are o activitate diversificată: fermă vegetală formată din 4.000 ha, o fermă de porci cu aproximativ 4.500 de capete, o fermă cu 1.300 de vaci și o firmă de panificație cu magazine proprii.

„Porcii mistreți reprezintă o mare problemă și în ferma mea, însă nu am ajuns încă în instanță. Am încercat diferite metode și tot nimic. Am stat chiar și de pază, așa cum prevede legea împreună cu reprezentanții autorităților. Suntem mereu puși pe drumuri, dar degeaba. Vă dau un exemplu, într-o singură noapte mi-au fost distruse 26 ha, să nu mai spun că în primăvară un întreg lot de multiplicare sămânță a fost ras. Este deranjant, mai ales că cei avizați nu fac corect evaluările de efectiv. Cei din sistemul silvic țin foarte mult la administratorii fondurilor de vânătoare și la efectivele de animale, însă nu iau măsurile necesare și așa ne este pus businessul în pericol.

O altă problemă pe care aș vrea să o sesizez este aceea a instabilității. Noi suntem complet descoperiți în ceea ce privește continuitatea în domeniu. Investim într-un an sume importante și stăm cu emoții că anul viitor nu ne vom putea continua activitatea, pentru că nu vom culege nimic din ceea ce am înființat. Cred că ne-ar ajuta foarte mult stabilirea unui preț minim garantat pentru anumite culturi, precum și plata subvențiilor la timp. Soluții ar fi dacă ar vrea și guvernanții.“

Viorel Stan – Sculeni, Iași, lucrează 1.700 de ha, dintre care 30 de livadă. Anul acesta a întâmpinat probleme pe care nu le-a putut rezolva, iar rezultatele îl nemulțumesc. „Livada anul acesta a fost grav afectată. În primăvară o brumă târzie a compromis 80% din rod, iar pe 18 iunie a bătut gheața și a distrus ce mai rămăsese. Ne-ar plăcea ca Ministerul Agriculturii să ia o măsură în ceea ce privește companiile de asigurări care nu includ și despăgubirile pentru secetă. În afara greutăților meteorologice care sunt, firește, de necontrolat, a mai apărut un necaz care poate echivala cu seceta: porcii mistreți. Este o mare problemă mai ales pe malul Prutului, unde vin și mistreții de pe partea stângă a râului. Astfel sunt și mai mulți și ne distrug complet culturile și noi nu avem cum să ne împotrivim. Am încercat toate formele de a ne apăra și vorbesc de ceea ce ține de noi pentru că autoritățile sunt surde la apelurile noastre. Ne-am judecat 2 ani cu ei, suntem deja în al treilea an, poate găsim totuși o rezolvare. Legislația nu ne ajută, ce distruge porcul mistreț nu este despăgubit de stat, nici companiile de asigurare nu au în portofoliu așa ceva. Noi, fermierii, nu înțelegem de ce fondurile de vânătoare sunt incluse pe proprietățile noastre și nu putem să ne apărăm drepturile. Nu avem în momentul de față ce să facem, singura soluție ar fi schimbarea legii. Muncim și animalele sălbatice ne distrug totul! Trebuie specificat că vorbim despre turme de 40-50 de porci care, pe unde trec, nu lasă nimic în urmă.“

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 10-11

Când auzim rostindu-se cuvântul Cotnari, imediat ne gândim la licoarea bahică și poate mai apoi la comuna cu același nume care are o istorie aparte. Chiar și scriitorii au consemnat în diferite opere importanța acestei zone, iar Păstorel Teodoreanu se întreba, retoric: „Ce-ar fi pământul fără soare/ Şi bucătarul fără har,/ Literatura, fără sare,/ Moldova, fără de Cotnar?“. Trecutul glorios impune prezentului constanță și viitorului responsabilitate pentru ca aceste aprecieri să rămână vii și peste ani, așa cum secole de-a rândul toți românii au auzit de așezarea și podgoriile de pe malul Bahluiului.

Vestigii din secolul III-IV î.e.n

Situată la 44 de kilometri de Iași, comuna Cotnari este renumită în întreaga țară și chiar și peste hotare mai ales datorită podgoriei atestată documentar încă din secolul al XV-lea. Însă vestigiile arată faptul că istoria așezării este cu mult mai veche, dovadă fiind situl Cătălina, așezare geto-dacică care datează din sec. III-IV î.e.n, precum și scrierile lui Radu Rosetti în care se menționează că podgoria exista chiar și înainte de întemeierea Moldovei. Fără doar și poate, Cotnariul ocupă un loc aparte în istoria Moldovei, iar ocupația strămoșilor viticultori a fost transformată treptat în artă, combinatul de vinuri oferind astăzi principala sursă de venit pentru o bună parte dintre locuitori.

Cotnari Iasi statuie Stefan cel Mare

Despre Cotnariul de astăzi ne-a vorbit domnul primar Vasile Crețu, cel care lucrează în administrația locală încă din anul 1992 și se află în prezent la cel de-al 4-lea mandat ca primar. „Comuna are suprafața de 10.350 km2 și aproximativ 7.500 de locuitori care locuiesc în cele 11 sate răsfirate: Bahlui, Cîrjoaia, Hodora, Horodiştea, Cireşeni, Zbereni, Făgăt, Valea Racului, Iosupeni, Lupăria şi Cotnari. Trebuie menționat faptul că inițial aici a fost o așezare catolică, iar în jurul anului 1500 a fost înființată o școala latină, iar cei mai mulți locuitori erau sași și unguri aduși pe aceste meleaguri de Ștefan Cel Mare pentru a lucra vița-de-vie. Principalele preocupări ale locuitorilor țin de agricultură, cei mai mulți lucrând în zootehnie, viticultură sau pomicultură“, a menționat primarul Crețu.

În centrul comunei există un monument dedicat lui Ștefan Cel Mare, domnitorului fiindu-i recunoscute meritele în ceea ce privește dezvoltarea zonei. Locuitorii Cotnariului susțin că și în cazul comunei lor activitatea acestuia și-a pus amprenta, existând chiar și astăzi beciuri domnești care ar putea deveni importante atracții turistice. Mai mult decât atât, în zonă circulă o legendă conform căreia ar exista un beci a cărui lungime se întinde de la Cotnari la Hârlău, însă acest lucru nu este deocamdată demonstrat.

Comuna de la intrarea în UE

Comuna de astăzi păstrează tradițiile, însă urmează și cursul firesc al modernismului. Asemeni altor localități din țară, începând cu anul 2007 Cotnariul a beneficiat de bani europeni care au contribuit la dezvoltarea comunei. „Odată cu proiectele SAPARD, comuna a început să se schimbe și au fost reabilitate două drumuri județene. În 2007 am optat spre înființarea unei rețele de distribuție a apei care să deservească o parte din comună. Am implementat treptat stații de epurare și canalizare, am asfaltat și modernizat și alte drumuri, cunoscut fiind faptul că satele sunt răsfirate, specifice zonei de câmpie și podiș. Avem și proiecte în derulare, asfaltăm 5 km de drum pe bani de la Guvern și alți 5 km prin fonduri europene. Desigur, ne dorim să accesăm mai multe proiecte, să putem asigura apă și canalizare în mai toate satele comunei. Unul dintre cele mai importate demersuri este acela de a-i face pe tineri să rămână în localitate. De aceea am pus la dispoziție cetățenilor un teren pentru a construi un depozit de legume și fructe. Intenționăm să oferim terenuri celor care vor să investească și să rămână în comună, iar pe cei care au teren vom încerca să îi motivăm oferindu-le facilități, cum ar fi scutirea de impozit. Avem și dezavantajul de a fi situați mai departe de un oraș mare, de aceea poate suntem mai puțin atractivi pentru cei care vor să investească“, a mai adăugat primarul.

Educație, tradiții și turism

Cotnari Iasi peisaj

Vinurile și mai ales Grasa de Cotnari sunt arhicunoscute, iar domnul primar și-ar dori ca și comuna să ajungă la fel de apreciată precum licoarea bahică. Lucru nu imposibil de realizat, dacă ținem cont de faptul că obiectivele turistice nu lipsesc. Menționăm mai întâi cetatea geto-dacică de pe platoul Cătălina; castelul cu campanela a cărei construcție a fost începută de Asociația viticultorilor și definitivat în perioada postbelică și care în prezent servește ca sediu a SC Cotnari SA; castelul Vlădoianu, construit în anul 1901 de fostul guvernator al Băncii Naționale; ruinele Curții domnești, datând din secolul al XV-lea din care se mai pot vedea pivnițele cu bolți semicilindrice, construite din piatră brută; schitul din satul Luparia, comuna Cotnari; Castelul Hodora, podurile de piatră ce datează din vremea lui Ștefan cel Mare, precum și Muzeul Viei și Vinului de la Hârlău.

Ținând cont de toate aceste monumente, în comună a fost înființat un Centru de Informare Turistică care „a fost inaugurat în luna martie, a fost realizat cu finanțare europeană și a costat 200.000 de euro. Momentan aici lucrează o singură persoană, în curând se mai alătura încă o persoană, iar pe lângă atribuțiile pe care le au la centru și pentru că sunt plătiți de primărie, vreau să se implice și în alte programe de dezvoltare. Tot în cadrul acestui centru este amenajat un muzeu, subordonat Muzeului de Literatură din Iași, care este dedicat lui Cezar Petrescu, cunoscut fiind faptul că el s-a născut în satul Hodora“, a precizat primarul Crețu.

Numărul mare de sate, nu neapărat și de locuitori, impuneau prezența mai multor unități de învățământ, 8 școli și 8 grădinițe. Însă cum populația a scăzut, 2 școli au fost închise, au rămas 6, dintre care 3 cu clasele I-VIII și un liceu tehnologic, dar și 2 școli cu clasele I –IV. În comună sunt 12 biserici – ortodoxe, catolice și una pe stil vechi, precum și o bibliotecă cu peste 20.000 de volume.

În ceea ce privește tradițiile și obiceiurile, nu au fost uitate la Cotnari. Ansambluri folclorice au funcționat mai mereu, cel mai apreciat fiind cel al copiilor din satul Hodora care a fost înființat acum mai bine de 10 ani și este format din dansatori și instrumentiști.

Hramul bisericii și zilele comunei sunt alte două sărbători, pe lângă Paște și Crăciun, așteptate cu mare nerăbdare de către ieșeni. Hramul bisericii este în ziua de Sf. Parascheva, din acest motiv este cumva umbrit de marea sărbătoare de la Iași, iar în acest context se află în discuție posibilitatea ca pe viitor să i se acorde o mai mare importanță zilei de 2 iulie – sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare și Sfânt. Așa cum era de așteptat, zilele comunei sunt toamna, pe vremea culesului viei. „E o tradiție ce datează încă din anii 1800, când se organizau manifestări. Bineînțeles că nu au avut mereu continuitate, undeva în anii 2000 am reluat obiceiul așa cum se cuvine, iar în acest moment este o adevărată sărbătoare care adună numeroase persoane. Este un bun prilej ca cei plecați să se întoarcă acasă. Atunci organizăm și spectacole cu ansambluri folcloric, dar invităm și cântăreți renumiți la nivel național, iar producătorii locali și pot comercializa marfa. Pentru unii este iarmarocul de altădată“, a conchis Vasile Crețu.

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 48-49

Pilon al agriculturii în Moldova, Iaşul va gazdui în perioada 1-4 septembrie Târgul pentru Fermieri AGRALIM, cea mai importantă manifestare din Regiunea de Nord-Est dedicată fermierilor, producătorilor, antreprenorilor, cercetărilor şi specialiştilor din domeniul agricol.

Producători și importatori de mașini și utilaje agricole de top se vor prezenta cu tehnică agrară de ultimă generaţie, alături de producători de echipamente zootehnice, inputuri, prestatorii de servicii și furnizori de soluţii complete pentru ferme.

Expoziția de tehnică agrară va fi completată zone interactive: demonstraţii cu utilaje agricole pentru lucrările solului, demonstraţii de erbicidare, drive test, Academia Mecanizatorilor. Toate demonstraţiile vor fi realizate zilnic, de personalul tehnic al companiilor expozante, împreună cu specialiştii din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”.

Printe numele mari care şi-au anunţat deja prezenţa la eveniment se numară: AGROCOCEPT – Partener de Eveniment, General Leasing, IPSO Agricultură, NHR Agropartners, Apan Agriculture Equipaments, Riela Romania, Serv Class, Maschio Gaspardo, Green Expert, Tadis Agro, Agri-Alianţa, Irum, Javier Camara, Agritehnica, Arterius Business, Mecanica Ceahlau, Bergerat Monnoyeur, Agrisorg, Farm Tech, Patria Credit, BRD Group Societe Generale, Credit Agricole, Sere Transilvania, Novus, Hanna Instruments, Groupama, Romvac Company, Biotrend Plus, Colloseum Logistic, Hifi Filter, Cronos Consulting. Lista completă a participanţilor se regăseşte pe www.agri-events.ro.

Ca în fiecare an, AGRALIM vine în sprijinul fermierilor cu soluţii şi servicii integrate, sprijin calificat şi consultanţă de natură tehnică, juridică și financiară, dar şi cu un suport informativ profesional, menit să încurajeze investițiile. „AGRALIM aduce în regiunea de Nord-Est un concept modern care răspunde nevoilor fermierilor cu activitate în sectorul vegetal și sectorul zootehnic și contribuie la dezvoltarea fermelor din regiune prin: prezentarea de soluții tehnice integrate pentru fermieri; oferirea de consultanță tehnică și financiară; oferirea de informații și acces la rezultatele cercetării realizate de specialiști; promovarea și aprecierea activității desfășurate de antreprenorii in domeniu și fermieri din cele șase județe ale Moldovei”, a precizat doamna Eusebia Mindirigiu, Managing Partner ABplus Events, compania care organizează Târgul pentru Fermieri AGRALIM.

Undeva în județul Iași, nu departe de malul Prutului, între viile fostei moșii Hermeziu, fermierul Vasile Lungu a creat o adevărată bază turistică. Hotel de 4 stele, fermă cu animale exotice, iazuri cu pește, restaurant cu produse din propria fermă, degustare de vinuri în noua cramă și chiar posibilitatea de a participa, activ sau nu, la treburile dintr-o fermă, de toate aceste lucruri pot beneficia cei care aleg să petreacă un concediu altfel.

De la agroturism, la turism viniviticol

Activitatea în domeniul afacerilor a fermierului Vasile Lungu poate fi oferită drept model tuturor celor care plănuiesc să activeze în agricultură, zootehnie, horticultură, viticultură sau turism. Într-o manieră la care nu mulți agricultori s-au gândit, acesta a reunit toate domeniile creând un loc modern care îmbină agroturismul, turismul viniviticol și turismul activ. Poate e prea puțin în acest moment să spunem agroturism deoarece nu vorbim de condițiile de cazare ale unei vile sau ale unei pensiuni, ci de condiții de 4 stele. De la producție vegetală la zootehnie și producerea de sămânță, domnul Lungu a trecut și la investirea în turism. La ferma din comuna Bivolari exista un cămin de nefamiliști, iar ideea valorificării acestuia nu a întârziat să apară. Mai întâi a fost modernizat și transformat în pensiune, care a funcționat până în luna mai a anului trecut. Din acel moment au început alte lucrări de modificare, a mai fost adăugat un etaj, iar de curând Ministerul Turismului a clasificat locația drept hotel de 4 stele.

Hotelul La Domenii are 24 de camere, dintre care 5 apartamente. Construcția actuală este una modernă, camerele standard sunt mobilate elegant cu piese din lemn masiv, iar apartamentele pot deveni soluția ideală mai ales pentru cei care aleg să petreacă concediul / vacanța alături de familie. Dincolo de condițiile din camere este de remarcat și căldura spațiilor comune care sunt amenajate astfel încât să ofere un cadru optim pentru discuții ori pentru recreere deoarece turiștilor le sunt puse la dispoziție table, cărți și alte jocuri moderne.

Cadrul natural în care este amplasat hotelul pare desprins de pe o vedere poștală. Viile și iazurile cu pești îți oferă încă din primul moment sentimentul, adesea mult dorit, de liniște. Existența iazurilor în fermă este un mare atu, după cum menționează și domnul Lungu, deoarece oferă, pe de o parte, liniște și plimbări cu barca, astfel turiștii beneficiind de o priveliște pitorească, iar pe de altă parte oferă posibilitatea iubitorilor pescuitului sportiv să pescuiască și chiar să plece acasă cu roadele muncii. Și poate cum era de așteptat, a fost amenajat și un ponton spațios de aproximativ 600 mp, dotat cu proțap și rotisor unde pot fi organizate petreceri tematice și mese festive.

Nici restaurantul hotelului nu a fost neglijat, ba chiar beneficiază de o bucătărie modernă și pune la dispoziție în special produse obținute în cadrul fermei: brânzeturi tradiționale, și nu numai, produse de carmangerie, legume și fructe din propriile recolte.

Ce pot face oaspeții

Din dorința de a oferi oaspeților și posibilitatea de a se relaxa într-un mod activ, domnul Lungu a creat, pe lângă ferma mare cu bivolițe, vaci de carne, capre, oi și porci, o fermă cu animale care nu se pot vedea oriunde. Struții, păunii, iepurii de rasă, numeroasele specii de păsări și găini de rasă, caii Lipițani și poneii sunt atracția principală a familiilor de orășeni care aleg să petreacă concediul sau doar un sfârșit de săptămână într-un mod relaxant și educativ. Totodată, oaspeții pot participa și la lucrările agricole, specifice sezonului, și pot avea parte de tururi din vie, spre cramă și pot degusta vinuri din diverse soiuri îndrumați de specialiști în domeniu.

Pe lângă toate aceste activități pe care oaspeții le pot efectua în cadrul fermei, ei pot alege să facă și drumeții în zonele apropiate. Se pot plimba pe malul Prutului, pot vizita siturile arheologice dealul Curții – unde au găsite fragmente ceramice ce datau chiar din secolele XII-XIII și la Curte – cu peste 60 de morminte și fragmente ceramice cucutene, dar și casa memorială Costache Negruzzi – situată în satul Hermeziu, inaugurată în 1995. De asemenea mai poate fi vizitat și Conacul Hermeziu construit în perioada 1807-1810, unde este amenajat și un muzeu-casă memorială ce aparține de Muzeul Literaturii Române din Iași.

Această locație inedită este deja o destinație căutată și de către cei care organizează întâlniri oficiale, iar amenajarea unei săli de conferință spațioasă, ce dispune de dotări moderne de proiecție, a devenit în scurt timp un atu pentru întâlnirile corporate.

Am vizitat aceste locuri nu cu mult timp în urmă și trebuie să recunosc că inițial mi s-a părut ușor sceptică ideea unui hotel de 4 stele într-o fermă, însă la plecare am constatat faptul că este mai mult de atât. Este un loc în care poți petrece clipe cu scop recreativ, educativ și de cunoaștere. De asemenea, mă gândeam ce alte exemple asemănătoare aș putea găsi pentru activitatea domnului Lungu. Singurul care mi-a venit în minte a fost imaginea serialului Dallas. Poate nu este cea mai reușită asemănare, însă dragostea pentru animale, pământ și mediu înconjurător fac ca La Domenii, asemeni Southfork-ului din Dallas, să rămână în memoria celor care îl vizitează.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

În salba de așezări care au apărut pe malul Prutului, în urmă cu secole, „cea mai strălucitoare și mai șlefuită de timpuri este comuna noastră Prisăcani“, consemnează într-o monografie prof. Vasile Crăciun, un fiu al localității, afirmație întru totul confirmată de înfățișarea de astăzi a comunei ieșene. Gospodării întemeiate, case frumoase și, în ultimul timp, vile aparținând celor care au fost la muncă în străinătate, dar și ale unor ieșeni atrași de liniștea și frumusețea locurilor.

În ziua când am ajuns la Prisăcani avea loc o ședință a consiliului local. Din ordinea de zi, altminteri încărcată, consilierii au chibzuit gospodărește și au aprobat măsuri menite să conducă la o mai bună desfășurare a activității curente. Între acestea, un număr de burse acordate elevilor din familii mai nevoiașe, sumele cuvenite profesorilor navetiști, stadiul pregătirii pentru Ziua comunei ș.a.

„După cum ați văzut, ne spune dl ing. Constantin Chirilă, primarul comunei, ne străduim să găsim soluții pentru rezolvarea tuturor problemelor pe care le ridică viața de fiecare zi din comuna noastră. Rezultatul? Tot ce am realizat până acum pe multiple planuri.

Noi obiective edilitar-gospodărești

„Mai important este faptul că aproape tot ce am reușit să facem până acum se datorează accesării fondurilor europene dar, în egală măsură, și hărniciei oamenilor care nu au pregetat să pună mâna, cum se spune, atunci când comuna era un adevărat șantier.

Cu fonduri europene am reușit să asfaltăm șoseaua care traversează satele Moreni și Prisăcani, am modernizat și alte drumuri, astfel încât, cu excepția drumului dintre satul reședință și Măcărești, drum județean, în toata comuna se poate circula civilizat.

De asemenea, realizări sunt și aducțiunea de apă în toate cele trei sate și canalizarea pentru satele Moreni și Prisăcani pe o lungime de 8 km, cu stație de epurare; urmează în curând și satul Măcărești.“

Pentru tinerii comunei

Tot cu fonduri europene s-a reușit modernizarea școlii de centru care dispune de centrală termică, mobilier nou, calculatoare etc.

Tot în această direcție sunt în derulare două proiecte POSDRU în parteneriat cu alte instituții din țară, între care și Liceul de Artă Darclée din Brăila, proiect prin care sunt ajutați 40 de elevi cu posibilități materiale reduse.

„Și tot pentru cei care reprezintă viitorul nostru am dat în folosință prin Măsura 3.22 o bază sportivă, pe care ați văzut-o în centrul comunei, obiectiv care dispune de terenuri de handbal, volei, fotbal, tenis și de dotările care se impun.

Apariția bazei sportive a condus la creșterea interesului pentru sport, pentru mișcare în aer liber și rezultatele nu au întârziat să apară – 70 de copii activează în cadrul echipei de rugby Pilierul Prisăcani, alți foști membri ai echipei joacă în loturile naționale de copii, în Constanța, la Bârlad, la Iași. Și toate acestea pentru că sportul înseamnă ordine, disciplină și, dacă vreți, educație.“

Proiecte europene și pentru agenții economici

Cele enumerate până acum s-au realizat prin accesarea unor fonduri europene care totalizează cinci milioane de euro, la care se adaugă și alte 90 de proiecte pentru persoane fizice și societăți sau asociații care au accesat sau sunt în implementarea unor proiecte pentru dezvoltarea în plan economic. Din informațiile pe care le avem de la GAL „Ștefan cel Mare“, comuna Prisăcani a reușit să acceseze la Măsura 141 proiecte în valoare de 340 mii de euro, din care 13 tineri fermieri și-au început o afacere, iar șapte familii și-au înființat ferme de subzistență. Totodată, tinerii fermieri din Prisăcani au accesat mai bine de jumătate din proiectele finanțate prin intermediul Măsurii 112. Cele cinci asociații, cum ar fi cele administrate de Felix Crăciun, Constantin Stanciu ș.a. care lucrează peste 2.000 ha, au beneficiat de proiecte la aceeași măsură, achiziționând utilaje agricole performante: tractoare, combine ș.a.

Tot aici s-ar cuveni, spune primarul, să-i amintim și pe fiii satului care au lucrat în străinătate și s-au întors hotărâți să-și facă un rost în comuna natală, cum ar fi Vasile Mârzac, care a accesat un proiect pentru construcția unei ferme de vaci cu animale aduse din Franța, și exemple mai sunt.

Perspective încurajatoare

Rezultatele obţinute situează Prisăcanii în topul comunelor ieșene.

„Sigur sunt încă multe de făcut. Pe plan economic mai avem 1.332 ha în care proprietarii, de regulă oameni în vârstă, le lucrează cum pot și rezultatele se văd, mai ales în acest an, când din luna mai până în septembrie n-a plouat mai deloc. M-aș bucura dacă am reuși, pentru binele lor, să-i convingem să treacă la o formă asociativă.

Și tot pe plan economic vrem să reînviem o ocupație de tradiție în comuna noastră – legumicultura. Am înființat o asociație cu oameni pasionați de lucrul în grădină, care sperăm să dea roade, astfel încât legumele din Prisăcani să înlocuiască în bună măsură pe cele aduse de peste mări și țări.

Pe plan edilitar-gospodăresc dorim ca asfaltarea drumului Prisăcani – Măcărești să devină o realitate, așa cum ne-au promis cu prilejul alegerilor cei care râvneau la un fotoliu în Parlament, dar promisiunea a rămas neonorată.

De asemenea am luat în discuție un punct la Măsura 7.2 pentru construcția unei grădinițe în satul Măcărești, un proiect deosebit de avantajos în condițiile în care investiția de până la 500 mii de euro este finanțată în întregime cu bani europeni.“

Înainte de plecare, primarul a mai primit un telefon de la satul Măcărești din stânga Prutului. Primarul de acolo își anunța prezența la hramul bisericii și satului în fruntea unei numeroase delegații. „Vreau să vă spun că, în ciuda faptului că Prutul ne desparte, legăturile noastre cu frații de dincolo au rămas ca și atunci când râul trecea prin mijlocul unui sat.“

• Cinci milioane de euro investiți în dezvoltare.
• 90 de noi proiecte europene pentru persoane fizice și societăți.
• 340 mii de euro accesate pe Măsura 141.
• Prisăcanii – o pepinieră pentru rugby-ul național.

Stelian Ciocoiu

Cunoscută prin existența pe teritoriul ei a importante investiții – să amintim doar faptul că aici funcționează firma cu capital american Delphi Diesel Systems, având aproape 1.800 de salariați – comuna ieșeană Miroslava s-a impus în top și prin accesarea fondurilor europene cu care au fost realizate sau sunt în curs de realizare importante obiective, între acestea proiectul de construire a primului parc fotovoltaic din județ.

Situată pe un teren de cinci hectare în satul Ciurbești, centrala fotovoltaică este compusă din 4.200 de panouri care pot urmări deplasarea aparentă a soarelui, astfel încât să poată coopta cât mai eficient energia solară. Cu o capacitate de 1 MW, centrala acoperă necesarul de consum al iluminatului public din comună și asigură necesarul de consum al primăriei și al instituțiilor subordonate acesteia. Mai mult, afirmă domnul primar Dan Niță, comuna va fi practic producătoare de energie electrică, o parte din producție urmând să intre în sistemul național. Împreună cu taxa de timbru verde pentru electricitatea produsă, primăria va beneficia și de aproximativ 40 de euro pentru fiecare megawatt livrat sistemului național. Toate acestea vor aduce comunei economii anuale de peste 300 mii de euro, oferind în același timp și șapte noi locuri de muncă.

Proiectul parcului fotovoltaic de la Miroslava, unic în județul Iași prin puterea și mărimea sa, a costat circa 26 milioane de lei, dintre care 20,6 milioane au fost din fonduri nerambursabile provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională și de la Guvernul României.

(S.C.)

În drum spre Botoşani, călătorul poate admira comuna ieşeană Bivolari, al cărei centru poate fi invidiat de edilii multor oraşe: o primărie modernă mărginită de o alee de promenadă pavată cu dale de diferite culori, lampadare şi un parc de peste două hectare dotat cu toate cele necesare, inclusiv o fântână arteziană.

„Aici este interzis accesul cu câini sau cu biciclete. E unul dintre obiectivele pe care le-am realizat prin administrarea Fondului de Mediu, ne spune domnul Liviu Teodorescu, primarul comunei de mai bine de două decenii. În 2009 am depus un proiect şi, din cele 100 de proiecte pe ţară, noi am fost pe locul al doilea, realizând 94 de puncte şi rezultatul se vede.“

Discuţia continuă firesc, primarul enumerând cu satisfacţie realizările – nu puţine – pe plan edilitar-gospodăresc.

Toate drumurile, asfaltate

Cu ajutorul fondurilor europene şi de la Guvern s-a finalizat în 2004 alimentarea cu apă a comunei. Acum, beneficiază de apă curentă peste 900 de abonaţi. Şi tot în această perioadă s-a încheiat canalizarea în satele Bivolari şi Soloneţ.

O atenţie deosebită se acordă modernizării drumurilor. Anul trecut, de pildă, s-au finalizat patru kilometri de trotuar în Bivolari şi s-au modernizat alţi 1,5 kilometri de drum comunal, o parte din cei peste opt kilometri dintr-un proiect obţinut de la MDR. „Pe scurt, putem spune că în trei-patru ani comuna Bivolari va avea asfaltate toate drumurile, adică 22 km, toate acestea cu fonduri europene în valoare de 6,6 milioane de euro.“

– Toate acestea sunt rezultate remarcabile. Cum realizaţi aceste proiecte, în condiţiile în care nu puţini primari se plâng că accesarea acestora înseamnă multă „hârţogăraie“, mult timp şi bani pierduţi?

– Faptul că se poate – vine răspunsul – este demonstrat de ceea ce am făcut până acum şi de ceea ce ne propunem în continuare. Pentru proiecte avem un colectiv de salariaţi ai primăriei cu care lucrăm pe baza unei strategii pe care o respectăm cu stricteţe, iar faptul că uneori mai suntem chemaţi pentru nu ştiu ce scăpări nu ne deranjează. Ca urmare, încă de anul trecut am realizat un nou proiect integrat – aprobat deja – care cuprinde modernizarea a 4,9 km de drum, construirea unei grădiniţe în satul Tabăra şi modernizarea căminului cultural din centrul comunei.

În sprijinul investitorilor

„Aşezaţi aici, la margine de judeţ şi de ţară – suntem vecini cu Republica Moldova şi judeţul Botoşani –, am făcut şi facem eforturi deosebite pentru a atrage noi investitori.“

Spusele primarului sunt confirmate de apariţia în ultimul an a trei hectare de seră ultramoderne pe locul unde, spunea un sătean, „era o adevărată şerpărie“. Acum zilnic de aici pleacă în magazinele din Iaşi şi judeţele învecinate maşini încărcate cu tomate. Un semn al schimbării îl reprezintă şi apariţia în centrul comunei a unei staţii PECO atât de necesară posesorilor de autovehicule din zonă dar şi drumeţilor.

Toate acestea se adaugă societăţilor şi asociaţiilor agricole în care sunt cuprinşi 70% din proprietarii de terenuri. Să amintim că, alături de alte investiţii Domeniile Lungu, care lucrează peste trei mii hectare de teren în cea mai mare parte irigat, şi rezultatele sunt pe măsură.

Am stat de vorbă cu unul dintre aceşti investitori, domnul ing. Liviu Zbanţ, care administrează o suprafaţă de 915 ha. „Suntem profilaţi, subliniază domnul inginer, pe porumbul de sămânţă care ocupă în ferma noastră 600 ha. Restul suprafeţei este cultivat cu porumb, floarea-soarelui ş.a. pentru arendatori. Suntem mulţumiţi şi noi şi ei.

Avem în dotare utilaje moderne din care aş aminti două tractoare de 170 CP, alte două de 150 CP şi mastodontul, cum îi spunem noi, tractorul de 360 CP, celelalte maşini şi utilaje, astfel încât «bătrânul U 650» a rămas la noi doar o amintire.“

Vestiţi prin hărnicia lor, oamenii din Bivolari caută şi găsesc noi surse de câştig. Au apărut, e drept pe suprafeţe mai mici, culturi de legume solicitate pe pieţele oraşului Iaşi, iar în satul Tabăra, Gheorghe Amariţei creşte... porci mistreţi, o îndeletnicire care i-a adus mare faimă şi dincolo de hotarele judeţului.

Între investiţii să mai amintim un centru de vinificaţie inaugurat în 2014, cu capacitate de peste trei milioane de litri, apariţia unei pensiuni şi a alteia, în pregătire.

Toate acestea înseamnă noi locuri de muncă. Doar la Domeniile Lungu lucrează peste 160 de locuitori ai comunei, ingineri, mecanizatori care, atenţie, pentru a putea folosi noile şi modernele utilaje, sunt şcolarizaţi în centre din ţară, dar şi din străinătate. La aceştia se adaugă salariaţii de la celelalte societăţi agricole, cadrele didactice, funcţionarii şi personalul de la unitatea medico-socială din comună, astfel încât numărul celor care solicită ajutor social, subliniază primarul, este foarte mic la Bivolari.

Şi pentru că satele comunei trebuie să arate pe măsura hărniciei oamenilor, primăria a organizat, odată cu venirea primăverii, un plan de măsuri pentru curăţenie şi bună gospodărire a fiecărei uliţe. „E un obicei, subliniază domnul Liviu Teodorescu, ca schimbarea anotimpului şi apropierea Sfintelor Paşti să ne găsească pregătiţi, astfel încât cei care trec prin Bivolari să aibă numai cuvinte de laudă.“

Stelian Ciocoiu

În mijlocul satului Sticlăria, nu departe de Cotnari, atrage atenţia o casă deasupra căreia flutură drapelul tricolor. Este, spun oamenii cu respect şi admiraţie, „muzeul“ lui nea Costache, care în ultimii ani, prin mulţimea celor care-i trec pragul, a devenit o adevărată instituţie.

Chiar atunci când am ajuns aici, Constantin Curechiu, stăpânul casei, îşi lua rămas bun de la un grup de tineri din Vaslui care-i vizitaseră muzeul.

Are 67 de ani şi a fost mecanizator. „Am avut o viaţă nu tocmai uşoară. Cu opt copii nu prea aveam timp să mă ocup de pasiunea de a prelucra lemnul şi de a strânge, mai degrabă de a pune la adăpost, obiectele de o mare frumuseţe pe care femeile noastre le lucrau la războiul de ţesut sau cu mâna în serile lungi de iarnă“, îşi aminteşte gospodarul.

Dar visul i s-a împlinit odată cu ieşirea la pensie. Dacă o parte din exponatele pe care le prezintă vizitatorilor sunt create de el, altele – cele mai multe – sunt adunate de pe la familiile din sat. „Femeile mai în vârstă îmi dădeau voie să le cotrobăi prin lada de zestre, bărbaţii îmi ofereau râşniţe, meliţe şi altele moştenite din bătrâni. Ele reprezintă de fapt părticele din viaţa de fiecare zi a înaintaşilor noştri, multe dintre ele îmbinând utilul cu frumosul. Astfel, încetul cu încetul, am adunat tot ce vedeţi aici.“

Admirăm zeci de cămăşi lucrate „cu pui“, un costum de mire de la începutul secolului trecut cu o cămaşă brodată, pe care viitoarea mireasă o lucrase astfel încât să nu mai semene cu alta, iar pe perete un covor lucrat cu motive specifice zonei în culori vegetale, cu o vechime ce depăşeşte, spune stăpânul casei, 150 de ani. O colecţie de batiste pe care fetele le lucrau pentru vornicei. Niciuna nu seamănă prin broderie cu cealaltă. „Frunză verde stejărel,/ Poftiţi, domnu vornicel/ V-o dau ca suvenire/ Să aveţi ca amintire.“

Zăbovim în faţa costumelor pentru bărbaţi care, deşi sobre, sunt de o mare frumuseţe. Nu lipsesc broderiile de pe gulerul cămăşii şi mâneci de culoare albastră, iar cojocelul este „pichistrat“ cu motive de culoare roşie.

Un loc aparte îl ocupă măştile şi costumele pentru obiceiurile de Anul Nou pe care Constantin Curechiu le creează cu dragoste şi migală pentru tinerii care vor interpreta capra, ursul, cerbul ş.a. Admirăm costumul caprei de la Sticlăria, cerbul de la Pârcovaci şi chiar un alt cerb dintr-un sat sucevean, fiecare dintre acestea respectând cu stricteţe obiceiurile locului, ce se remarcă prin originalitate şi frumuseţe. De altfel, măiestria meşterului Constantin Curechiu este vestită, cum se spune „peste şapte sate“.

Meşterul din Sticlăria face şi fluiere folosite nu numai de ciobani, ci şi de membrii unor formaţii artistice din Moldova. Constantin Curechiu a lucrat în întregime, ca în vechime, două care cu roţile şi spiţele din lemn „ca să vadă şi cei tineri cum se trăia şi cum se lucra altădată“. Ne arată apoi coarnele unui cerb, lucrate cu migală. Exponatul va împodobi sala unui nou cămin cultural.

Preocupările şi eforturile meşterului din Sticlăria au fost apreciate şi recunoscute ca atare. Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a înmânat o Diplomă prin care „Se acordă titlul de Tezaur Uman Viu domnului Constantin Curechiu, meşter popular şi creator de măşti populare din satul Sticlăria, comuna Scobinţi, judeţul Iaşi.“

Dar meşterul, cum spune soţia sa, „nu se mai astâmpără“. În vară, când unul dintre feciori va veni acasă din străinătate, va etaja casa, astfel încât muzeul să se extindă. „Am mai multe exponate de mare frumuseţe. Vreau să arăt oamenilor care ne vizitează, în special celor tineri, că înaintaşii noştri au iubit munca şi tot ce au făcut a fost nu numai util, ci şi măiestrit. Trăiesc cu credinţa că trebuie să păstrăm ceea ce ne-au lăsat înaintaşii noştri şi să ducem mai departe această moştenire.“

Stelian CIOCOIU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti