Alexandru Chirilă este administratorul micii afaceri locale din comuna Prisăcani, județul Iași, al cărei specific de activitate este cultivarea și producția de zmeură. Povestea acestuia a început din dorința de a fructifica diferit potențialul agricol al unei parcele de pământ pe care inițial părinții cultivau porumb.

Un petic de pământ face minuni!

Cu un petic de pământ din proximitatea casei, Alexandru a început să facă minuni. Astfel, prin ultilizarea de capital propriu a plantat 1.000 de drajoni de zmeură: „Fiind în proximitatea casei noastre și dorindu-ne să ne bucurăm de roadele pământului într-o manieră mai relaxată, care să nu necesite foarte multă muncă și foarte mult timp, am hotărât să schimbăm cultura de porumb cu cea de zmeură. Așadar, în toamna anului 2015 am plantat 1.000 de drajoni de zmeură. Și, spunem noi, a fost o decizie inspirată! Această plantație a fost înființată integral prin utilizarea de capital propriu... și până în prezent este singura modalitate de finanțare.“

Primul pas în demararea acestei investiții a constat în efectuarea unor analize de sol pentru a determina fiabilitatea și conformitatea acestuia. După confirmarea acestor aspecte au început lucrările agricole pentru pregătirea terenului, urmate apoi de fertilizarea acestuia cu gunoi de grajd și apă. Plantarea drajonilor s-a făcut manual, pe rânduri cu o distanță de 2,8 metri între acestea și 0,5 metri între plante. Sistemul de susținere s-a realizat prin montarea unor spalieri cu sârme duble la 0,6 metri și 1,2 metri înălțime. Recoltarea zmeurii se realizează manual.

Necesitatea unei documentări prealabile

Fermierul nostru folosește un singur soi de zmeură pe o suprafață de 1.500 mp ca urmare a unei prealabile documentări: „Soiul pe care îl cultivăm este Polka. Am optat pentru acesta ca urmare a unei analize și documentări cu privire la rentabilitatea, capacitatea de adaptare a sa în diferite zone, precum și a prestigiului pe care l-a câștigat de-a lungul timpului. În primul an, suprafața cultivată a fost de 1.500 mp, de pe urma căreia am avut o recoltă de 600 kg. Pentru cel de-al doilea an s-a păstrat suprafața de cultivare, însă de data aceasta recolta totală a fost de 1.500 de kg. În toamna anului 2017 am plantat încă 1.500 mp de zmeură și suntem nerăbdători să vedem cum va impacta această nouă suprafață rezultatul recoltei.“

În cultura de zmeură de la Prisăcani se aplică puține tratamente fitosanitare pentru că vor să ofere consumatorilor o zmeură sănătoasă: „Ne mândrim cu faptul că singurele tratamente fitosanitare aplicate sunt doar cele din luna aprilie, specifice combaterii bolilor și dăunătorilor. Dorința noastră este să furnizăm consumatorilor o zmeură sănătoasă, care să poarte statutul de produs bio, ce își păstrează în componență proprietățile pentru care este recunoscută și apreciată. Principala problemă pe care am întâmpinat-o au fost arsurile solare ale fructelor de zmeură, fapt care a cauzat deprecieri în vârful perioadei de producție, fenomen care s-a manifestat preponderent în luna august.“

Procesul de distribuție este adaptat la specificul acestor fructe și se efectuează imediat după recoltare, cu mijloace de transport personal. Știm cu toții că perisabilitatea zmeurii este una foarte mare, așadar inclusiv ambalarea este efectuată cu atenție în lădițe de 3 kg sau în caserole de 1 kg, respectiv 0,5 kg. Cu privire la costul unui kilogram de zmeură, prețul variază între 12 și 18 lei, în funcție de cantitatea cumpărată.

În ceea ce privește producția aferentă, antreprenorul nostru are mari perspective de viitor: „Ca orice antreprenor, îmi doresc să întreprind acțiuni în vederea dezvoltării business-ului, iar ca obiective viitoare am vizat două zone pe care doresc să le consolidez. Prima zonă este cea responsabilă de vizibilitatea în piață. În această direcție am început un proces de «branduire» și de creare a unei identități vizuale pe care o vom finaliza în curând și care ne va aduce cu siguranță poziționarea pe care ne-o dorim în rândul consumatorilor. Cea de-a doua zonă este cea legată de diversificarea gamei de fructe prin înființarea unei plantații de mure și a uneia de căpșuni. Inclusiv în această direcție am demarat deja acțiuni și așteptăm cu nerăbdare să ne bucurăm de rezultatele acestui demers.“

Proprietarul culturii de zmeur din județul Iași nu ezită să facă și ceva recomandări, care zicem noi că sunt bine venite: „Ca recomandări pe baza experienței acumulate până acum menționez trei aspecte importante care vor face diferența între o investiție profitabilă și alta mai puțin satisfăcătoare. În primul rând recomand folosirea unui material săditor certificat. Apoi, este foarte important să se acorde o atenție deosebită solului și pașilor ce trebuie urmați pentru înființarea plantației. Nu în ultimul rând, răbdare și pasiune pe care să le presărați în tot ceea ce faceți.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova“ Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și Asociația „ART- Meșteșugurile Prutului“, a organizat Târgul Meșterilor Populari ce s-a desfășurat în perioada 18-20 mai pe Esplanada Palatului Culturii din Iași.

Cea de-a XIX-a ediție a acestei manifestări a reunit la Iași circa 80 de meșteri populari din diferite zone etnografice ale României, precum și invitați din Republica Moldova. Prin intermediul lucrărilor lor, meșterii populari au susținut păstrarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale și educarea publicului, în spiritul respectului pentru tradiție și bun gust autentic. „Suntem la a XIX- a ediție  și încercăm să promovăm cultura populară și meșteșugul tradițional, pe baza unei selecții extrem de riguroasă și pretențioasă, aș putea spune, fiind obligatoriu să facem acest lucru, deoarece în ultima vreme există o multitudine de manifestări de acest fel, selecția neexistând acolo. Când zic despre această selecție mă refer la meșteșugul tradițional așa cum trebuie el să fie, respectiv să provină din zonele, care au o tradiție în meșteșugul respectiv, meșteri care lucrează cu materiale tradiționale, așa cum se lucrau, acum 100 de ani, chiar și mai mult și păstrează acel decor specific zonei respective. Au fost în jur de 80 de meșteri populari, din zonele etnografice ale Moldovei și Transilvanei și nu numai.

Târgul de la Iași nu acoperă toate zonele etnografice ale țării, deoarece ne depășește și financiar. Ca noutate, anul acesta avem pentru prima dată meșteri din zona Gorjului, iar față de prima ediție, pot spune că din fericire o parte dintre bătrânii meșteri populari au putut să transmită meșteșugul mai departe tinerilor, care mai au până să ajungă la nivelul lor, de autenticitate, cu toate că obiectele sunt perfecte, prezența lor era ceva deosibit, prin acest lucru zicem noi că suferim. O altă problemă este spațiul, deoarece în fiecare an, ne mutăm de ici-colo, iar de la an la an, acesta este și mai restrâns, deoarece noi nu avem un spațiul al nostru, și atunci nu putem invita atâția meșteri câți ne-am dori, ca să putem reprezenta chiar tot. Trebuie să vedem și partea bună a lucrurilor pentru că există o nouă generație prosperă, care a învățat de la părinți și bunici, iar acest lucru nu face decât să ne bucure. Noi o să rămânem la fel de scorțoși, și nu o să primim pe oricine, tocmai acest lucru va face diferența, dintre târgul organizat de Muzeul Etnografic și târgurile comerciale, care se organizează peste tot’’, a precizat Victor Munteanu, muzeograf șef  al Muzeului Etnografic al Moldovei.

Evenimentul a inclus atât expoziție cu vânzare de obiecte tradiționale, cât și activități interactive de tip atelier de creație, în cadrul cărora au fost ilustrate meșteșuguri tradiționale, precum: olăritul, prelucrarea lemnului, confecționarea instrumentelor populare, industria casnică, încondeierea ouălor, și confecționarea măștilor populare.

La târg am întâlnit-o Maria Zoițanu, din satul Mihai Viteazul, comuna Ungureni, județul Botoșani. Aceasta ne mărturisește că timpul pentru a face o cămașă cu motive tradiționale depinde de model, astfel dacă modelul este complicat poate să dureze și o lună, sau o lună jumătate: „Am venit la târg cu țesături, broderii și cămăși naționale. Am învățat să fac țesături de la mama și de la femeile din sat, deoarece noi vecinele ne adunăm și fiecare lucrează câte ceva, iar ce nu știm, învățăm una de la cealaltă, cele cu mai multă experiență ne propovăduiesc, și așa  de mici am tot învățat, iar acum la bătrânețe învățăm pe alții, ducem tradiția mai departe. Cel mai mult a durat să fac o iei, respectiv două luni, pentru că nu pun mașina de cusut. Întâi  fac găurele pe marginea materialului, pun modelul, în funcție de cum doresc, iar în cele din urmă asamblarea o fac  fie cu croșeta, fie cu acul. De altfel, fiecare fir trebuie numărat pentru că este simetrie perfectă. Eu lucrez motive geometrice, iar la acestea orice greșeală făcută se observă imediat.“

Iulia Goran este un meșter popular care a venit din județul Prahova. Aceasta face totul cu dăruire de 45 de ani, și ajuns să fie cunoscută aproape în toată lumea: „Lucrez broderie de 45 de ani. Am venit la Iași cu Ia de Breaza. Cel mai mult timp mi-a luat să fac o rochie de mireasă, în jur de șapte luni, aceasta avea motive tradiționale din Prahova, fiind lucrată pe pânză de in topit, cu broderie masivă. O ie este gata între o lună și o lună jumătate, depinde de complexitatea broderiei. Am lucrat de mic copil în familie, la noi s-a tors, țesut, brodat și croșetat, iar copii mei duc meșteșugul mai departe.“

Vasile Dudanu, din comuna Grumăzești, județul Neamț a poposit la Iași cu blănuri naturale, din miel și nurcă, și consideră că meșteșugul său este în decădere: „M-am prezentat la târgul meșterilor populari cu produse tradiționale zămislite de la bunici și părinți, cu produse din blănuri, în special cu căciuli din blănuri naturale, din miel și nurcă. Astfel, de când mă știu, împreună cu soția prelucrăm și confecționăm. Meseria aceasta a fost cândva mai bine văzută, dar acum tineretul numai poartă, fiind o meserie în decădere. Este o muncă foarte grea, iar până a vedea o căciulă este multă trudă. Cel mai mult durează prelucrarea pielii, iar pentru a o aduce pe masă este muncă grea, durează câteva săptămâni bune, deoarece o piele o învârtim de cca. 60 de ori, ca să o aducem în faza finală.“

GALERIE FOTO

Beatrice Alexandra MODIGA

În comuna Șipote, din județul Iași, a luat viață în anul 2010 o microfermă de vaci de lapte, iar viitorul sună promițător, ne spune Șerpoi Dorel, cel care a pus sudoarea frunții întâi de toate pentru dragostea de animale, cu toate că multă vreme a fost condiționat de partea financiară. A pornit la drum cu două capete, iar în prezent a ajuns la un efectiv de 40 capete bovine adulte pentru lapte și vițeii aferenți acestora.

Șerpoi Dorel a revenit la o pasiune mai veche de a sa, cu toate că multă vreme altele au fost prioritățile. De altfel, încă din copilărie a existat o dragoste specială pentru animale, pentru fermă și pentru viața la țară, dar peregrinările în lung și în lat, în căutarea unui trai mai bun, l-a adus în județul Iași: „Sub denumirea de SC Crido Rar SRL administrez împreună cu familia o microfermă de vaci de lapte în localitatea Șipote, județul Iași. De loc, sunt din ținutul Neamțului, mai exact din Târgu Neamț, unde am și absolvit Liceul Tehnologic Agricol „Ion Creangă“, după care am continuat studiile la Iași, în Copou, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, absolvind Facultatea de Zootehnie. Pasiunea pentru animale o am înrădăcinată de mic, crescând mai mult pe la bunici, la țară și la muncile câmpului. Am făcut totul din dragoste pentru animale și acum o fac la fel, doar că acum mă mai condiționează și partea financiară, întreținerea familiei și altele, de care nu eram interesat la acea vârstă fragedă.“

Fermier încrezător

Până a ajunge la propria fermă multe drumuri au fost străbătute, dar experiența își spune cuvântul și de-abia după o lungă perioadă ajungi să îți culegi laurii: „Când am început să lucrez în acest domeniu? Păăi... dacă pot spune așa, am călcat în acest domeniu oficial ca practicant pe la diverse activități la liceu și facultate, apoi am avut un schimb de experiență în ferma Smithfield – Timișoara, fostul Comtim, iar după absolvirea facultății, în anul 2008, am lucrat în ferme de vaci de lapte, dar nu pentru mult timp deoarece nu îmi erau chiar la îndemână instrumentul financiar, distanța, plus multe altele care, adunate, m-au făcut să mă îndepărtez puțin de acest domeniu. De asemenea, după o mică pauză am fost solicitat de un fost coleg de facultate să lucrez la fabrica acestuia din comuna Șipote, respectiv la SC Trans Gigel SRL, la firma tatălui său, domnul Munteanu Gheorghe. Aici am întâlnit-o pe actuala mea soție cu care m-am căsătorit după ceva timp și cu care am trei copii.“

În această zonă tot timpul primii pași sunt timizi, dar încrederea în propriile forțe, experiența și cunoștințele bine înfiripate își spun cuvântul: „În schimb, cu văcuțele am început prin vara anului 2010, cu doar două capete, iar pe parcurs, văzând că am sprijin și de la socrii mei, am achiziționat mult mai multe și am zis «să punem de o microfermă»… și microfermă se făcu’. Așa am ajuns în prezent la un efectiv de 40 capete bovine adulte pentru lapte și vițeii aferenți acestora. Cu adăpostul a fost mai dificil la început, dar ușor, ușor am început să ne planificăm un nou adăpost, iar acest lucru s-a materializat în toamna anului 2017. Furajarea se face exclusiv cu plante de câmp anuale și perene (fân, semifân, lucernă, borceaguri și paie de ovăz sau grâu într-o mai mică proporție pentru a asigura cantitatea de balast necesară în rumen), fără concentrate specifice producției de lapte. Furajele sunt toate tocate la o moară cu bandă, acționată de priză, la tractor. Introducem în rația zilnică și nutreț murat, respectiv siloz de porumb făcut de noi în fermă, conservat doar cu sare, fără inoculați sintetici pentru menținere, în amestec cu făină de porumb, (făcută la moara proprie) și tărâțe de grâu. Creșterea vițeilor se face în țarcuri separate, aceștia primind lapte la biberon câte 10 litri pe zi, fiecare, până la vârsta de 3 luni, când sunt înțărcați și redirecționați pe sectorul de îngrășare sau vânzare. Pe lângă viței și vaci, mai avem și un cal metis de Semigreu Lipițan, sur, de peste 1.000 kg; mai avem și câteva oi din rasa Karakul, vreo 30 de porci, câțiva stupi de albine și câteva sute de rațe, gâște și păsări.“

„Lipitori“ de azi pe mâine

În această zonă, în schimb, forța de muncă nu există. Pe de altă parte, cerințele pentru accesarea fondurilor europene dau probleme de cap fermei: „Am vrut să accesez și ceva fonduri europene, dar nu am reușit deoarece sunt multe cerințe, puține informații utile și puțini specialiști cu adevărat. Deci, am făcut ce am putut cu bani cash, obținuți prin multă muncă și multe sacrificii. Însă mai departe apar realele probleme, adică cele legate de forța de muncă, care lipsește cu desăvârșire în satele din România. Nu poți să îi angajezi pentru că nu ai bază în ei că stau la muncă, iar ei pun această condiție imediat, dar ca pretext pentru a renunța sau refuza un loc de muncă. Consider că este vina statului român pentru că le dă ajutor social și i-a învățat să stea ca «lipitorile» de azi pe mâine...“

Cu siguranță când vorbim de perspective de viitor este mult până mâine, ne spune fermierul: „De ce zic asta? Pentru că sunt trecut prin așa ceva. Azi aveam un om la treabă și mâine am pățit că nu mai venea niciunul, dar sperăm să fie bine și să ne putem ocupa de ce avem. Mai ales că vreau să perfecționez rasa, prin însămânțări dirijate, și doar cu tauri de rasă pură deoarece de anul acesta am intrat și în COP (controlul oficial al performanțelor pentru a obține o rasa curată). Menționez că lucrez și la o fabrică de lapte, cum spuneam mai sus, unde livrăm și laptele obținut în fermă. Mulsul se face mecanizat, cu aparate de muls, după care se pune într-un tanc de răcire, cu capacitatea de 1.000 l, acesta este răcit la 2,5-3°C, iar apoi este livrat către procesator, respectiv la SC Trans Gigel SRL. Producția medie la ora actuală este de aproximativ 18-20 litri pe cap de animal cu o grăsime de cca 3.9-4% și 3,4-3,45 % proteină.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Vineri, 4 mai, la hotel Arnia, din Iași a avut loc seminarul „Uleiurile esențiale, nectar pentru trup și suflet“, unde s-au dezbătut subiecte precum: abordarea holistică a sănătății, ce sunt uleiurile esențiale și de ce sunt acestea un instrument cheie în abordarea holistică asupra sănătății, dar și cum funcționează aceste uleiuri și cum se utilizează. Gazda a fost Elena Cimpoeșu, specialist în sănătate doTERRA, care a ridicat un semn de întrebare cu privire la cât de importantă ar trebuie să fie sănătatea noastră și ce ar trebui să facem pentru a fi sănătoși, atât noi cât și generațiile viitoare.

Medicina alelopată sau medicina alternativă, care sunt prioritățile?

Înainte de studii, materiale și sumedeniile de tratate despre această temă, experiența proprie reprezintă cu siguranță cel mai plauzibil fapt. Astfel, Elena Cimpoeșu este cea care din nevoie a ajuns să fie specialist în acest domeniu, și nu regretă absolut deloc. În cadrul seminarului a tras un semnal de alarmă, despre cât de importantă este sănătatea pentru noi și nu numai, prezentând și diferențele despre medicina aleopată și cea alternativă: „Cum am devenit specialist în sănătate? Drept să zic de nevoie, am pornit de la câteva experiențe personale, în care am zis să pun stop medicamentelor, deoarece efectiv băgăm în noi otravă după otravă, în care tot nu te vindeci, iar în final tot la alternative ajungi, și după iar mulți alți ani pierduți, prin care trebuie să cureți toată otrava aia, pe care ai băgat-o în corp. Consider că, fiecare dintre noi avem experiențe de acest fel, care ne nemulțumesc și de aceea ajungi să încerci să studiezi, să cauți să te faci bine, și așa încep căutările. Așa am căutat și eu alternative, ani la rând, dar într-un ritm normal de cunoaștere a informațiilor holistice și în acest fel am descoperit că există o medicină alternativă. Deoarece am doi copii, primordial pentru mine a fost să îi știu sănătoși, și așa a început practic să mă preocupe sănătate, să aflu ce este aceasta și cu ce se mănâncă.

În această zonă alternativă, nu intră doar uleiurile esențiale. La ora actuală avem doar două căi, care din păcate suntem nevoiți să alegem, pentru că normal n-ar fi trebuit să fie așa, pentru că și în zona aceasta medicală, alopată, sintetică … medicina aceasta venerată ne-a salvat dintr-o multitudine de lucruri, având multe realizări. În același timp trebuie să recunoaștem că am ajuns așa de mult să exagerăm și din păcate realitatea pe care o vedem, cu privire la faptul că ne-am tehnologizat și super dezvoltat și am împărțit medicina într-un milion de organe și un milion de părți până la nanoparticule, și totuși noi cu ochii liber vedem că nicidecum nu suntem deloc mai sănătoși. Pentru mine sănătos înseamnă că nu a fost atins de nimic! Conform sistemului nostru de valori, noi măsurăm ce înseamnă sănătatea. În zona aceasta alopată sunt medicamente sintetice, care întotdeauna au reacții adverse, pe termen lung, mediu și scurt. Nu înseamnă că dacă nu ai reacții adverse acum sau mâine, nu poți să ai reacții adverse cumulate prin otrăvirea asta constantă timp de 20 sau 30 de ani. Toată otrava aceasta este luată în doză mică, ca să îți facă bine. Avem sintetic, întotdeauna cu efecte adverse și niciun medicament sintetic, de altfel nu este orientat către cauza bolii, întotdeauna ne adresăm la niște simptome. De altfel este important să vedem cauza, nu simptomul. În zona medicinei alternative se va căuta cauza, deoarece întotdeauna vom folosi ceea ce produce natura, respectiv ceea ce nu are reacții adverse și ceea ce se asimilează total în organism și susține nevoile corpului, astfel încât să însănătoșească total corpul. Ar trebuie să conștietizăm, om cu om, că aceasta este medicina care există încă de acum 5.000 de ani.“

„...vindecându-ți sufletul, se vindecă și trupul tău!“

Uleiurile esențiale sunt lichide hidrofobe concentrate cu componente volatile obținute din plante. Componentele volatile sunt mici molecule organice care tind să își modifice rapid stare de la solid sau lichid la gaz, în condiții de temperatură. Volatilitatea uleiurilor constă tocmai în această proprietate de a trece cu ușurință de la o stare la alta. Acest aspect unic face ca uleiurile esențiale să fie ideale pentru ceea ce practica modernă a denumit aromaterapie. Încă din denumire putem conchide că uleiurile reprezintă „esența plantelor“, acestea fiind  obținute din semințe, scoarță, rădăcini, frunze, tulpini, flori sau alte părți ale plantelor: „Uleiul esențial este un compus volatil. I s-a spus ulei esențial, deoarece în trecut alchimiștii care au descoperit distilarea la aburi, atunci care au văzut substanța aia care plutește deasupra apei și nu se combină cu apa înseamnă ca este automat ulei. Esențial vine din latină de la cuvântul „quick esența“, și înseamnă al cincilea element. Uleiurile esențiale sunt volatile, potente și versatile. Volatil vine de la „se evaporă“, moleculele uleiului esențial pur sunt atât de mici încât trec și de membrana celulară, trec și de placentă.

De exemplu pui un ulei esențial pe piele, el va ajunge în fiecare celulă din corpul tău în mai puțin de 20 de minute, și tot pentru că sunt pure și naturale, marea deosebire de tot ceea ce înseamnă sintetic este cum intră ușor în celulă, la fel de ușor va și ieși. Un ulei esențial se metabolizează între două și patru ore. Deci după patru ore nu mai avem nimic în corp. L-am aplicat, a ieșit și astfel și-a făcut treaba. Un ulei potent, se referă la concentrație acestuia, respectiv un ulei puternic, concentrat; de exemplu o picătură de ulei esențial de mentă este echivalentul a 30 de căni de ceai de mentă. În funcție de plantă și specie, acea picătură de ulei esențial  poate fi echivalentul la mai puțin produs, materie primă sau la mai multă materie primă. În cazul iasomiei, trandafirului, melisei, toate speciile acestea, la care trebuie multă cantitate de plantă, materie primă pentru a scoate ulei, acolo potența, respectiv puterea este și mai mare. Fiecare ulei esențial nu conține una, două, trei molecule, ci conține zeci, sute, mii de molecule chimice într-un singur ulei esențial. Ca, corpul tău să se autovindice îi trebuie putere și energie, respectiv nutrienți, vitamine, odihnă și suport necesar să o facă. De asemenea, datoria noastră de om în epoca modernă este să ai grijă de mediu, să ai grijă de sănătate și să îi dai suportul necesar să o facă, prin asta ai grijă de corp și mai departe corpul își face treaba lui. În ultima perioadă, tot mai mult, noi am încercat să inversăm lucrurile, noi nu mai avem grijă de mediu, deoarece încercăm să facem treaba pe care o face corpul. Esența esențelor în final este că vindecându-ți sufletul, se vindecă și trupul tău, treaba aceasta a spus-o și Socrate, cu 2.000 de ani în urmă. Tot Socrate mai spunea că „ignoranța este singura cauză pentru toată suferința noastră“, a adăugat Elena Cimpoeșu, specialist în sănătate doTERRA.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru prima dată în România, specialiștii de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu din județul Iași, au realizat primul transfer de embrioni ”in vitro” la bovine (rata de reușită fiind de 33%), în cadrul laboratorului de la stațiune, care deține echipamente de ultimă generație și o biotehnologie reproductivă la nivel mondial.

În România au mai fost încercări de introducere a acestei metode de reproducție în anul 2001, când, o echipă de cercetători din SUA a aplicat această tehnică într-o fermă din județul Prahova unde au fost implantați 21 de embrioni pe 21 de vițele, rata de reușită fiind doar de 5%.

Creșterea procentului de reușită se datorează în mare măsură investițiilor realizate în ultima perioadă în cadrul stațiunii care au permis o mai bună înțelegere a fenomenului de cercetare, echipei de specialiști condusă de conf. dr. ing. Șteofil Creangă, dar și politicilor implementate în domeniul zootehniei.

Ținând cont de faptul că transferul de embrioni la bovine reprezintă metoda cea mai rapidă de transmitere a progresului genetic și de scurtare a intervalului între generații, tipul acesta de cercetare se mai aplică în acest moment și la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad.

Trăinicie la țară! Așa ar suna ceea ce face Iulian Florin Vieru, un tânăr fermier în vârstă de 31 ani, în comuna bunicilor, în grădina copilăriei. O afacere de familie a adus fructele goji în acest colț de țară… și cererea este peste ofertă, ne zice antreprenorul nostru.

„Secretele naturii din grădina Otiliei“

Tinerii sunt tot mai mult atrași de meleagurile țării noastre și mână de la mână construiesc agricultura biologică și trăinicia satului românesc. Unul dintre aceștia este Iulian Florin Vieru, care ne-a povestit propria experiență în creșterea plantei de goji: „Am început această afacere în urma unor ani munciți în străinătate. Stând printre străini mult timp, m-am hotărât să mă reîntorc în țară și să mă apuc de ceva în domeniul agriculturii. Totul a pornit în grădina bunicilor mei, care sunt din satul Sticlăria, comuna Scobinți, din județul Iași. Pentru că aceștia aveau o grădină și nu puteau să o muncească m-am hotărât să plantez ceva pe o suprafață mică. După lungi dezbateri cu soția mea privind cultura, am ajuns în cele din urmă la goji și am zis totuși să riscăm. Neavând suficienți bani pentru a cumpăra materialul săditor, am ales varianta semințelor. Am cumpărat semințele, iar astăzi avem 455 de arbuști goji, mari și frumoși, pe o suprafață de 1.000 mp. Totul a început în anul 2015 și am zis să fie un cadou pentru fiica mea nenăscută la acea vreme, Otilia. De aici și numele plantației, «Secretele naturii din grădina Otiliei». În plantația noastră folosim substanțe bio, respectiv gunoiul de grajd, zeama de urzică ca nutrienți, iar pelinul și cimbrul le folosim pentru a combate dăunătorii. Începutul nu a fost ușor, iar suma totală a investiției până în acest moment este de 2.200 €, pe parcursul a trei ani. În această sumă sunt incluse sistemele de irigație, bazinul de irigație, lucrările de întreținere și plasa cu care este acoperită plantația pe timpul verii deoarece în această zonă graurii și sticleții și nu numai dau bătaie de cap culturii.“

Un soi bine ales, producție pe măsura așteptărilor

Cum o cultură nu poate fi roditoare fără un soi productiv, acest aspect trebuie să fie bine luat în calcul, ne spune antreprenorul nostru: „Noi folosim doar Ningxia NQ1, un soi deloc pretențios, foarte rezistent la clima țării noastre, foarte productiv, cu fructe mult mai mari față de restul soiurilor de goji. Arbustul goji iubește foarte mult soarele, așa că este foarte indicat să fie plantat cât mai mult în bătaia soarelui, astfel va crește și se va dezvolta foarte bine, urmând ca în anul cinci să ajungă deja la maturitate. Arbustul goji începe să fructifice începând cu jumătatea lunii iulie și până dă înghețul. În același timp vom găsi pe ramurile sale fructe verzi, coapte, dar și boboci și flori, fructificând încontinuu în acest interval.

Fructele proaspete sunt foarte dulci și au foarte multe întrebuințări. Se poate face dulceață, limonadă, gojată (amestec cu alcool) și sirop de goji. De asemenea, se folosesc la curele de slăbire, iar frunzele se utilizează pentru salate și ceaiuri. Foarte mulți dintre cei care cumpără de la noi au fost la plantație și au văzut cum sunt întreținute și îngrijite, astfel le-am câștigat încrederea, mai ales că sunt 100% naturale. Fructele le vindem magazinelor de profil și nu numai. Din păcate, anul trecut nu am avut fructe pentru a acoperi cererea.“

„Trebuie să îți placă să lucrezi pământul și să nu te gândești numai la bani. Banii vin pe parcurs, mai ales că un kilogram de fructe proaspete se vinde cu 60 lei, pe când un kilogram de fructe deshidratate cu 120 lei.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi marchează anul Centenarului prin două expoziții de ținută. În perioada 31 martie- 6 mai 2018 sunteți invitați la Palatul Culturii, la expoziția temporară „Sat și Societate 1918- 2018“, iar în perioada 27 martie- 24 iunie 2018 la expoziția „Imaginea lumii țesută în lână“, scoarțe aduse din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, din Republica Moldova.

Satul și societatea de demult apuse...

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi în colaborare cu alte două muzee: Muzeul Județean Gorj și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, organizează expoziția temporară „Sat și Societate 1918 – 2018“. Trei regiuni istorice: Oltenia, Maramureş și Moldova sunt prezentate prin intermediul bunurilor culturale din patrimoniul celor trei muzee organizatoare, reunite într-un discurs expoziţional inedit, ce include elemente de arhitectură, textile de interior şi costume populare. Până la sfârșitul anului 2018, această expoziție va fi prezentată și publicului din Baia Mare și Târgu Jiu.

Expoziția de față este o punte socială și temporară, cu elemente simbolice dar, definitorii pentru asumarea unei tipologii- „Civilizația sătească“. Oamenii și vremurile sunt factori istorici concreți iar, dacă „viitorul și trecutul sunt a filei două fețe“, a construi este de datoria prezentului, prin permanentul apel la memorie. În cazul nostru, civilizația sătească este fundamentul satului român unitar modern deci, rolul pe care ni-l asumăm este de a redescoperi mereu „sufletul satului“.

Ovidiu Focșa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași ne aduce satul secolului XIX în Iașul zilelor noastre: „Suntem în fața unei premiere, în sensul că pentru prima dată sunt expuse într-o expoziție de artă comparată elemente, care ne duc cu gândul la casă și la identitate rurală, din cele trei zone distincte ale României. Expoziția a fost gândită pentru a relaționa elementele între ele, astfel încât, din fiecare zonă au fost alese, în principal obiecte care țin de industria casnică, respectiv de ocupație specifică feminină, iar pe de altă parte am vrut să scoatem în evidență, bărbatul ca și stâlp al casei, de aceea în expoziție este o frumoasă expunere de stâlpi de pridvor, și nu întâmplător zic eu a apărut analogia bărbatul casei - stâlpul casei. Vizitatorii noștri vor avea ocazia să descopere costumul tradițional de zonă: cămașa, catrința moldovenească, maramureșeană și oltenească, în cazul femeii, la care vine cămașa sau ia de sărbătoare și bineînțeles învălitoarea de cap; toate aceste lucruri, care iată în acest an al Centenarului nu fac altceva decât să marcheze unitatea românilor de pretutindeni.

Un aspect foarte important sunt covoarele sau scoarțele, parietalele, realizate în culori naturale, din lână, fiind ilustrate verdele pădurilor așa cum este cel din Maramureș, cu bărbatul plecat la vânătoare sau după caz la război și portretizat aș putea spune de către femeia rămasă acasă. Pe de altă parte, calea rătăcită, motivul soarelui, hora sunt elemente definitorii ale tradițiilor populare; încheiem cu vegetalul moldovenesc, în culori naturale mai puțin stridente, dar foarte frumos îmbinate din punct de vedere cromatic. În general, expozițiile de artă comparată sunt foarte valoroase pentru că permit vizitatorului, ca în același spațiu interior să poată face diferențe și analogii, și să poată să aibă marea șansă de a avea într-un spațiu destul de redus ca dimensiune, elemente din trei zone distincte, care altfel sunt disparate și ar trebui să se meargă la sursă. Două cuvinte despre stâlpii de pridvor, această coloană a infinitului, din care excepțional Constantin Brâncuși s-a inspirat are recunoștință pentru eroii Războiului cel Mare, din perioada 1916-1919. Vizitatorii vor putea vedea acești stâlpi de pridvor antropomorfizați cu forme umane, care sunt strămoșii mitici, ocrotitori ai speței de neam. De altfel, demersul expozițional  este  întregit cu câteva fotografii, între care se remarcă și fotografia artiștilor contemporani, dar care scot în evidență ansambluri ce au la origini tot elemente țărănești, mă refer de exemplu la sculptura sfatul bătrânilor, și se știe că acesta era principala formă de organizare din obștea sătească a satelor maramureșene, bătrânii erau cei care luau toate deciziile vis-a-vis de persoanele din sat, mai tinere, cu privire la începutul aratului, muncile câmpului, de creșterea animalelor și de tot ce trebuia să aibe loc pentru mersul bun al comunității.“

Dacă bărbatul este stâlpul casei, femeia este matricea neamului, ea țese neamul pe care îl apără și îl hrănește bărbatul. Oricum, războaiele implică și bulversează atât pe cei combativi și pe cei de-acasă, adică toată societatea.

Valori eterne ale umanității

A doua expoziție vernisată a fost „Imaginea lumii țesută în lână“ organizată de Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul de Etnografie și Științe Naturale ale Republicii Moldova pentru a marca Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, din data de 27 martie 1918.

Scoarța amintește, însă că este mai bine a face război ca femeile, adică a izvodi frumuseți noi prin casă. Acest tip de manifest tacit au practicat totdeauna mamele care în trecut rămâneau să susțină familia al cărei stâlp căzuse în războiul sângeros și adeseori plângeau alături de soț și de fii: „Pentru că vorbim de o imagine a lumii, respectiv lumea văzută prin ochii țărăncii simple, care stătea acasă și uita de necazuri, țesând. Astfel, se țeseau covoare de dimensiuni variate, realizându-se scoarțe, parietale, lăicere, deci o întreagă tipologie a țesăturilor mari, făcute în război, în  acea instalație arhaică de țesut vertical, în gherghef, care uneori, datorită dimensiunilor covorului, nu putea fi pus în casă și atunci războiul de țesut era pus și sprijinit pe coama casei și se lucra afară la el. Evident că se lucra printre picături, când aveau timp, pentru că femeia alături de bărbat era și ea implicată, pe lângă muncile casnice și la munca câmpului și la creșterea copilului. Ceea ce prezentăm publicului în cele trei săli expoziționale, spunem noi că sunt piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul Republicii Moldova, în extenso și pentru patrimoniul românilor, a României Unite, fiind piese valoroase, a căror vechime merge până în jumătatea secolului al XIX-lea. Covorul dincolo de rolul său funcțional, de protecție a încăperii avea și o funcție estetică. Practic, nu o să găsiți covoare chiar și la modul simplist, neornamentate, care să nu aibă țesuturi și motive ornamentale. Era această îmbinare între utilitar și funcțional pe de o parte și estetic pe de altă parte. De aici s-au născut compoziții deosebite, de elemente, motive, toate strânse la un loc; avem pe aceeași scoarță și elemente care aparțin lumii vegetale, lumii păsărilor, elemente zoomorfe, dar și scheomorfe, care sunt legate de uneltele agricole și care apar și pe ouăle încondeiate, motivul central fiind un chenar neîntrerupt, cu o simbolistică aparte; este asemeni horei, în formă de cerc și care simbolizează unitatea și năzuința de protecție a casei și gospodăriei, în care se aflau față de elementele periculoase ale exteriorului. Cromatic, scoarțele expuse au o dominanță de verde; se spune că această culoare era folosită de oamenii de la pădure, iar pe de altă parte predomină culoarea neagră, aparținând persoanelor din zona agricolă“, a  adăugat Ovidiu Focșa, muzeograf, Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Ionel Păsărică împreună cu trei belgieni au investit într-o berărie artizanală după ce şi-au dat seama că ar fi primii pe o astfel de piață în Iași. Cu toate că a fost lansată în vara anului 2017, berea Capra Noastră este disponibilă deja în cinci sortimente, iar un al șaselea sortiment va apărea în curând. Aceasta este o investiție de 400.000 de euro, iar capacitatea totală de 5.000 de litri nu acoperă cererea. 

Prima fabrică de bere a Iașului

După ce a lucrat în mai multe domenii, de la producție la consultanță, Ionel Păsărică a decis să investească într-o berărie artizanală: „Am lucrat în afară câțiva ani și m-am gândit că aș vrea să mă întorc să fac ceva acasă. Inițial au fost mai multe idei, dar am observat că Iașului îi lipsește o fabrică de bere, iar acest lucru m-a pus pe gânduri și mai mult. Într-un final m-am trezit că am comandat instalația, aveam locul, dar nu știam să fac berea. Investisem deja 400.000 de euro și nu voiam să intru pe piață cu un produs care să nu aibe căutare. Așa am început să caut un specialist. M-am uitat m-ai întâi către Germania, deoarece aceasta este o țară cu tradiție în producerea berii, însă am ajuns la concluzia că gusturile nemților pentru bere nu s-ar potrivi cu cele ale românilor. M-au ajutat foarte mult doi prieteni belgieni, care m-au pus în legătură cu un maestru berar din raiul berii artizanale, însă nu înainte de a testa care este apetitul ieșenilor pentru un astfel de produs.“

…Importurile mai presus de toate

În hala din zona industrială a Iașului se respectă proporția ingredientelor după reţetele maestrului berar. Toate ingredientele sunt aduse din afară, deoarece în ţară se găsesc foarte rar sau în unele cazuri chiar deloc: „Am adus malţul din Polonia, hameiul din Franţa, Italia şi Belgia, iar drojdiile din Franţa. În România fabrică de drojdie nu este, malţuri sunt doar două tipuri, iar eu folosesc 18. Hamei facem puţin şi este exportat. Nici sticle nu mai fabricăm în România, datorită acestui fapt le aduc din Polonia“, ne spune ieșeanul.

De ce Capra Noastră?

A durat șase luni până să obțină autorizație pentru a funcționa în regulă, iar primele beri au ieșit pe piață abia la jumătatea anului trecut. Astfel, cu șase luni de producție efectivă, în anul 2017, aceștia au avut venituri de 325.000 de euro: „De ce Capra Noastră? Recunosc că am apelat la profesionişti! Am avut de ales între multe nume, la început numele acesta nici nu era printre preferatele mele, dar am mers pe această variantă şi nu regret. Am investit atât de mulţi bani în această afacere, încăt nu ne puteam permite să dăm greş la partea aceasta. Fiindcă, într-o lume în care există o tensiune mocnită între marii producători și berari artizanali, noi am vrut să ne concentrăm doar pe berea noastră: Capra Noastră Albă, Capra Noastră Triplă, Capra Noastră Brună, Saison și IPA. În acest moment, berea este îmbuteliată în sticle de 0,33 litri, dar o să iau în calcul și alte ambalaje, cât și alte sortimente de bere“ , ne-a precizat antreprenorul ieșean.

Procesul de fabricare a berii durează aproape două luni și jumătate, de la pregătirea ingredientelor până la etichetare și punerea în cutii pentru a fi distribuită, iar Capra Noastră se vinde doar în câteva unități de specialitate din București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Iași, Suceava și în HoReCa, dar și pe două site-uri care vând bere. În retailul mare, sunt prezenți în hipermaketul Auchan Iași și în Carrefour-ul din bulevardul Barbu Văcărescu din Capital.

Pentru anul acesta Ionel Păsărică dorește să achiziționeze un teren pentru a deschide un showroom unde să organizeze degustări de bere și, eventual, chiar și un food pairing.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 10 - 11 martie a.c., la ERA Shopping Park a avut loc a X-a ediție a Târgului Apicol din Moldova, un eveniment dedicat atât consumatorilor de miere de albine, cât și apicultorilor, care s-a dovedit la fiecare ediție un sprijin deosebit adus promovării produselor apicole și apiculturii românești. În cadrul evenimentului au participat 180 de expozanți, respectiv unii dintre cei mai pricepuți apicultori, renumiți furnizori de echipamente și tehnologie, specialiști din țară și din străinătate, atât din domeniul apiculturii, cât și din domeniile conexe.

180 de expozanți în 2 zile de târg

Evenimentul a fost organizat de Compania de Servicii Sanitar Veterinare, în colaborare cu mai multe firme din domeniu, inclusiv cu A.C.A- Filiala Județeană Iași, Apidava, Magazinul Apicultorului, ApiCris și Apivet și a avut ca scop: „de a veni în ajutorul, atât a apicultorilor, cât și a consumatorilor de miere, dar și în a dezvolta relații directe de vânzare - cumpărare, astfel încât să eliminăm micii intermediari, iar consumatorul să se bucure de o miere naturală și nefalsificată.

Expozantii au fost în jur de 180 și au venit din toată țara (Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, București, Blaj), dar și din Ungaria, Serbia și Republica Moldova. Dintre cele expuse, vizitatorii au putut cumpăra de la produse tehnice (centrifugi, afumătoare, rame, faguri), până la produse ale stupului (diverse sortimente de miere, polen, propolis, lăptișor de matcă, produse apicole – suplimente nutritive, cosmetice naturiste comercializate direct de către producători). 

La acest târg au participat un număr de peste 12.000 de vizitatori, din 10 județe. Anul acesta, față de celelalte ediții am remarcat o scădere a vânzărilor, deoarece se folosesc neonicotinoidele, iar în urma acestui fapt albinele noastre sunt otrăvite sistematic și atunci numărul de albine scade, iar noi nu putem să ne luptăm cu morile de vânt la nesfârșit“, a precizat dr. Sebastian Ciocan, organizatorul Târgului Apicol Iași.

Problema neonicotinoidelor dezbătută printre expozanți

Petru Budeanu, Președintele Sindicatului Apicultorilor din România (SAR) din județul Iași, a venit cu noutăți de la Parlamentul European, cu vedere la problema neonicotinoidelor, cu care se confruntă apicultorul român: „În urma demersurilor făcute, în ultimii 4 ani, Parlamentul European a luat hotărârea ca din anul 2020 să acorde subvenții pentru fiecare familie de albine, iar în urmă cu două săptămâni tot Parlamentul European este acela care a luat hotărârea, ca neonicotinoide să fie stopate în culturile agricole. Un alt lucru benefic care s-a realizat este că s-a hotărât, ca rasele de albine să fie susținute foarte puternic în detrimentul raselor și a hibrizilor de import, care duc în cele din urmă la o degradare în timp a raselor autohtone de albine în toată Europa. Săptămâna aceasta a avut loc o întâlnire cu reprezentanții apicultorilor la nivel de Ministerul Agriculturii și s-a stabilit ca importatorii de rase și hibrizi de albine din afara țării să fie pedepsiți cu închisoarea, în scopul protejării rasei autohtone de albine Apis Mellifera Carpatica.“

Susținem producătorii autohtoni!

Dintre expozanți am întâlnit-o pe Nicolae Oana, din satul Găureni, comuna Miroslava, județul Iași, care ia așteptat pe vizitatori, la standul ei cu diverse produse: „În cele două zile de târg am venit cu acizi, vitamine, suplimente, tratamente, fitile și nu în ultimul rând hrană. Am constatat că vizitatorii sunt interesați de produse, dar în același timp sunt grăbiți să vadă, noutățile și de la ceilalți expozanți, studiind oferta.“

Mihai Ionuț Rus, Cluj-Napoca ne spună că: „De obicei la târguri venim pentru a prezenta produsele noastre (stupi verticali, rame stupi, accesorii stupi, gratii Hanneman, hrănitoare apicole, centrifugi apicole, măturătoare miere, afumătoare, perii apicole, furculițe descăpăcit, măști apicole, mănuși apicole, combinezoane apicole, colectoare polen, plăci active, faguri artificiali, hrană albine, medicamente albine, feromoni, cutia Nicot, cărți apicole), acum în schimb am venit cu faguri de plastic alimentar; aceștia sunt cei mai groși de pe piața din România, ce ar putea fi refolosiți  în viitor. Cu toate că, aceste produse sunt pe piață de trei ani și sunt făcuți după STAS-ul românesc, iar noi suntem încântați de feedback-ul primit de la clienți. La început, aceștia prezintă o mică reticență, însă la noi în țară foarte mult au pătruns firmele din Canada și SUA, iar acolo fagurii de plastic alimentar sunt folosiți în masă, astfel consider că este destul de bună trecerea pentru apicultură din România.“

Apicultură Inteligentă prin aplicația BoxyBEE

La Iași, stupina este la purtător prin aplicația BoxyBEE: „Este vorba de un concept nou, pe care vrem să îl introducem în România, sub numele de Apicultura inteligentă și este vorba despre o aplicație pe telefon pentru managementul stupinei, o aplicație cu reprezentare grafică a stupilor așa cum îi avem în stupină; putem să ne transpunem caietul de stupină pe telefon, totodată putem să-i punem întrebări, de exemplu: „Care sunt stupii la care trebuie să adaug mâncare“ sau „Care sunt stupii de unde se poate extrage mierea?“, astfel avem toate datele introduse în telefon și putem face diverse statistici pentru a vedea la ce stup trebuie să acționăm. Aplicația este gratuită și se poate instala de pe orice telefon cu Android, din magazinul Play al telefonului“, a mai adăugat Mihai Ionuț Rus, Stuparul.ro.

Intelligent Beekeepping sau Apicultura Inteligentă aparține fimei Hivetech solutions SRL și este conceptul umbrelă pentru brandul BoxyBEE, ce prezintă informații culese în timp real din stupină și agregate, astfel încât stuparul să poată lua rapid deciziile corecte.

Îmbinarea naturală între software (BoxyBEE App) și hardware (BoxyBEE X) este conceput pentru a genera o soluție completă, integrată. Senzorii fizici aflați în stupină transmit datele pe care stuparul le poate vedea agregate pe telefon sau calculatoare.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Vineri, 2 martie a.c.,  la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară  „Ion Ionescu de la Brad” Iași, a avut loc seminarul  „Politica Agricolă Comună în România”. Acesta este parte a unei campanii de informare cu privire la Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene și este organizat de Studio Twelve (S12) – o companie tânără, care activează în domeniul comunicării publice – în cadrul proiectului  „Infoagricol”. Proiectul este cofinanțat de Comisia Europeană și își propune ca, prin astfel de evenimente publice, dar și prin instrumente online, să informeze publicul din România, în special noile generații, despre existența și rolul PAC și despre beneficiile pe care le aduce României.

În cadrul evenimentului, experții implicați în proiectul  „Infoagricol” au prezentat Politica Agricolă Comună, beneficiile pe care aceasta le aduce României, instrumentele specifice de finanțare, au insistat asupra sprijinului pe care PAC îl oferă agricultorilor, în special micilor fermieri, și au subliniat orizontul pozitiv pe care existența PAC îl aduce. De asemenea, au oferit participanților materiale informative (broșuri) privind PAC.

Mobilizarea tinerilor prin rețele de socializare

Daniel Buti, expert-coordonator proiect InfoAgricol este cel care ne spune că:  „În cadrul seminariilor de informare, dar și a întregii campanii pe care o derulăm, dorim să transmitem românilor faptul că Politica Agricolă Comună (PAC) este un instrument prin care Uniunea Europeană susține direct fermierii, asigurând totodată dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. PAC stimulează creșterea productivității prin cercetare și tehnologii noi și, de asemenea, sprijină fermierii pentru a asigura protecția mediului înconjurător și a biodiversității. În egală măsură, PAC stimulează ocuparea forței de muncă, antreprenorialul și lanțurile alimentare locale, sprijinind activitățile rurale prin finanțare.

Mesajul nostru principal pentru publicul din România și în special pentru tineri este acela că Politica Agricolă Comună aduce beneficii tuturor cetățenilor europeni, fiind cea care asigură, zi de zi, accesul la produse sănătoase, sigure și de înaltă calitate, la prețuri rezonabile.

Campania de informare cu privire la Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene în România include, printre altele, întâlniri directe cu tineri din toate cele 8 Regiuni de dezvoltare ale României. Până acum, seminarii de informare au avut loc în orașe precum Cluj-Napoca, Alba Iulia, Galați și Iași. Urmează ca, în perioada imediat următoare, să acoperim și celelalte regiuni ale țării.  De asemenea, încercăm să ne adresăm tinerilor și prin intermediul rețelelor sociale. 

Ne dorim să contribuim la creșterea numărului celor care au auzit despre existența PAC, care înțeleg semnificația acestei politici și care conștientizează că PAC aduce beneficii nu doar agricultorilor, ci tuturor cetățenilor, fiind responsabilă pentru alimentele pe care le consumăm zilnic. Deși nu este un obiectiv asumat al proiectului  „Infoagricol ”, ne-am bucura dacă, în urma campaniei de informare și a Seminarului  „Politica Agricolă Comună în România”, există tineri care se gândesc să beneficieze de oportunitățile pe care PAC le oferă și să pornească sau să dezvolte o afacere în acest domeniu’’.

Importanța PAC-ului pentru România

România are printre cele mai multe exploatații agricole din UE, în țara noastră existând aproximativ un milion de fermieri în zona de subzistență. O pondere ridicată a populației își desfășoară activitatea în agricultură și domenii conexe. Șomajul este însă mai ridicat în mediul rural și implicit nevoia de locuri de muncă este mai mare. Sărăcia este o problemă gravă în mediul rural, iar satul românesc are în continuare nevoie de modernizare. Conform unui raport UNICEF, în România, din 2016 până în prezent s-a menținut un raport de 50% dintre copii din mediul rural trăiesc în gospodării la risc de sărăcie, comparativ cu 15% dintre copii din mediul rural.

Oportunități pentru tinerii fermieri

UE dispune de o serie de programe menite să încurajeze tinerii să desfășoară activității în sectorul agricol, atât pentru instalarea acestora, cât și pentru investiții în exploatația agricolă. Tinerii fermieri care au dreptul la accesarea plăților directe sunt cei care se instalează pentru prima dată ca șefi ai unei exploatații agricole sau care au înființat deja o astfel de exploatație, cei care au sub 40 de ani în anul în care depun pentru prima dată o cerere de accesare a schemei pentru sprijin și cei care au aptitudinile corespunzătoare și/sau îndeplinesc cerințele privind formarea profesională. Aceștia pot beneficia de o contribuție din partea UE de până la 50.000 euro sau 40.000 euro (în funcție de dimensiunea fermei) 100% nerambursabili și se angajează să devină fermieri activi de maximum 18 luni de la data instalării.

Direcții de acțiune ale PAC

Zonele rurale dețin un rol socio-economic important în România, în condițiile în care acoperă aproximativ 87% din teritoriu, dețin cca. 43,59% din populația țării, produc 32% din valoarea adăugată brută, iar populația ocupată în mediul rural reprezintă 45,2% din totalul populației ocupate. Cu toate acestea, zonele rurale se confruntă cu un declin semnificativ al populației, în contextul unei scăderi generale a populației. Discrepanțele dintre oraș și sat sunt semnificative atât în ceea ce privește nivelul veniturilor, cât și condițiile de trai, măsurate prin prisma accesului la infrastructură și serviciile de bază. În acest sens, una dintre strategiile naționale care pun în aplicare PAC prevede realizarea de investiții pentru construirea, modernizarea sau renovarea infrastructurii fizice rurale (drumuri, apă și canalizare etc.).

Principalele obiective ale PAC sunt: creșterea sustenabilă a productivității agricole, pentru a garanta securitatea alimentară a cetățenilor europeni prin furnizarea stabilă de alimente variate, sigure, de calitate, la prețuri accesibile și în cantități suficiente; asigurarea unui nivel de trai decent pentru fermierii și lucrătorii agricoli din UE.

Principalele  instrumente de finanțare a PAC-ului sunt: FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) destinat în primul rând plăților directe către agricultori și finanțării măsurilor care reglementează sau sprijină piețele agricole și FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) prin care se finanțează contribuția UE la programele de dezvoltare rurală.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația ART- Meșteșugurile Prutului și Asociația Alexandru Lăpușneanu, Iaşi, în perioada 1-4 martie a.c., organizează manifestarea cultural-interactivă Mărțișor – simbol și tradiție, ediția a III-a, ce se va desfăşura în Piața Unirii din Iaşi. Astfel, meșterii populari vor oferi vizitatorilor obiecte tradiționale specifice meșteșugului fiecăruia, care se pot constitui în daruri și cadouri de primăvară.

În cadrul manifestarii 25 de meşteri populari, atât din Moldova, cât şi din alte zone etnografice ale ţării, precum şi din Republica Moldova vor face demonstratii practice și ateliere de iniţiere a copiilor în tehnicile confecţionării mărţişorului tradiţional. În cadrul programului pregătit pentru eveniment sunt incluse şi momente artistice de dansuri şi cântece populare susţinute de grupul de copii şi adulţi din Asociaţia Ciurbeştenii.

 „În primul rând, evenimentul în sine este de natură culturală, pentru că promovăm mărțișorul, acesta fiind simbolul tradițional românesc introdus pe lista patrimoniul cultural imaterial al umanității – UNESCO de anul trecut, și mai mult de atât trebuie să îi dăm cinstea cuvenită. Acest eveniment are mai multe componente, respectiv: componenta culturală, educațională și comercială. La componenta culturală avem demostrații făcute de meșteri populari, în care vizitatorii și eventual cumpărătorii pot să vadă că noi lucrăm singuri aceste mărțișoare, în spiritul tradiției și a continuității peste timp a acestui obicei. La componenta educativă avem ateliere interactive, de inițiere în confecționarea mărțișorului, unde copii și adulții, care doresc să vadă cum se confecționează un mărțișor sunt așteptați cu brațele deschise. Mărțișoarele noastre sunt de fapt în funcție de meșteșugul, meșterului popular. De exemplu sunt meșteri populari cioplitori în lemn, astfel din lemn în miniatură se sculptează: Dragobetele, cocoșul, roata și alte simboluri tradiționale românești care se găsesc și pe cusăturile ielor și a lucrărilor meșterițelor noastre. De asemenea avem în târg meșteri populari țesători, cu industrie casnică, care în meșteșugul lor, ei promovează acest simbol. Sunt motive tradiționale precum: butoiașele, steluțele, trifoiul cu patru foi, coșarul pe care vrem să le împărtășim copiilor și tineretului că să știe că și noi avem o tradiție milenară“, a precizat Silvia Cozmîncă, Președinte Asociația Art- Meștelugurile Prutului.

Modiga Beatrice Alexandra

GALERIE FOTO

În luna ianuarie a.c., la Hotel Internațional – Iaşi, a avut loc prima întâlnire a fermierilor din judeţ și nu numai cu furnizorii de seminţe, îngrăşăminte şi substanţe pentru protecţia plantelor, organizată de DuPont Pioneer împreună cu DuPont Crop Protection şi Lebosol.

Cu prilejul simpozionului „Împreună mai puternici“, organizatorii le-au expus celor peste 200 de fermieri prezenţi oferta de erbicide, fungicide și insecticide aplicate pe diferite culturi: grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță și tomate. În acest context le-au fost împărtăşite secretele produselor şi felul în care acestea le pot asigura un efect garantat în a obține o producție cât mai mare la hectar.

Fuziunea Dow AgroSciences și DuPont, în avantajul fermierului

„Dacă până acum atât Dow AgroSciences cât și DuPont erau o ramură a unor mari concerne, acum noua companie se va ocupa doar de agricultură. Aceasta înseamnă că vom satisface mai bine nevoile globale ale fermierilor și vom încerca să venim cu soluții complete în ceea ce privește protecția plantelor, fungicide, erbicide, insecticide, dar și cu soluții în ceea ce privește sămânța. Este promițător atât pentru dumneavoastră, cât și pentru noi și credem că noua companie va avea cel mai mare buget de cercetare. Pe viitor, vom propune mai multe ramuri, iar tot ce încercăm să facem este să venim în sprijinul noilor tendințe, respectiv să fim competitivi, să fiți competitivi, să fim profitabili, să fiți profitabili,  și să satisfacem nevoile pe care le vom avea.

Satisfacerea nevoilor, inovație și beneficii, acestea sunt căile pe care vom merge pe viitor și sperăm să ne ridicăm la nivelul celor mai puternice companii. Portofoliul pe care l-am prezentat astăzi cuprinde tot ce înseamnă protecția plantelor. Vom avea cel mai mare portofoliu de erbicide atât pentru cereale păioase cât și pentru porumb, dar și un portofoliu foarte vast și pe culturi speciale, iar colegii de la Pioneer au avut cea mai ieftină sămânță, dovedind acest lucru în anii trecuți“, sublinia Ciprian Păcuraru, reprezentant Dow AgroSciences.

Produsele pe culturi, oferite pentru anul 2018 de către Dow AgroSciences, sunt următoarele: erbicide (CERLIT, DMA EXTRA 600 SL, ESTERON EXTRA 600 EC, FLORAMIX, GALERA SUPER, LONTREL 300, LANCELOT SUPER, PALLAS 75 WG și MUSTANG), fungicide (DITHANE M-45, DITHANE NEOTEC 75 WG, KARATHANE GOLD 350 EC, POSTALON 90 SC, SYSTHANE FORTE) și insecticide (LASER 240 SC, RELDAN 22 EC, RUNNER 2F). 

Pentru anul 2018, DuPont Pioneer oferă o gamă largă de  hibrizi AQUAmax de porumb, dintre care cei mai importanți sunt: P0412, P0216, P9911, P0023, P9903, P9486, P9241, P9175, cuprinşi între 480 şi 320 FAO. Pentru floarea-soarelui se recomandă hibrizii: PT264, PT271, PT234, PT225, PR44W29 și PT200C, iar la soia: P2IT45, PR91M10, PR92M35 și PR92B63.

Ionuț Neștian, director zonal de vânzări pentru Pioneer: „Acest simpozion este o formă de a le mulțumi fermierilor că au înțeles, în ultimii 2 ani de zile, să-și achiziționeze sămânța din toamnă, să nu mai aștepte în primăvară întrucât atunci nu mai găsesc sămânță disponibilă. Un lucru important pe care l-am observat în ultimii ani la marea majoritate a fermierilor este că prețul nu mai reprezintă cel mai important criteriu atunci când iau decizia de achiziție. Drept dovadă este faptul că la Pioneer cei mai vânduți hibrizi în momentul de față sunt cei mai noi, mai exact și hibrizi care au un preț ridicat. Totodată, toată lumea este interesată de producție și să scoată cât mai mult la hectar.“

Fermierii din zona Moldovei, tot mai atrași de noutăţile din domeniu

Interesul cu privire la noutăţile din domeniul agricol prezentate la primul simpozion de acest tip din anul 2018, desfăşurat la Iaşi și organizat de DuPont Pioneer împreună cu DuPont Crop Protection şi Lebosol, a fost manifestat atât de către fermierii cu câteva zeci de hectare, cât şi de către cei cu câteva mii și sute de hectare de teren arabil.

Daniel Florici, fermier în satul Buznea, comuna Ion Neculce, județul Iași: „În acest moment lucrez o suprafață de 200 ha. Împreună cu tatăl meu am dezvoltat această activitate în anul 2007, pornind de la o suprafață mai mică, de 50 ha. Scopul participării la acest simpozion este unul bine definit. Știm foarte bine că rolul acestor prezentări este de a ne informa și a ne pune la curent cu noile tendințe din agricultură; de aceea cred că partenerii noștri de astăzi ne vor prezenta lucruri foarte interesante. De asemenea, ceea ce ne pune în legătură cu ei sunt produsele pe care le folosim cu mare succes. De-a lungul timpului, pot spune că am avut experiențe foarte frumoase cu cei de la Pioneer, de la DuPont, chiar și cu colegii de la Dow AgroSciences. Sunt produse care merită încercate, au un spectru foarte mare de combatere, nu sunt doar pentru o anumită cultură, acum depinde de fiecare, de costurile pe care la calculează pentru hectar. Sunt produse care, la rândul lor, au un cost mai redus și depind de bugetul fiecăruia. Recomand fungicidul Acanto Plus, de la DuPont, sau erbicidele de la Dow AgroSciences, în special cele pentru cultura grâului.“

Marian Trincă, inginer agronom, comuna Movileni, județul Iași: „Cultivăm o suprafață de apro­ximativ 1.700 ha, care se află pe raza comunei Ocnița. Cultivăm cereale păioase, porumb, rapiță, sfeclă pentru zahăr, soia și mazăre. Participarea mea la acest eveniment este de informare, de a fi la curent cu noutățile în domeniul agriculturii. De la Pioneer noi folosim în special sămânța, respectiv hibrizii de porumb. Suntem și colaboratori, în sensul că producem sămânță, având loturi de hibridare la floarea-soarelui. Iar de la Lebosol am folosit cu succes produsul Aminosol, dar și Repelent împotriva mistreților care ne-au provocat daune în cultura de porumb.“

Andrei Pantelimon, fermier județul Bacău: „Lucrăm în jur de 800 ha cu porumb, floarea-soarelui, rapiță și soia. Am venit la acest simpozion să vedem produsele noi, respectiv hibrizi noi, dar și pesticide. Atât de la Lebosol, cât și de la DuPont avem produse preferate. Astfel, de la DuPont lucrăm foarte bine cu Granstar Super și cu fungicidul Acanto Plus, iar de la Lebosol, Lebosol-Total Care, Lebosol-Bor, produse pe care le folosim des în fermă.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Primăria Municipiului Iași, Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” și Asociația „Alexandru Lăpușneanu” organizează manifestarea culturală interactivă „Meșteri și meșteșuguri populare tradiționale” – repere ale identității și unității naționale, ce va avea loc în perioada 23 – 24 ianuarie 2018, pe strada Lăpușneanu din Iași.

Evenimentul este organizat în cadrul anului Centenarului Unirii, cu ocazia sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor.

,,Am prelugit contractul cu aceștia până pe data de 28 ianuarie. Târgul s-a bucurat de mulți clienți și mulți ieșeni au cumpărat de la acest târg. Ne-am axat în special pe produse tradiționale, atât alimentare, cât și nealimentare. Sunt prezenți 27 de producători și sunt atât din județul Iași, cât și din alte zone ale țării și sperăm ca asemenea târguri care le organizăm în Municipiul Iași să se bucure de succes și ieșenii la rândul lor să se bucure de produse tradiționale. Vom ține legătura cu producătorii autentici’’, a declarat Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Iași.

,,Am venit la târgul de pe pietonalul Ștefan cel Mare, cu produse tradiționale: pastramă de berbecuț, tobă, chișcă, cornăciori, ceafă, cotlet afumat, slănină și șorici. Ieșeni care doresc să achiziționeze produse tradiționale din carne mă găsesc aici până pe data de 30 ianuarie’’ a declarat Augustin Gherghiță, producător local, județul Iași.

,,Noi am venit cu castane, vin fiert și plăcinte. Am observat că ieșenii sunt interesați de vin și plăcinte. Pentru ei, castanele sunt ceva nou și poate de aceea nici nu cumpără. Cei interesați mă găsesc aici până pe 28 ianuarie’’, a declarat Nechifor Ion Sorin, producător local, Iași.

Beatrice Alexandra Modiga

Peste 500 de persoane au participat, marți, la lansarea campaniei „Alege Oaia”, în parcarea Prefecturii din Iaşi, unde au mâncat produse tradiţionale din carne de oaie sau alte produse tradiţionale.

În cadrul campaniei naționale a Ministerului Agriculturii „Alege oaia”, Direcția pentru Agricultură a Județului Iași (DAJ) organizează în perioada 23-24 ianuarie un târg prin care promovează consumul de carne de ovine. 

La deschiderea evenimentului a participat secretarul de stat Dumitru Daniel Botanoiu, care a vizitat cele 26 de standuri ale producătorilor.

,,Caravana „Alege oaia’’ este un program care a deschis şi minţile, şi sufletele, dar şi calea producătorului român către piaţa din România. Cred că ,,Alege oaia’’ este programul care va da curaj producătorilor, dar cel mai important va da curaj consumatorilor, care pot găsi astfel o carne de o calitate ridicată“, a declarat Dumitru Daniel Botănoiu, Secretar de Stat - MADR.

,,Acest târg a fost organizat de Ministerul Agriculturii în colaborare cu Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și încercăm să promovăm consumul cărnii de oaie și a preparatelor  din lapte. Avem 26 de standuri, cu produse din județele Botoșani, Suceava, Vaslui, Neamț și Bacău’’, a precizat Precup Laurențiu - director executiv, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași.

,,Am venit la Iași cu jambon de Mangalița, cu pastramă de oaie, vânat și curcan. Noi în Bucovina suntem cunoscuți, deoarece acolo este raiul produselor tradiționale. De altfel, Bucovina este cunoscută pe plan intern și internațional. Din ce am remarcat, pot spune că ieșenilor le place calitatea, fac diferența dintre tradițional și ce se produce industrial’’, a declarat Ioan Baciu, Fundul Moldovei, Suceava.

,,Am venit la acest târg cu fermierii să prezentăm ,,Alege oaia‘’, cu produse tradiționale din oaie: păstramă, cârnați și brânză de oaie. Din câte văd, ieșeni sunt foarte curioși, degustă și sunt interesați de produsele tradiționale din oaie’’, a precizat Agafiței Ion, vis Mold Vaslui, Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine din județul Vaslui.

,,Plantația mi-am făcut-o în județul Botoșani, în grădina bunicilor, respectiv o plantație de trandafiri de dulceață pe o suprafață de 15 ari. Astăzi, am venit cu toate produsele mele: dulceața de trandafiri, care este testată tradițional, apoi am oțetul și siropul pe care urmează să îl atestez, iar pe lângă acestea am apa de trandafiri și ceaiuri’’, spus Mihaela Rusu, Iași.

 ,,Am venit cu brânză tradițională la putină, brânză la burduf, cașcaval și cârnaț de oaie. Noi ca fermieri trebuie să fim ajutați și intenționăm să facem centre de sacrificare, dar ar trebui la nivel național să se stabilească un criteriu  specific’’, a declarat Bobeică Neculai, Director Executiv al Cooperativei Agricolei Valea Asăului, Bacău.

,,Astăzi ieșenii pot găsi la standul nostru nenumărate produse: cașcavalul de Săveni, cu mai multe sortimente, respectiv buricul de Săveni, caș proaspăt, urdă, telemea simplă, telemea cu negrilică, cât și rulade cu mai multe sortimente, brânză topită cu struguri, nucă, verdeață, piper și boia. Așteptăm în aceste zile toși ieseni să ne viziteze standul, cu toate că ne știu că am mai fost și la ,,Târgul de dumincă’’ ne-a mărturisit Șfabu Viorel, Săveni, Botoșani.

Evenimentul are ca scop încurajarea consumului de carne și produse din carne de oaie. Consumatorii vor putea degusta tocăniță de oaie, pastramă, cârnați, brânzeturi, iar cei interesați vor putea să își procure carne și produse din carne de oaie, din cadrul celor 26 standuri special amenajate. În cadrul evenimentului se vor mai regăsi, de asemenea, 5 standuri cu vin ale producătorilor locali.

GALERIE FOTO

Beatrice Alexandra Modiga

În cadrul campaniei naționale a Ministerului Agriculturii „Alege oaia”, Direcția pentru Agricultură a Județului Iași (DAJ) organizează în perioada 23-24 ianuarie un târg prin care promovează consumul de carne de ovine. 

Evenimentul are ca scop încurajarea consumului de carne și produse din carne de oaie. Consumatorii vor putea degusta tocăniță de oaie, pastramă, cârnați, brânzeturi, iar cei interesați vor putea să își procure carne și produse din carne de oaie, din cadrul celor 16 standuri special amenajate. În cadrul evenimentului se vor mai regăsi, de asemenea, 5 standuri cu vin ale producătorilor locali.

Pe parcursul celor două zile în cadrul evenimentului vor fi și momente artistice susținute de ansambluri folclorice din județul Iași. Tot în aceasta perioadă vor fi prezenți la eveniment și producători din județele Botoșani și Suceava.

„Reamintim că obiectivul final al acestei campanii este păstrarea tradițiilor locale privind obiceiurile gastronomice de preparare a cărnii de oaie, creșterea consumului de produse din carne de oaie, sprijinirea crescătorilor autohtoni de ovine și înființarea la nivel național a unei piețe de Gross, iar la nivel județean constituirea de magazine destinate comercializării cărnii și a produselor din carne de oaie”, a precizat Roxana Ramona Florea, reprezentant Comunicare al DAJ Iași.

La acest eveniment, în prima zi de târg, va participa şi ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Beatrice Alexandra Modiga

Joi, 18 ianuarie 2018, la Hotel Internațional-Iaşi, a avut loc prima întâlnire a fermierilor din judeţ și nu numai, cu furnizorii de seminţe, îngrăşăminte şi substanţe pentru protecţia plantelor, organizată de Grupul DowDuPont Pioneer împreună cu Lebosol.

Cu prilejul simpozionului, desfăşurat sub sloganul „Împreună mai puternici“, organizatorii le-au expus celor peste 200 de fermieri prezenţi oferta de seminţe, erbicide, fungicide și insecticide destinate culturilor de grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță și tomate. În acest context, le-au fost împărtăşite secretele produselor şi modul de utilizare astfel încât acestea să aibă efectul scontat şi să ofere garanţia obţinerii unor producţii cât mai mari pe unitatea de suprafaţă.

(Materialul detaliat, în revista Lumea satului nr. 3/2018)

Beatrice Alexandra Modiga

Vremea ploioasă nu i-a oprit pe fermierii din regiunea Moldovei să onoreze invitația DEKALB. Peste 170 de participanți, fermieri, reprezentanți ai companiilor și jurnaliști, au fost prezenți la evenimentul organizat de Monsanto România. Echipa DEKALB a prezentat vineri, 22 septembrie 2017, o platformă tehnică cu cei mai noi și performanți hibrizi de porumb din noua genetică, la DEKALB SMART CENTER, în localitatea Vlădeni, județul Iași. Fermierii au putut vedea experiențe cu densități diferite, cartografierea solului și soluții recomandate, agricultură de precizie și multe alte noutăți.

În platforma semănată pe o suprafață de 37 ha, fermierii au putut observa comportamentul hibrizilor pe tipuri diferite de sol și reacția acestora la densități diferite, atât în sistem de irigare prin picurare, cât și neirigat. Hibrizii DEKALB au fost testați în densități diferite, cu variante cuprinse între 50,000-125,000 de plante/ha.

Reprezentanții Departamentului Tehnic Monsanto România au răspuns întrebărilor fermierilor și au explicat avantajele hibrizilor din noua genetică DEKALB, avantajele semănatului de precizie cu variante de viteze diferite la semănat. De asemenea, s-au mai prezentat soluția Ratei Variabile la Semănat și importanța respectării densității recomandate de specialiștii DEKALB, pentru a atinge cele mai bune rezultate de producție.

Printre hibrizii prezentați s-a numărat noul produs DKC 4670 și DKC 3415, DKC 3969, DKC 4351, DKC 4541.

Întâlnirea a fost o bună oportunitate pentru fermierii din regiune să discute și despre rezultatele recoltelor de anul acesta. Reprezentanții DEKALB au reamintit de succesul de la Ziua Porumbului, unde, încă odată, a fost demonstrată performanţa hibrizilor DEKALB, cu producții de peste 15 t/ha.

Evenimentul de la Vlădeni, a fost primul de acest gen din regiunea Moldovei, DEKALB SMART CENTER este un nou concept al Monsanto România, prin care fermierii au acces la platforme tehnice, și nu simple loturi demonstrative, informații și soluții noi pentru creșterea profitabilității.

Tot în cadrul evenimentului, au fost prezentate și produsele Roundup și Seminis, partenerii evenimentului au fost ferma Panifcom, Netafilm, VitaFields și Agrar Tech. 

DUMINICĂ, 24 SEPTEMBRIE LA AGRALIM ÎNTRE ORELE 14.00 – 18.00

Sub deviza „Reînviem ucenicia”, organizatorii AGRALIM ajută tinerii absolvenți, dar și pe cei care încă studiază în Liceele cu profil agricol din Iasi, să beneficieze de ofertele de angajare sau de programele de ucenicie propuse de marii fermieri din județ.

Evenimentul se va bucura de prezența doamnei Gabriela Vasilache, director AJOFM Iași care va prezenta beneficiile pentru angajați și angajatori ale noii legi.

Târgul de Ucenicie în Agricultură vine într-un moment foarte oportun, având în vedere că începând din luna iunie a acestui an, prin Legea Uceniciei, statul român oferă companiilor și fermierilor care angajează ucenici o sumă de 1.125 lei/lună (net), echivalentul în lei a 250 euro/lună, pe perioada derulării contractului (între unul și trei ani).

Această facilitate este menită să relanseze practica uceniciei și să stimuleze angajatorii să ofere locuri de muncă tinerilor fără experiență și în căutare de formare profesională, în condițiile în care numărul contractelor de ucenicie și de stagiu în 2016 a  fost descurajant.

Organizatorii au primit cereri de angajare ucenici sau si stagiari pentru posturi de: ingrijitori vaci si vitei;Insamantator animale, mulgator, tehnician zootehnist, mecanizator in zootehnie si posturi in domeniul vegetal privind pregatirea terenurilor; pregatirea patului germinativ; insamantare;urmarirea stagiului de vegetatie a culturilor, aplicarea tratamentelor, procesul de recoltare, mecanizare - mentenanta parcului de utilaje, conditionarea si pastrarea produselor agricole.

AGRALIM 2017 se va încheia deci cu acest eveniment care își propune să îmbunătățească perspectivele uneia dintre resursele cele mai importante ale regiunii – forța de muncă tânără.

Fermele care doresc să intre în program sunt rugate să ne anunțe la numărul de telefon: 0755227587.

Apan Agriculture va participa și anul acesta la Târgul AGRALIM Iași.

Suntem importator al brand-ului McCormick și încurajăm fermierii diin această zonă a țării să investească într-un tractor simplu, robust, prietenos, tractor ce poate fi achiziționat și cu proiecte europene. Pe lângă tractoare, vom fi prezenți și cu alte brand-uri consacrate în piața utilajelor agricole din România: Faresin – încărcătoare telescopice, Quivogne – pregătirea solului, Agrex – instalații profesionale de fertilizat, Kerner – semanat și pregătirea solului, Enorossi – prese, cositori, încărcătoare.

Orice client este unic! Drept urmare, serviciile de finanțare pe care le oferim clienților se pliază pe specificul fiecărei activități, pe potențialul și capacitatea de plată a fiecăruia. Avem o relație excelentă cu toți finanțatorii din această piață și împreună cu aceștia găsim mereu soluția optimă pentru fiecare fermier.

MAI MULTE DETALII PE WWW.AGRI-EVENTS.RO

Specialiștii IPSO vor fi prezenți la târg pentru a răspunde solicitărilor fermierilor și pentru a identifica cele mai bune soluții tehnice care se adaptează condițiilor specifice din fermă. Pe o suprafață de 500 m², de la standul IPSO Agricultură nu vor lipsi utilajele John Deere, Kuhn, Manitou și Bednar. Alături de informațiile tehnice, noutățile și ofertele promoționale, consilierii noștri de finanțare îi vor ajuta pe producătorii agricoli să aleagă cea mai bună soluție în vederea achiziționării unui utilaj.

Zona Moldovei este una extrem de importantă din punct de vedere al activităților agricole desfășurate aici. De la pomicultură, viticultură, cultura mare și zootehnie, profilul fermelor din această zonă agricolă este unul divers și necesită utilaje adaptate specificului din fermă. În acest sens, IPSO Agricultură comercializează o gamă largă de utilaje ce se pot adapta nevoilor fiecărui fermier.

MAI MULTE DETALII PE WWW.AGRI-EVENTS.RO