reclama Nusees
update 7 Dec 2022

„Flori de toamnă“, un regal al speciilor vegetale

Grădina Botanică din Iași a organizat, în perioada 30 octombrie – 20 noiembrie 2022, cea de-a 46-a ediție a Expoziției „Flori de Toamnă“. Aici au fost expuse pe cca 3 ha, în secțiile exterioare și în sera expozițională, peste 200 varietăți de crizanteme. Pe lângă colecția de crizanteme, cea mai importantă din România și una dintre cele mai reprezentative din Europa, au fost expuse și specii de varză decorativă, alimentară și medicinală, cu diferite origini.

De asemenea, vizitatorii s-au putut bucura de colecția de dovleci și de ardei decorativi. În cadrul serelor a fost prezentată colecția de ardei iuți cu 10 specii și subspecii, cu 125 de soiuri și hibrizi, dintre care 12 au fost expuse pentru prima dată cu prilejul acestei ediții.

Gradina Botanica Iasi 5

Ediția de anul acesta are ca temă generală „Metamorfoze vegetale“, iar directorul grădinii, Cătălin Tănase, a explicat că dorința cercetătorilor a fost de a realiza cât mai multe amenajări de flori, fructe şi semințe pentru a se putea observa întreaga metamorfoză, de la germinarea seminței până la apariția fructelor.

Expoziția din acest an a venit la pachet şi cu o serie de noutăţi: 20 de taxoni noi de ardei (în total fiind 145), 8 soiuri noi de crizanteme şi 25 de hibrizi noi la varză decorativă şi alimentară

Cu prilejul acestei ediții vizitatorii au fost invitaţi să descopere o multitudine de transformări biologice şi estetice pe care le prezintă florile sau eşantioanele de fructe şi seminţe care provin din colecţiile ştiinţifice ale Grădinii Botanice.

Gradina Botanica Iasi 4

În ceea ce privește crizantemele, au fost prezentate soiuri românești și internaționale ale genului Chrysanthemum atât pentru floare tăiată (Chrysanthemum grandiflorum) care reunesc 221 de varietăți horticole cultivate în sere şi solarii, cât şi dumitrițe sau tufănele (Chrysanthemum indicum), în număr de 218 varietăți horticole. De asemenea, au mai fost expuse peste 20 de specii ale genului Chrysanthemum, care provin din flora spontană de pe diverse continente și care în zona de origine au diferite întrebuințări sau prezintă importanță științifică pentru evoluția sistemelor de clasificare și, în general, a sortimentului actual de varietăți horticole din spectrul floricol.

Într-o zonă special amenajată au fost expuse primele 3 cele mai iuți soiuri de ardei din lume, recunoscute oficial de Cartea Recordurilor: C. chinense „Carolina Reaper“ (2.200.000 SHU), C. chinense „Trinidad Moruga Scorpion“ (2.000.000 SHU) și C. chinense „7 Pot Douglah“ (1.800.000 SHU), dar și soiul C. chinense „Aji Charapita“, considerat cel mai scump ardei iute din lume.

În același spațiu au fost prezentate 18 specii și soiuri ale genului Solanum, taxoni cu importanță științifică și economică, specii toxice și medicinale, printre noutăți numărându-se Solanum burchellii, originară din Africa de Sud și Namibia, specie care este adaptată zonelor stâncoase aflate la o altitudine de 500-1.300 m, și Solanum robustum, originară din America de Sud, specie considerată toxică întrucât sintetizează cantități mari de alcaloizi, valorificați însă de industria farmaceutică.

Gradina Botanica Iasi 1

În complexul de sere, într-un spațiu rustic au fost peste 300 de soiuri de dovleci decorativi şi tigve, între care tărtăcuța șarpe, dovleacul de ceară sau pepenele de iarnă, bureți vegetali, castraveți țepoși africani şi mexicani, insulina vegetală sau castravetele amar, specii originare din America de Sud, Africa sau Asia.

În spațiile exterioare au fost expuse numeroase exemplare de varză decorativă şi alimentară, reunite într-o colecţie reprezentată de 98 de taxoni, inclusiv hibrizi care sunt utilizaţi pentru diverse decoruri autumnale: „Sunrise“, „Sunset“, „Lucir Rose“, „Flare White“ sau „Crane Pink“.

De asemenea, au fost remarcate de vizitatori de toate vârstele zooformele topiare, executate din materiale naturale, cu predilecție din ramuri uscate de răchită, care evidențiază creativitatea angajaților pentru realizarea de noi elemente artizanale.

Beatrice Alexandra MODIGA

Proiect pentru perpetuarea speciilor de semințe românești străvechi

După doi ani de pandemie de COVID-19, Piața „Semințe cu Suflet“, inițiată de un grup de voluntari care și-au propus să promoveze soiurile autohtone de legume și fructe, a ajuns la sfârșitul lunii octombrie în capitala Moldovei, la Iași. Aici au fost prezenți cultivatori din toată țara, dar și de peste Prut. Întâlnirea a avut loc în Holul de Marmură de la Facultatea de Zootehnie (actuala FIRAA - Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare), iar cei interesați au putut face schimb de semințe străvechi nemodificate genetic provenind din gospodării, asociații și instituții din țară și străinătate.

„Cultivați, înmulțiți, iar din ce vă prisosește, dați mai departe!“

„Grupul funcționează de 8 ani, iar scopul acestuia este de a aduna semințele vechi, bătrânești, țărănești, cum le spunem noi, de legume și plante medicinale, aromatice. După cum observați, la aceste evenimente se dau și semințe, și plante, și arbuști fructiferi, fiecare ce poate să aducă, să dăruiască. Noi le-am numit «Semințe cu Suflet» pentru că sunt dăruite din suflet, fără să cerem nimic în schimb, dar datoria morală a celor care le primesc este să le înmulțească și să dea și ei mai departe, astfel încât să asigurăm perpetuarea speciilor vechi, păstrarea acestor soiuri românești bătrânești, cărora noi le-am pus denumirea locului de proveniență deoarece nu sunt trecute în catalogul  național“, specifică organizatoarea evenimentului, Rodica Meiroșu.

Rodica Meiroșu din comuna Săhăteni, județul Buzău, este numită „mama semințelor cu suflet din România“ și pe bună dreptate deoarece este coordonatoarea acestui grup extrem de unit, cu peste 1.800 de membrii. Buzoianca dăruiește o sumedenie de semințe tradiționale, nemodificate genetic, cu mesajul „Cultivați, înmulțiți, iar din ce vă prisosește, dați mai departe!“

„Mă ocup de aproape 20 de ani de aceste plante, adunate din toată țara, dar și din străinătate. Mai nou, am organizat în ultimii ani și Festivalul Tomatelor și al Biodiversității, unde adunăm producători din toate colțurile țării și din străinătate, dar și din Republica Moldova. Am început din pasiune, nici eu nu știu numărul soiurilor de tomate cultivate. Acum 2 ani am avut cca 500 de soiuri, iar anul trecut am avut în jur de 300 de soiuri.

Pun accentul pe soiurile românești, dar cultiv și soiuri exotice, încerc să aclimatizez diferite plante medicinale, aromatice, legume. Îmi este greu să aleg din sute de soiuri, dar consider că Inimă de Bou, soiul vechi al nostru, este pe primul loc în preferințele mele“, ne mărturisește buzoianca.

Plante mai puțin cunoscute și microorganisme active care „însănătoșesc“ solul

targ Iasi

La piața de semințe am întâlnit-o pe Iani Iordache, din comuna Hemeiuș, județul Bacău, care ne mărturisește că a venit la târg pentru toți cei care doresc să grădinărească sănătos.

„Visul meu este să ajut și să inspir lumea care dorește să trăiască sănătos. Oricine are o grădină poate să o transforme într-o sursă de sănătate.

În prezent, avem o suprafață destul de mare, în jur de 2.000 mp, cu două solarii pentru familie, nu comercializez, îmi place mult să experimentez, să testez plante noi, de care lumea nu a auzit. De exemplu, luffa, castravetele pentru burete sau buretele vegetal, este o plantă care produce niște fructe lungi și poroase. Dacă dăm coaja jos obținem acel burete pe care multă lume crede că îl obținem din mare, dar de fapt este de la o plantă care poate crește la noi în grădină, mai ales în solar, depinde de zona în care suntem. La Piața Semințe cu Suflet de la Iași am venit cu roșii cherry și roșii foarte mari, bob, dar cu mai multe tipuri de salate înrudite cu muștarul. Am o plantă meliferă foarte bună pentru grădină, utilizată ca plantă-companion pentru a atrage polenizatorii, Lofantus, dar și altele folosite în același scop, respectiv gălbenele, crăițe, lobodă, fasole“, ne spune cultivatoarea.

La această întâlnire l-am cunoscut și pe Vitalie Popescu, care a venit de la Chișinău, Republica Moldova, cu o tehnologie relativ nouă.

„Este vorba despre microorganisme active, o tehnologie japoneză apărută în 1980, reprezentată de un mix de ingrediente benefice care ajută la ridicarea bonității solului. Atunci când solurile sunt afectate de tot felul de chimicale, ca să restabilim echilibrul natural trebuie să folosim microorganisme active. Acestea se pot utiliza la epurarea apelor, în zootehnie pentru ridicarea masei animalelor, pentru eradicarea mirosului în grajduri, pentru ridicarea imunității animalelor, inclusiv a păsărilor, pot fi folosite în gospodăriile avicole, dar și pentru un spectru foarte larg al activității omului.“

Este extraordinar... să dăruiești!

Una dintre gazdele evenimentului a fost Spătaru Nicoleta din județul Iași, care și-a așteptat prietenii din alte orașe și din Republica Moldova.

„Este un fenomen că am reușit să ne întâlnim și să dăruim semințe românești care se păstrează din an în an. Acestea le rămân copiilor noștri, astfel încât să trăiască sănătoși. În ziua de astăzi, când este atât de greu și lumea este atât de egoistă, acest fapt de a dărui mă face extraordinar de fericită. Ne încărcăm bateriile pentru o perioadă lungă de timp când simțim bucuria de a dărui ceva. Este extraordinar! Astăzi ofer semințe vechi de foarte mulți ani, semințe de roșii țărănești, de seră și de grădină, în funcție de cum are fiecare posibilitate să și le planteze. Este minunat că fiecare aduce ce are în grădina lui. Spre deosebire de semințele hibrizilor, semințele acestea pot fi plantate an de an și fiecare soi are particularitățile lui, unul e mare, unul foarte dulce, altul e mai sec, fără semințe.“

Camelia Cojocaru din Holboca, județul Iași, spune că face schimb de semințe în toată țara, trimite plicuri sau se întâlnește personal în piețe cu ceilalți producători. „Mă motivează plăcerea și bucuria de a vedea că omul ia aceste semințe și le pune în grădina lui. Avem foarte multe sortimente de semințe de roșii, de ardei grași, flori, rădăcinoase. Am în total 920 de pliculețe, dar soiurile la roșii și ardei sunt câteva sute. Cultiv pe 700 mp, suprafață suficientă pentru gospodăria proprie.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Oile Rovasi, randament bun la producția de lapte

Din fermă-n fermă, așa am ajuns la stâna tinerei Casiana Liteanu din satul Podișu, comuna Bălțați, județul Iași, o fermă de 600 de oi, rasa Rovasi, exemplare cu o producție superioară de lapte față de alte rase. Tânăra ieșeancă este a patra generație a familiei și a mizat pe acest sector, iar printre obiective se numără tehnologizarea fermei, motiv pentru care urmează studiile de agricultură la Iași.

La început e necesară o investiție de 30.000 euro

„Ferma noastră este situată în satul Podișu din comuna Bălțați, județul Iași. Totul a început în anul 2005, atunci când, după câteva plecări în străinătate ale tatălui meu, acesta a decis să rămână în țară și să continue ceea ce a văzut la părinții lui, adică creșterea de ovine. Am început de la un efectiv de 10 capete, iar în prezent avem în fermă 600 de oi, rasa Rovasi, ce se adaptează foarte bine la condițiile din țara noastră. În fiecare an, la începutul lunii septembrie, începem monta dirijată, iar stabulația o începem în luna decembrie. Majoritatea furajelor le procurăm de pe terenul propriu, acesta însemnând: lucernă, fân și porumb. Rația pe care le-o oferim este alcătuită din boabe de grâu, porumb, soia, ovăz și orz“, ne spune ieșeanca.

Oile Rovasi

Pentru a porni un mic business în zootehnie, astfel încât să scoți și profit este nevoie de peste 30.000 €, ne mărturisește Casiana. „Nu cred că aș putea spune exact cât ar costa o astfel de investiție, având în vedere faptul că noi am crescut treptat, dar pentru a porni un mic business, cu speranța că vei reuși să scoți profit, este nevoie de peste 30.000 €. În ultimul timp, rar mai mergem în piețe, în timp ne-am format clienți, iar majoritatea aleg să cumpere direct de acasă sau facem noi livrări la domiciliu. În prezent, facem doar caș și urdă. Mieii îi vindem în două etape, atât sacrificați în perioada Paștelui, cât și la tir.“

„Mulți crescători de ovine își pierd din elan atunci când încep obstacolele!“

Majoritatea crescătorilor încep această afacere cu gândul doar la profit, dar ajung în 2-3 ani să falimenteze, este de părere Casiana. „Ca un sfat pentru cei care doresc să investească într-o astfel de fermă, trebuie să se gândească că nu este atât de ușor, având în vedere că la animale nu ai timp liber, nu ai Paște sau Crăciun; pentru a scoate profit trebuie să fii implicat 100%. Mulți își pierd din elan atunci când încep obstacolele. Îmi doresc ca pe viitor să extind o fermă mult mai tehnologizată, având în vedere că principala problemă cu care ne confruntăm este resursa umană. După cum știm cu toții că anul acesta a fost unul critic din punctul de vedere al roadelor, din cauza secetei, mulți dintre fermieri au decis să renunțe la animale, ducându-le la abatoare ca urmare a lipsei de furaje, iar din această cauză pe viitor prețul va crește atât la produse, cât și la animale. Ca tânăr în acest domeniu îmi place ceea ce fac, vacanțele le petrec la fermă, alături de părinți, ajutând la toate treburile pe care le avem, la adunat de furaje, baloți, dar și la livrarea produselor. Am ales acest domeniu pentru că a devenit o tradiție în familia noastră, eu fiind a patra generație ce dorește să ducă mai departe această afacere“, încheie tânăra ieșeancă, Casiana Liteanu din satul Podișu, comuna Bălțați.

Cum a apărut rasa Rovasi?

În România, creșterea oilor pentru lapte a reprezentat dintotdeauna o activitate de bază. Pentru a veni în sprijinul crescătorilor, unitățile de cercetare din domeniul creșterii ovinelor, respectiv Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas Constanța și Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuiei – Bacău, au elaborat și implementat un program de formare a unor rase noi de ovine, mai productive și adaptate condițiilor geoclimatice din țara noastră, proces la care au fost utilizate ca rase specializare Friza din Germania și Awassi din Israel.

„Astfel, la ICDCOC Palas-Constanța, prin încrucișarea oilor Merinos de Palas cu berbeci Awassi și Friză s-a format Rasa de lapte Palas care a fost omologată în anul 2010, iar la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni – Bacău, prin încrucișarea genitorilor de rasă Awassi cu rasa locală Țigaia din varietatea ruginie s-a obținut un nou tip de ovine, denumit Rovasi, omologat ca nouă creație biologică la finele anului 2021. Începând cu anul 2007, activitatea mea de cercetare a fost axată pe coordonarea activităților de finalizare a procesului de formare și evaluarea genetică a noi rase de ovine“, a specificat prof. univ. dr. Constantin Pascal, cadru didactic la Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare din Iași.

La sfârșitul anului trecut, Agenția Națională de Zootehnie a omologat o nouă rasă de ovine denumită Rovasi, performantă pentru producția de lapte, creată pe parcursul a 40 de ani la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor de la Săcuieni – Bacău. Rasa Rovasi

s-a format într-un areal populat de rase tradiționale românești – Țurcană și Țigaie cu varietățile lor albă, neagră, ruginie, bălă şi bucălaie şi metişii acestora. Noua rasă de ovine se diferențiază prin caracteristici distincte față de alte populații locale de oi, fiind însă asemănătoare fenotipic cu majoritatea raselor la formarea cărora a participat rasa Awassi. Procesul formării rasei a început în anul 1982, când în cadrul staţiunii de la Secuieni-Bacău au fost aduși berbeci genitori de rasă Awassi, din Israel.

Caracteristici morfologice

  • Constituția este fină sau fină spre robustă, formatul corporal dolicomorf spre mezomorf, iar aplomburile sunt corecte.
  • Capul are dimensiuni mijlocii, profilul drept la oi, ușor arcuit la berbeci și acoperit un păr (jar) maroniu. Gâtul are dimensiuni medii și este bine prins de trunchi.
  • Trunchiul este lung, potrivit de larg și adânc, iar crupa este ușor teșită. Picioarele sunt acoperite tot cu un jar de culoare maronie.
  • Cojocul de lână este format din fibre albe, semigroase, asociate în șuvițe de lână împâlsite. Producția de lână la oi se încadrează între 2,8-3,2 kg, iar la berbeci între 3,5 și 4 kg.
  • Ugerul are mameloane de lungime medie, fiind globulos, specific raselor specializate pentru lapte.
  • Coada de formă triunghiulară este specifică, fiind largă la bază și are un depozit de grăsime.

Greutate superioară Ţigăii

În cazul oilor adulte Rovasi greutatea vie medie determinată pe 870 femele din nucleul de reproducție a fost de 60,66 kg, iar la berbecii de reproducție de 95,45 kg. Ambele valori sunt semnificativ mai mari cu 23% față de cele determinate la efectivul de oi și berbeci de rasă Țigaie. Mioarele aveau la momentul trecerii la turma de bază o greutate medie de 49,81 kg, reprezentând peste 75% din greutatea oilor adulte.

Spor bun de creştere la miei

La mieii în perioada de alăptare s-au înregistrat sporuri medii zilnice de creștere de peste 250 g/zi/cap, prin care se confirmă că rasa Rovasi are aptitudini bune și pentru producția de carne. Intensitatea mare de creștere a mieilor oferă posibilitatea înțărcării timpurii, mărind astfel intervalul în care oile mame sunt supuse procesului de muls.

Producţie superioară de lapte

Producția de lapte a reprezentat principalul obiectiv al formării și al selecției. Pe baza datelor obținute în urma aplicării controlului performanțelor pentru cantitatea de lapte s-a constatat că la oile de rasă Rovasi producția medie de lapte a fost de 169,67 kg, mai mare cu 35,89% față de cea obținută de la oile de rasă Ţigaie (108,77 kg), întreținute în aceleași condiții.

Prin calităţile ei, Rovasi este de acum o rasă autohtonă excepțională, creație a cercetătorilor români. Noua rasă este bine adaptată la condițiile de mediu mai aspre din zona de creștere și furnizează producții superioare de lapte, apropiate de cele ale raselor specializate. Este foarte rezistentă la temperaturile ridicate din timpul verii.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cel mai scump condiment se cultivă în județul Iași. Șofranul, aurul roșu al gastronomiei

Iată o sugestie de business în domeniul agriculturii la care, poate, nu te-ai gândit: cultura de șofran, cel mai scump condiment din lume, al cărui preț variază între 8.000 și 13.000 euro pe kilogram. Datorită acestui fapt poartă numele de „aurul roșu al gastronomiei“, fiind vedeta marilor restaurante. Irina și Marius Acatrinei, ieșenii care se ocupă de plantație, cultivă pe o suprafață de 600 de metri pătrați 15.000 de bulbi de Crocus sativus, începând cu vara lui 2021.

Pe un teren din Târgu Frumos, județul Iași, șofranul este recoltat cu mare atenție. Cei care s-au încumetat să cultive „aurul roșu“ sunt doi tineri, soț și soție, Irina și Marius Acatrinei, care au muncit în Irlanda, dar au revenit acasă și au devenit agricultori. Pentru că pasiunea Irinei sunt florile, tânăra a decis să înființeze plantații cu șofran, lavandă și trandafiri.

„Împreună cu soțul meu Marius, am hotărât să ne întoarcem în țară, fiind plecați de peste 9 ani în Irlanda și să punem bazele unei noi afaceri pentru a putea rămâne în România. Amândoi suntem născuți în orașul Târgu Frumos, județul Iași, avem doi copii sub 5 ani și practic ei au fost inspirația noastră pentru tot ce facem astăzi. Eu sunt o iubitoare de flori, natură și tot ce înseamnă agricultură. Iubind florile, am zis să fac ceva din asta, să mă testez în primul rând pe mine, așa că am început cu flori de șofran, lavandă și trandafiri de dulceață. Astfel, am trecut la treabă, iar culturile noastre le-am înființat din vara până în toamna anului 2021, unde la sfârșit lunii noiembrie am cules prima recoltă de șofran“, ne mărturisește ieșeanca.

Culesul se face manual

În această perioadă, florile de șofran, care seamănă cu brândușele de toamnă, au colorat câmpurile în violet. Din ele se va extrage acest condiment rar și extrem de prețios, specifică Irina. „Mergem pe anul doi și acum, în această perioadă, suntem în plin sezon de cules șofran, avem 6 zile de când oficial culegem florile, una câte una, manual toate deoarece nu se poate altă metodă. Florile sunt mici și delicate, de culoare mov, înrudite cu cunoscutele brândușe de la noi, ce înfloresc primăvara, însă mulți au tendința să le încurce deoarece seamănă foarte mult între ele. Șofranul are denumirea Crocus sativus, este comestibil și are acele stamine roșii, spre deosebire de brândușa cu denumirea Crocus vernus, care este pentru decor și chiar toxică, dacă decideți să o consumați.“

În general, de la o floare de șofran se recoltează 0,006 grame, deci e nevoie de multe pentru câteva grame. Practic, pentru un kilogram e nevoie de 450.000 de fire, iar pentru a atinge acest număr de fire e nevoie de 150.000 de flori de șofran. Culesul este manual pentru că nu există utilaje speciale pentru această activitate. Este nevoie de circa 40 de ore de muncă pentru a strânge 1 kg de flori de șofran; în ceea ce privește bulbii, situația este mult mai delicată, mai spune tânăra cultivatoare.

„În prezent, suprafața pe care o cultivăm este de 600 mp. Chiar dacă pare puțin la prima vedere, aici au intrat materie primă în jur de 15.000 de bulbi de calibrul 10+. Bulbii șofranului se clasifică pe mărimi; mici, mari, mijlocii, având un rol în procentajul de înflorire și automat de producție. Supravegheată și îngrijită corespunzător, cultura, poate fi darnică, dar și dură, necesitând un teren bine pregătit și fertilizat, cu un drenaj bun, deoarece bulbii nu sunt iubitori de umezeală, umbră sau teren mlăștinos și pentru rezultate bune trebuie ținut fără buruiană, deci e necesar un teren curat, aerisit, bine însorit“, mai spune producătoarea.

Producție în grame...

Producția pe care o obține familia din Iași nu este una considerată în kilograme, cum poate toți cred, ci, mai bine zis, în grame deoarece condimentul este relativ foarte ușor. „După recoltarea florilor se ia floare cu floare și se scoate stamina roșie, pe care o punem într-un dezhidrator special pentru condimente și așteptăm până se usucă complet, undeva la 75-80% din greutatea sa se pierde, apoi conținutul îl punem sigilat într-un borcan de sticlă, unde se lasă la macerat, la loc ferit de soare, timp de o lună. După acest interval el se poate consuma în mâncare, siropuri, cocktailuri, băuturi alcoolice, ceaiuri. Gramajul ideal ar fi doar 3 fire pentru o singură porție. Deși pare puțin, el este foarte aromat, iar mai mult adăugat poate da un gust amărui preparatelor. M-ar bucura ca oamenii să știe mai mult despre șofran și câte beneficii și proprietăți aduce acesta în organismul nostru“, încheie Acatrinei Irina.

Șofran – cum se cultivă?

Cultivarea șofranului nu diferă cu nimic față de cea specifică altor culturi, însă pentru obținerea celor mai bune rezultate, respectarea anumitor reguli este esențială în acest sens. Nu uita, calitatea condimentului este cea care dictează prețul de vânzare a acestuia. Pentru a cultiva șofran, în primul rând ai nevoie de bulbi de Crocus sativus și de o porțiune de teren cu sol argilos sau silicos. Foarte importante sunt și condițiile climatice specifice zonei alese; șofranul este o plantă iubitoare de căldură, căreia nu-i priește răcoarea și umiditatea excesivă care pot cauza fenomenul de putrezire a bulbilor. În schimb, trebuie să acorzi o atenție deosebită irigării, iar în cazul în care traversăm perioade mai secetoase, să asiguri culturii necesarul de apă. În solul argilos sau silicos se sapă mici șanțuri la o adâncime de 10 cm. Între rânduri trebuie să existe 15 cm, în timp ce distanța între bulbi e necesar să fie una relativ mare. De asemenea, înainte de săparea rândurilor asigură-te că solul este umed; în acest fel rădăcinile se vor prinde mai repede și mai bine. Cea mai bună perioadă de plantare a bulbilor este toamna, mai exact jumătatea lunii august, sfârșitul lui septembrie. Florile înfloresc o singură dată pe an și doar pentru scurt timp (aproximativ 2 săptămâni), culegerea acestora fiind realizată în perioada cuprinsă între jumătatea lunii octombrie și începutul lunii noiembrie. Întrucât sunt firave și se ofilesc repede, se culeg înainte de răsărit, la primele ore ale dimineții.

Beatrice Alexandra MODIGA

Bilanțul pelerinajului la Sfânta Parascheva 350.000 de oameni la evenimentele desfășurate la Iași

Cel mai mare pelerinaj din România s-a încheiat, iar peste 270.000 de credincioși au trecut prin baldachinul așezat în curtea Catedralei Mitropolitane din Iași pentru a se ruga. Alți 80.000 au participat la diverse alte evenimente.

Pelerinajul a început cu procesiunea Calea Sfinților, care a strâns pe străzile din Iași peste 20.000 de persoane care au întâmpinat racla Sfintei Parascheva, dar și pe cea a Sfântului Paisie de la Neamț, cel care a împlinit 300 de ani de la naștere.

Zilele de week-end au fost și cele care au adus cei mai mulți pelerini în Iași, peste 40.000 stând la coadă sâmbătă, iar aproape 30.000 au asistat la slujba Sfintei Liturghii, pe bulevardul Ștefan cel Mare, în dreptul Mitropoliei.

În cele nouă zile de manifestări, peste 270.000 de persoane au participat la pelerinajul la Racla cu Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și peste 80.000 de persoane au fost prezente la celelalte evenimente organizate la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, slujbele religioase, procesiunea Calea Sfinților și Sfânta Liturghie Arhierească.

Preoți din Europa, Asia și Africa, la slujba de Liturghie

În cadrul Sfintei Liturghii din ziua de pomenire a Sfintei Cuvioase Parascheva au slujit la Iași ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române atât din stânga, cât și din dreapta Prutului, din ţară şi din străinătate, dar și episcopi din Grecia, Bulgaria, Siria şi Tanzania (Africa).

La finalul slujbei, Părintele Mitropolit Teofan a invitat şi a premiat pe scenă mai multe persoane care s-au implicat anul acesta în sprijinirea refugiaţilor ucraineni, ţinând cont de contextul actual. Familiile chemate pe scena unde a avut loc Sfânta Liturghie au primit de la ÎOS Teofan o Biblie o diplomă de recunoştinţă şi distincţia „Crucea Sfântul Iosif cel Milostiv“.

Coada pelerinilor a început să se micșoreze abia sâmbătă noapte, iar duminică dimineața racla Sfintei Parascheva a fost introdusă în Catedrala Mitropolitană, pelerinajul încheindu-se cu o estimare de circa 270.000 de pelerini care au trecut pe la racla sfântă, fără a se înregistra incidente majore. Alți 80.000 au participat la diverse alte evenimente.

Beatrice Alexandra MODIGA

Comuna Holboca. Cele mai frumoase exemplare de păsări și iepuri la EXPO Iași

Unul dintre cele mai așteptate evenimente din Iași a avut loc în perioada 14-16 octombrie 2022 în comuna Holboca, județul Iași. Expoziția de păsări și iepuri EXPO-Iași a fost organizată de Asociația Crescătorilor de Păsări de Genotecă, după o pauză de doi ani, din cauza pandemiei de COVID-19. În cadrul expoziției, cei prezenți au putut face cunoștință cu crescătorii din Iași și nu numai, putând achiziționa exemplarele dorite. În același timp, vizitatorii și-au delectat privirea cu: păuni, iepuri, rățuște ornamentale, porumbei, găini, fazani, turturele râzătoare, reprezentând un număr mare de rase și varietăți de culoare.

S-au marcat 20 de ani de la înființarea Asociației Păsărilor de Genotecă

Peste 600 de exemplare de iepuri şi păsări au fost aduse laolaltă la Iaşi, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înființarea Asociației Păsărilor de Genotecă. Cei mai îndrăgiţi au fost urecheații. Un singur exemplar a costat de la 50 la 700 de euro, ne specifică organizatorii.

„În cadrul expoziție, reprezentanții iepurilor sunt trei rase, Uriașul german, Berbecul german și Pestrițul englez. Fiecare rasă a fost arbitrată de către arbitrii naționali, specializați, și a primit un punctaj exprimat pe etichetele lor. Printre aceștia avem și niște prețioși campioni cu punctaje maxime. Banii nu sunt foarte importanți pentru crescătorul pasionat deoarece niciodată valoarea materială nu poate compensa valoarea spirituală și plăcerea de a avea un iepure valoros. Prezența în expoziții și obținerea de premii exprimă, de altfel, munca fiecărui crescător în decursul anilor. În ediția de anul acesta, campionul a fost un mascul Uriaș, culoarea aguti. Un alt campion a fost o femelă cu 96,5 puncte. Dar avem și un campion absolut, un mascul de aceeași rasă, Uriaș, de 97,5 puncte, punctaj care s-a adunat din tipul și forma corpului, greutate, blană, cum arată capul și urechile, culoarea de acoperire, culoarea de bază și starea de îngrijire. Avem și reprezentanții Berbecilor germani, respectiv o femelă și un mascul campion, cu un punctaj de 96 de puncte“, a explicat Romeo Condriuc, președintele Asociației Păsărilor de Genotecă din Iași, organizatorul expoziției.

expozitie iepuri Iasi

În cadrul secțiunii de găini au fost prezente în jur de 250 de exemplare de găini de rasă, din mai multe varietăți de rasă și culoare, ne spune Ganicenco Constantin, vicepreședintele Asociației Crescătorilor Genotecă Iași. „Ne aflăm la a XX-a ediție a Expoziției de Păsări de Rasă Iași. Suntem încântați și fericiți că am reușit, după multe încercări, având în vedere situația pandemică care a fost în țară, să aducem un număr mare de exemplare într-o expoziție la nivel zonal în sala de sport a comunei Holboca, undeva la 250 de exemplare de găini de rasă, din mai multe varietăți de rasă și culoare. Aici veți vedea un număr impresionant de porumbei ornamentali și jucători, bineînțeles vă veți delecta atât cu fazani, rățuște ornamentale, cât și cu gâște de carne. Avem expozanți atât din Iași, cât și din Roman, Bacău și Vaslui deoarece am încercat să aducem cât mai mulți crescători de calitate în jurul nostru astfel încât să expunem un număr cât mai frumos de exemplare. Arbitrajul este făcut la nivel înalt, fiind aduși arbitri atât de nivel național cât și internațional. Urmărim calitățile genetice și un anume standard european, la fiecare exemplar în parte.“

Orice hobby este mai costisitor

expozitie pasari Iasi

Un exemplar de găină trebuie să prezinte atât caracter genetic de calitate, cât și tot ce ține de penaj, încălțătură, talie și volum, ne explică crescătorul ieșean.

„Aș putea spune că am exemplare valoroase din mai multe varietăți de rasă, Cochinchina Uriaș, Brahma, Mătase japoneză, dar și rățuște ornamentale, rătuște alergătoare, rătuște moțate. Am încercat să aduc câte puțin din fiecare, astfel încât să fie o paletă cât mai colorată în expoziție și, totodată, omul să poată admira cât mai multe frumuseți. Am avut parte de expoziții la care am reușit să particip în număr limitat, dar într-un cadru de oameni de înaltă calitate și cu exemplare de top. Tot ce fac eu este mai mult pasiune, cheltuielile neacoperind această pasiune. În schimb, pot spune că cea mai mare prețuire este satisfacția în momentul în care reușim să reproducem și să ameliorăm anumite varietăți, ori pe cale de dispariție, ori nou formate, ori în curs de omologare. De curând, de exemplu, am reușit să aduc ouă din rasele de găini Orpington Silver Laced din Marea Britanie și am adus exemplare din Belgia, Germania, Olanda și Italia. Pasiunea – sau microbul, cum îmi place mie să-i spun – o am de 10 ani, perfecționarea a apărut în ultimii ani, iar tot ce ține de expoziții internaționale și târguri, undeva de vreo 4 ani“, încheie Ganicenco Constantin, organizator și crescător de păsări de rasă din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Hală de procesare a legumelor în valoare de 60.000 de euro, cu fonduri europene

Dana Chistol este o tânără din județul Iași care, de câțiva ani, se ocupă de afacerea părinților, legumicultori de profesie. Anul acesta a obținut 60.000 de euro, fonduri europene, pentru a dezvolta ferma de la Probota.

Ieșeanca face parte din tânăra generație de legumicultori care vrea să aducă un suflu nou acestui domeniu, tot mai dezvoltat în ultimii ani. Tânăra își amintește că avea doar 5 ani când a descoperit „microbul” agriculturii. Acum cultivă ardei, roșii, pepeni, varză, vinete, și cartofi pe aproximativ 15 hectare și are și câțiva stupi de care se ocupă împreună cu familia sa din comuna Probota, județul Iași.

„Meseria de agricultor este destul de grea pentru că sunt foarte tânără și mai am de învățat, dar am norocul că mă ajută părinții mei. Întotdeauna mi-am dorit să am propria afacere și îmi doresc din tot sufletul să profesez în agricultură“, ne spune Dana. Dar tânăra a dorit mai mult... Astfel, a reușit să obțină fonduri europene în valoare de 60.000 de euro și a trecut la următorul nivel în ceea ce privește legumicultura, respectiv procesarea unei părți din legumele cultivate, proiect care este în derulare încă din vară, cu finalizare la începutul anului viitor. Prin intermediul acestui proiect își dorește să-și dezvolte ferma de familie.

„Foarte multe legume se pierd, dar, cu ajutorul utilajelor, acestea vor fi valorificate. Doresc să dezvolt ferma și să produc suc de tomate și murături. M-am consultat cu părinții și am decis că așa e mai bine. Serele reprezintă o soluție mult mai bună și asta vrem să facem. Mi-am propus să mă dezvolt și pe partea de legumicultură, în spații protejate, pentru că e mai ușor să controlezi investiția. Împreună cu familia mea lucrăm 15 ha în localitatea Probota, unde avem roșii, ardei gras, vinete, ardei kapia, pepeni verzi și varză. Pe lângă agricultură, am dezvoltat pasiunea pentru apicultură. Împreună cu familia mea deținem 45 de stupi, apicultura fiind o meserie foarte frumoasă și interesantă, dar necesită multă răbdare și atenție. Pentru mine agricultura este o provocare continuă datorită faptului că există foarte multe riscuri, dar experiența și sprijinul părinților mei m-au ajutat“, mai specifică, Dana Chistol.


Fermierii și întreprinderile ce derulează afaceri agricole vor mai putea obține în 2022 fonduri europene pentru realizarea de investiții, precum și pentru asigurarea capitalului de lucru. Cele mai importante finanțări nerambursabile sunt oferite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, dar fermierii pot accesa și alte fonduri nerambursabile în acest an.


Beatrice Alexandra MODIGA

Sfânta Parascheva, între tradiții, obiceiuri și pelerinajul de la Iași

În lumea satului, marile sărbători sunt așteptate cu nerăbdare și sunt respectate cu sfințenie. Dincolo de mersul la biserică, sătenii respectă și păstrează numeroase tradiții și obiceiuri, așa cum se întâmplă și în cazul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

Din lumea satului

Cinstită pe 14 octombrie, Sfânta Parascheva este numită și Vinerea Mare de Toamna sau Vinerea celor 12 vineri, iar onomasticul grec „paraskevi“ înseamnă a cincea zi a săptămânii, vineri.

În tradiția populară este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora. Astfel că în această zi sunt interzise munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul, țesutul și alte treburi casnice. Sfânta Cuvioasa Parasheva vine în ajutorul tinerilor, bătrânilor, mamelor, bolnavilor și săracilor.

În același timp, este și zi de pomenire a celor trecuți la cele sfinte, iar cu acest prilej se dau de pomană pâine din grâul nou și must. În popor Cuvioasa Parascheva este cunoscută și ca ocrotitoare a ogoarelor, adică aducătoare de ploi și de roade bune. În unele sate este numită și ocrotitoarea apelor, motiv pentru care lângă fântâni sunt așezate icoane ale acesteia.

Tot în această zi țăranii sunt atenți la anumite semne pentru a afla cum va fi iarna. De exemplu, dormitul oilor este privit cu mare interes deoarece se spune că, dacă dorm unite, iarna va fi grea, iar de dorm răsfirate, iarna va fi un liniștită. Mai mult decât atât, dacă această zi este una frumoasă, așa vor fi și zilele peste an, dacă-i vremea mohorâtă, nu ne așteptă zile prea înseninate. Tot în anumite sate oamenii aprind focuri în grădini pentru a îndepărta spiritele rele.

Se mai spune că Sfânta Parascheva apare în vise și împărtășește leacuri bătrânești benefice celor bolnavi. În această zi sfântă nu se mănâncă nuci, castraveți, prune ori alte fructe ce pot avea semnul crucii, ori închise la culoare.

Femeile însărcinate trebuie să împartă bucate copiilor sărmani, iar în momentul în care vor da naștere copilului, Sfânta Parascheva le va ocroti și le va feri de dureri.

Iașul în pelerinaj

Este clar că tradițiile și superstițiile țin vie lumea satului, însă poate cel mai vechi obicei este acela de a merge la biserică și nu doar la cea din sat, ci și în pelerinaje, mai ales la bisericile unde se prăznuiește un sfânt și există sfinte moaște. De exemplu, în ziua de 14 octombrie, Iașul devine loc de pelerinaj pentru mii de oameni din toată țara. Cu speranță, încredere și multă credință, oameni de pretutindeni se pregătesc cu mult timp înainte pentru a putea merge în capitala Moldovei tocmai pentru a ajunge în fața moaștelor Sfintei Parascheva de la Iași. Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie uneori chiar și de ore-n șir de așteptare, iar acest lucru implică răbdare și rezistență.

După ce au fost în Bulgaria, Serbia, dar și la Constantinopol, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au ajuns la Iași, iar de 381 de ani se află pe pământ românesc. Racla de argint în care se află sfintele moaște a fost așezată în data de 13 iunie 1641 în Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi. Au scăpat neatinse dintr-un incendiu, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea au fost depuse în noua Catedrală Mitropolitană.

De-a lungul timpului, Cuvioasei Parascheva de la Iași i-au fost atribuite numeroase minuni și vindecări, poate și de aceea este considerată ocrotitoarea orașului, dar și a întregii Moldove. De la an la an, tot mai mulți credincioși vin la Iași în cel de-al doilea week-end din octombrie, iar în acest timp tot orașul este în sărbătoare. Se fac pregătiri intense, se iau măsuri de siguranță pentru că, deși vin determinați de credință și speranță în pelerinaj, uneori credincioșii își mai pierd răbdarea, se creează discuții, iar unii chiar încearcă să trișeze și să ajungă mai repede în fața moaștelor, fapt ce poate duce la divergențe mai semnificative. Nu puține sunt declarațiile celor care susțin că venirea la Iași în această zi sfântă le-a schimbat viața, motiv pentru care revin în semn de mulțumire.

Au existat și perioade dificile care au condus la scăderea numărului pelerinilor, iar cea mai recentă grea încercare pentru omenire, pandemia de Covid-19, a afectat și marea sărbătoare de la Iași. În 2020, pelerinajul a fost cel mai dificil de organizat. Inițial, le-a fost interzis accesul persoanelor din afara Iașului, au fost scandaluri, îmbrânceli, unii au forțat gardurile și nu puțini au fost cei care au susținut că măsurile organizatorice au dezbinat oamenii. Nu s-a mai ținut cont de masca de protecție, de distanța de siguranță recomandată, a ieșit scandal…, iar mai apoi accesul a fost permis tuturor. Ce poate semnifica acest lucru? Poate și faptul că, în fața morții, credința fiecăruia e cea mai importantă. Chiar și așa, slujba din acea zi sfântă nu a putut fi încheiată fără omagierea persoanelor răpuse de boală, în special a cadrelor medicale care, asemenea unor soldați, au sfârșit pe câmpul de luptă.

A venit și anul 2021, fără restricțiile drastice din anul precedent, dar cu măsuri în ceea ce privește evitarea aglomerării, iar moaștele Cuvioasei Parascheva au fost scoase din sfântul locaș timp de o săptămână, tocmai pentru ca mai mulți credincioși să poate trece prin fața raclei. Chiar și așa, numărul persoanelor care au venit în pelerinaj a fost înjumătățit față de cel din anii dinaintea declanșării pandemiei.

Suntem în 2022, un an mai dificil poate, cu virusul încă printre noi, afectați de evenimentele nefericite ce au loc în imediata apropiere a graniței, cu secetă, scumpiri și putere de cumpărare tot mai slabă, deci se preconizează o prezență mai numeroasă pentru că, în fața necazului, omul mereu s-a orientat spre cele sfinte.

Larissa DINU

Sursa foto: doxologia.ro

Sfanta Cuvioasa Parascheva

  • Publicat în Traditii

La Iași s-a deschis Piața Metropolitană

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI) și Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) au lansat Piața Metropolitană, un proiect ce vine în sprijinul producătorilor locali și care își propune, în colaborare cu autoritățile locale din fiecare locație în parte, să reunească cele mai bune produse locale pentru cetățenii zonei metropolitane Iași. Proiectul constă în organizarea mai multor piețe metropolitane care vor reuni o gamă largă de produse puse la dispoziție de producătorii locali, vizitatorii având acces la fructe, legume proaspete, dar și procesate (dulcețuri, conserve, murături, sucuri, siropuri, bere etc.), produse tradiționale din carne, lactate, brânzeturi și ouă de la fermierii locali, produse apicole, produse de panificație, plante, răsaduri, flori, lavandă, ceaiuri, produse de brutărie și panificație, produse realizate manual de către meșteșugari și multe altele.

Pe lângă varietatea de produse, va exista și o zonă destinată copiilor, unde aceștia vor putea participa la diverse ateliere, unde își vor dezvolta imaginația și îndemânarea prin crearea de picturi pe sticlă și vor exersa ori învăța limbi străine, participând la diferite ateliere de engleză și germană distractivă prin LEGO. Aceste piețe la nivel metropolitan vor funcționa sub forma unor piețe volante, cu frecvență constantă (mai multe pe an), astfel încât să devină cunoscute cetățenilor și să intre în rutina lor de consumatori.

„Într-o piață invadată de produse de import, de supermarketuri și de fast-food-uri sperăm ca cetățenii zonei metropolitane Iași să conștientizeze beneficiile consumului local atât din punctul de vedere al dezvoltării economice, cât și al sănătății și creșterii calității de viață. Scurtarea lanțului de furnizori, precum și achiziția produselor direct de la producători duce la beneficii pentru toate părțile implicate. Dorim să încurajăm consumul de produse locale prin organizarea acestor evenimente, fără costuri de participare pentru producători sau cetățeni. Ne bucurăm că putem să venim în sprijinul producătorilor locali și al cetățenilor din zona metropolitană cu un concept nou de piață pentru Iași, care va funcționa periodic în mai multe comune. Astfel, putem oferi oportunitatea micilor producători să își spună povestea, să își promoveze munca și să-și expună produsele. Proiectul Piața Metropolitană are mai multe obiective mari, iar prima ediție, organizată în comuna Holboca, este doar un prim pas pentru atingerea lor“, specifică Grigore Nepotu, director executiv al ADI Zona Metropolitană Iași.

În completare, Gabriel-Vasile Hoha, director al Direcției pentru Agricultură Județeană Iași, completează cu aspecte legate de rolul proiectului. „Este un eveniment dorit atât de către producătorii locali, cât și de către consumatorii din zona metropolitană. Ne bucură faptul că, la această piață, avem numai producători locali, cu produse diversificate din categoria produselor de origine animală (preparate din lapte, carne, miere de albine) și de origine non-animală (fructe, legume, ceaiuri, lavandă, vinuri).“

Beatrice Alexandra MODIGA

Festivalul istoric GETODAVA, conexiune cu trecutul

Cea de-a treia ediție a Festivalului istoric GETODAVA s-a desfășurat în perioada 26-28 august, la Iași. Potrivit programului oficial, deschiderea Festivalului GETODAVA a avut loc vineri, 26 august, printr-o paradă cu jonglerii de foc și dansuri ale nimfelor. La paradă au participat toate asociațiile dacice din țară care au confirmat prezența la festival.

304372255 5298162720238283 8827292450261346556 n

„Festivalul GETODAVA înseamnă conexiunea cu trecutul. Cunoaștem istoria din manualele școlare, însă festivalul este o oportunitate pentru toți de a lua parte la ritualuri și activități străbune sau de a vedea cum arată un costum tradițional dacic, de exemplu. Experiența celorlalte ediții ne-a dovedit că Festivalul GETODAVA este o încântare mai ales pentru copii, care sunt fascinați de-a dreptul când văd uneltele vechi sau când sunt luați alături de meșterii populari învață cum să confecționeze diferite obiecte. Speranța noastră este să reușim să surprindem plăcut și de această dată. Le mulțumesc colegilor din Asociația Culturală Geto-Dacii din Moldova și mai ales asociațiilor dacice din țară care au răspuns pozitiv invitației noastre. Vreau să mulțumesc și autorităților locale ieșene pentru tot sprijinul acordat, sponsorilor și partenerilor media, fără de care nu am reuși să ducem mai departe un festival istoric!“, a specificat Constantin Lăpușneanu „Basileus Zurasieo“, reprezentant oficial al Asociației Culturale „Geto-Dacii din Moldova“.

304288002 5298102260244329 63724607112698200 n

Actorii Magdalena Chihaia și Nae Alexandru au fost prezentatorii acestei ediții a Festivalului GETODAVA. Pe tot parcursul zilelor de festival accesul a fost liber. Asociațiile participante au fost: Geto-dacii din Moldova (Iași, România), Terra Taurina (Italia), Tracia Antica (Bulgaria), Enciclopedia Dacica (Alba Iulia, România), Castrum Novis-Sibius, Terra Apulum/Antheia Imperialis (Alba Iulia), Geto-Dacii Ansamensi-Jibou, Milites Marisensis (Tg. Mureș), Tomis-Constanta, Ignis Vultus (Iași), Artipic (fire show, din Iași).

Festivalul Istoric „Getodava“ a fost organizat de Asociația Culturală „Geto-Dacii din Moldova“, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Consiliul Județean Iași și Primăria Dumești.

Beatrice Alexandra MODIGA

500.000 euro, șansa pentru dezvoltarea fermei familiale Podaru

Povestea Fermei Podaru îşi are începutul în anul 2006, în Prisăcani, judeţul Iași, iar cei care îi dau numele sunt Podaru Florin și Elena, agricultori care, alături de cei doi copii (Ioana și Marian), şi-au făcut curaj pentru a-și transforma pasiunea investind în agricultură. Au creat astfel un business căruia îi dedică astăzi tot timpul. Utilajele de top pentru cele 550 ha cultivate, dar și investițiile cu fonduri europene sunt cheia succesului acum în ferma tinerilor ingineri agronomi ieșeni.

La cârma fermei de familie

„Cei care au pus bazele acestei ferme au fost părinții noștri, Podaru Florin și Elena, care în anul 2006 au început activitatea în domeniul agricol. Au făcut primii pași în acest domeniu de la zero, reușind treptat să formeze o fermă stabilă, de încredere, care a insuflat dragul de agricultură  ambilor copii (Ioana și Marian) care în anul 2018 au absolvit Facultatea de Agricultură. Am accesat un proiect din fonduri europene pe Măsura 4.1 de «Achiziție de utilaje și echipamente agricole», în valoare de aproximativ 500.000 euro, care ne va permite să efectuăm lucrările agricole în timp util, de o calitate net superioară și la costuri mult mai mici. Acest proiect este șansa dezvoltării noastre și ne oferă posibilitatea de a trece într-o nouă etapă pentru că lucrurile frumoase se obțin cu multe eforturi. De anul trecut, din martie, am fost nevoiți să ne asumăm fiecare câte o parte din muncă în fermă deoarece viața nu ne-a dat de ales și ne-a luat stâlpul familiei și, implicit, al fermei, iar asta nu a sensibilizat concurența, ci din contră, a înrăit-o, primind tot felul de piedici din partea acestora“, ne spune Ioana Podaru (Bostaca).

„Suprafața totală a fermei de la Prisăcani este de 550 ha, din care: floarea-soarelui 170 ha, grâu de toamnă 150 ha, porumb 140 ha, orz de toamnă 40 ha, lucernă 50 ha, iar utilajele sunt de top și diversificate, de la Tractor Case 110 CP, până la semănătoare de păioase Amazone, mașină de împrăștiat îngrășământ Rauch, instalație erbicidat Nodet, tambur de irigat, utilaje de pregătit terenul Horsch“, ne mărturisește tânăra ieșeancă.

„Deținem o fermă al cărei obiect de activitate îl reprezintă cultivarea cerealelor, a plantelor oleaginoase și a plantelor de nutreț. Prin intermediul proiectului vom achiziționa un tractor modern de 240 CP, două semănători de înaltă precizie pentru culturile de primăvară și cele de toamnă, un încărcător telescopic, un tambur de irigat, o stație meteo, precum și echipamente pentru pregătirea solului.“

În momentul în care am ajuns în ferma tinerilor, aceștia se apropiau de finalizarea recoltării culturilor de toamnă și se pregăteau totodată pentru următorul an agricol ce stă să înceapă. „Din păcate, acest an ne-a pus din nou în dificultate din cauza secetei, astfel culturile au fost puternic afectate, în special porumbul și floarea-soarelui. Din verificările în teren pe care le-am făcut putem spune că recoltarea culturilor de primăvară este incertă din cauza precipitațiilor reduse din primăvară până în prezent“, adaugă Ioana.

Dornici de a se adapta noilor tehnologii de cultivare

Din punctul de vedere al tinerei, agricultura este importantă pentru că este singura posibilitate de a hrăni populația în creștere a lumii. „De-a lungul istoriei, omenirea s-a dezvoltat odată cu deslușirea tehnicilor de cultivare a plantelor și acest lucru stă și astăzi la baza prosperității speciei noastre. În viitor va trebui să ne adaptăm tehnologiile de cultivare a plantelor atât schimbărilor climatice, cât și creșterii accelerate a populației lumii, adică va trebui să producem mai mult pe aceleași suprafețe, în condițiile în care clima va continua să se schimbe în ritm accelerat. Acest lucru îl putem face noi cu succes, începând de anul viitor, odată cu implementarea acestui proiect european deosebit de important pentru ferma noastră. Deși prezentul ne este favorabil, am discutat deja cu membrii cooperativei agricole din care facem parte și împreună cu președintele acesteia lucrăm deja la materializarea unui proiect european mult mai mare, ce ne va permite să ne continuăm visul de a produce mai mult, cu costuri mai reduse și cu impact asupra mediului din ce în ce mai mic“, încheie Ioana Podaru (Bostaca), fermier în Prisăcani, județul Iași.

Tinerii și agricultura

Numai 11% din exploatațiile agricole din Uniunea Europeană sunt gestionate de fermieri mai tineri de 40 de ani, iar tinerii se lasă greu convinși să devină agricultori.

Dar, cum populația agricolă este în curs de îmbătrânire, UE își intensifică eforturile de a-i atrage pe tineri în acest sector. Tinerilor agricultori li se oferă o mână de ajutor pentru a-și deschide afacerea: granturi pentru start-up-uri, sprijin pentru venit, formare etc.

Trebuie să susținem următoarea generație de agricultori europeni nu numai pentru a consolida competitivitatea viitoare a agriculturii UE, ci și pentru a asigura însăși aprovizionarea cu alimente a Europei în anii următori.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația Grânarii Iași - APEL LA UNITATE

Asociația Grânarii Iași îi invită pe fermieri să se înscrie în cea mai importantă structură asociativă din regiunea Moldovei și lansează un apel la unitate într-o formulă care să le reprezinte cel mai bine interesele.

Problemele din agricultură s-au acutizat în contextul crizelor existente la nivel global, iar apartenența la o asociație profesională vine cu avantaje evidente în rezolvarea acestora, prin intermediul unei voci unitare care are menirea de a urmări cu tenacitate soluționarea situațiilor limită în care se regăsesc cei angajați în activități de business în domeniul agricol.

Asociația se află într-un dialog permanent cu reprezentanții autorităților locale, naționale și europene, iar experiența specialiștilor noștri în structurarea unor politici publice favorabile fermierilor români reprezintă o veritabilă carte de vizită. Echipa nostră este implicată activ în grupurile de lucru ale Copa și Cogeca – structura reprezentativă a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană – și beneficiază de consiliere în privința celor mai eficiente abordări în relație cu Ministerul Agriculturii din România.

Anul acesta, prima ediție a evenimentului Agriventura, organizat de Asociația Grânarii Iași alături de sponsori premium precum Agrisol, Bayer, Corteva și Sygenta, a reunit specialiști de calibru din domeniul agribusiness-ului din România, iar problemele dezbătute în conferințele de profil au avut ecou până la Bruxelles. La scurt timp după, conducerea Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, a discutat cu delegația Grânarii Iași despre constrângerile create de problemele logistice și de transport din porturile Constanța, Agigea și Galați, ca urmare a blocajelor cauzate de cerealele din Ucraina, iar președintele acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins, a ridicat problema fermierilor din Moldova la prezidiul COMAGRI.

De asemenea, studiile derulate de membrii și consilierii noștri, alături de cooperarea cu Administrația Națională de Meteorologie și Comisia Europeană, au fost cristalizate într-o argumentație solidă care s-a transformat într-o pledoarie pentru actualizarea hărților prin includerea regiunii Moldovei în capitolul dedicat zonelor cu constrângeri naturale, asupra cărora sunt necesare intervenții și fonduri europene suplimentare în Planul Național Strategic elaborat de MADR. În aceeași ordine de idei, limitările impuse de Pactul Verde european și strategiile asociate – De la fermă la furculiță și Biodiversitate – au trecut prin filtrul critic al membrilor noștri, iar ulterior au fost convertite în documente de poziție prin care reprezentanții noștri au tras semnale de alarmă și au contribuit la sincronizarea demersurilor europene cu specificul agriculturii din România.

Asociația organizează, în mod constant, conferințe de specialitate și ședințe de lucru cu factori decidenți și nume sonore din domeniul agricol, efectuează vizite tematice și întocmește statistici, cu scopul de a stabili un set de repere și obiective în plan legislativ și de a ridica problemele agriculturii românești în topul agendei publice naționale. Anul acesta, membrii noștri au luat parte la 3 ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, iar o delegație a asociației a discutat cele mai importante problemele ale fermierilor din regiunea Moldovei, în cadrul unei audiențe cu ministrul de resort. Fiecare aspect invocat de fermierii noștri a fost tratat cu maximă seriozitate în cadrul celor 16 ședințe ale Consiliului Director și ale Adunării Generale. La astfel de reuniuni, asociația a beneficiat de sprijinul experților și autorităților în domeniu, iar la 3 acțiuni de acest tip ne-a onorat cu prezența domnul Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanţei României la Uniunea Europeană. În 2022, numele asociației noastre s-a regăsit în peste 50 de apariții media.

Nu în ultimul rând, creșterea alarmantă a prețurilor la input-uri (pesticide, îngrășăminte, semințe) și a materiilor și serviciilor auxiliare (combustibil, asigurări) își găsește o soluție practică în rândul Asociației Grânarii Iași, prin numeroasele licitații organizate care au ca obiectiv maximizarea profitului membrilor asociați și minimizarea costurilor de producție. Valoarea anuală a licitațiilor depășește 50 de milioane de euro.

Asociația Grânarii Iași este o asociație non-profit a fermierilor din județele de est ale României (SV, BT, NT, IS, BC, VS, VN, GL, BZ), înființată în anul 2017, cu sediul în județul Iași și un număr de 145 membri (fermieri) ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha.

Suntem membri ai Asociației Producătorilor de Porumb din România, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative ”voci” ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

Vă așteptăm în rândurile noastre să luptăm umăr la umăr pentru redarea demnității fermierului român!

Cu deosebită considerație,

Președinte Grânarii – Dă-te pe Brazdă Iași

Emil Teofil Bălteanu

Plantațiile de lavandă, „modele“ în sesiunile foto

Moda pozelor în lanul de rapiță e deja istorie. Dacă în anii trecuți astfel de poze făceau ravagii pe rețelele de socializare, acum peisajele se diversifică. Fotografiile în plantațiile de lavandă sunt acum cea mai arzătoare dorință a celor care vor să impresioneze pe rețelele de socializare. Ba mai mult decât atât, acum nu mai ajunge un simplu selfie sau o poză făcută de un prieten cu telefonul mobil, ci se organizează evenimente de amploare, cu sesiuni foto complexe, iar uneori se percep taxe de intrare în lan.

Un lan pe harta turistică a Iașului

Astfel, doi tineri antreprenori din comuna Hărmănești, județul Iași, au pus bazele unei afaceri parfumate ce a încântat mulți ieșeni. Andrei și Lavinia sunt cei care au dat viață evenimentului „Lavanda Hărmănești“. Prin multă muncă și sacrificiu, cei doi au pus regiunea unde cultivă lavandă pe harta turistică, promovând astfel produsul, dar și localitatea.

În lanul de lavandă de la Hărmănești poți ajunge foarte ușor. Trebuie să te deplasezi spre comuna Todirești dinspre Hărmănești, iar la ieșirea din localitate, pe partea stângă, sunt amplasate indicatoare.

„Avem în jur de 20.000 de butași, pe o suprafață de 12.500 mp. Am avut foarte mulți vizitatori din toată regiunea Moldovei. Nu am privit cultivarea lavandei ca pe o afacere din care să scoatem bani, ci mai degrabă ne-am gândit să oferim tuturor celor interesați posibilitatea să vadă plantația, să se bucure de lavandă. Așa a apărut evenimentul Lavanda Hărmănești – Iași, la care au participat foarte multe persoane. Toți ne-au încurajat și din acest motiv noi continuăm să organizăm evenimentul. Am dori să ne extindem și sperăm să reușim. În acest an am avut mulți vizitatori care s-au plimbat prin lanul de lavandă, au făcut fotografii și au cumpărat produsele realizate de noi. În urma procesului de distilare realizăm ulei esențial de lavandă și apă florală de lavandă. După distilare uleiul îl folosim pentru a confecționa lumânări, avem sare de baie de Himalaya cu ulei esențial. Lavanda uscată o folosim în săculețe ce pot fi folosite împotriva moliilor, apoi avem buchete și coronițe pe care le vindem la festival“, povestesc soții Andrei și Lavinia Bocan.

Activități interactive în plantația mov

Câmpul cu lavandă de la Stornești, județul Iași, a fost, de asemenea, vizitat de mulți ieșeni care și-au imortalizat momentele alături de cei dragi. Sute de persoane au făcut fotografii și le-au postat pe rețelele de socializare, iar plantația de 5 ha a atras ca un magnet persoane de toate vârstele. Proprietarii lanului au realizat cadrul perfect pentru ca vizitatorii să rămână cu o amintire frumoasă, dar și să încerce produse locale de la producătorii din Iași.

Gabriel Zubcu, Veronica și Andrei Drăghici, proprietarii lanului de la Stornești, nu s-au așteptat ca inițiativa lor să aibă succes, însă le-au fost întrecute așteptările. „Cei care au vizitat plantația au consumat numai produse locale, de la producătorii înscriși în asociația «Produs în Iași», s-au relaxat, copiii au participat la ateliere de modelat lutul, au făcut poze în câmpul cu lavandă, au băut limonadă cu lavandă“, spune Gabriel Zubcu. Acesta, împreună cu cei doi prieteni, Veronica și Andrei Drăghici, a înființat plantația cu lavandă în urmă cu șapte ani și de atunci a dezvoltat constant afacerea cu flori mov.

Veronica Drăghici se ocupă de partea creativă a afacerii cu lavandă, fiind cosmeticiana care creează produsele în laboratorul din satul Stornești, iar Andrei, soțul său, se ocupă de plantație. Gabriel Zubcu este cel care se asigură că produsele sunt promovate și astfel au clienți noi an de an.

„În viitor vom dubla suprafața cultivată și vom cultiva și alte specii“

„Povestea Veera a început în 2015, odată cu plantarea primilor 10.000 de butași. Am fost entuziasmați și încântați de frumusețea lanului înflorit, de parfumul special al florii de lavandă și de compoziția perfectă a uleiului esențial. Să te plimbi într-un lan de lavandă înflorită, la apus, este terapie pentru suflet. Cum acest lucru este posibil doar câteva săptămâni pe an, am creat produsele Veera. Metaforic vorbind, am oferit experiența pășirii într-un lan de lavandă de acasă, în orice moment“, specifică Veronica Drăghici.

Inițial a fost obținut uleiul esențial și apa florală rezultată în cadrul procesului de distilare, produse care au fost apoi comercializate. În paralel a fost dezvoltat laboratorul Veera, acolo unde sunt preparate toate produsele pe bază de lavandă. „Inițial ne-am dorit fabricarea unui săpun natural. A fost un drum lung, am cercetat și am făcut diverse combinații până când am reușit să formulăm rețeta perfectă a săpunului care nu doar curăță, ci și protejează pielea. Aprecierile primite ne-au încurajat să continuăm și astfel a luat naștere sarea de baie Veera. De la an la an, am reușit să extindem suprafața cultivată, dar și să îmbogățim portofoliul de produse. În prezent, avem plantate 10 ha în Iași și Bacău, iar pe viitor ne-am propus să dublăm suprafața și chiar să începem să cultivăm și alte specii vegetale“, adaugă Veronica Drăghici.

Ingredientele principale ale produselor VEERA sunt uleiurile esențiale de lavandă și de lavandin, pe care cei trei producători locali le extrag din cele două soiuri plantate, Lavandula Augustifolia și Lavandula Intermedia.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Cucuteni 5000“, a 39-a ediție

Iubitorii de tradiţie şi istorie au fost invitați, la sfârșitul lunii iunie, într-o nouă călătorie în lumea uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa. La sfârșitul lunii iunie, în Parcul Copou din Iaşi, meşteri olari din România, Republica Moldova şi Ucraina au prezentat cele mai frumoase comori pe care le realizează în atelierele lor.

„M-am dedicat cu totul acestei meserii“

Angela Sitar, un meșter popular venit tocmai de la Baia Mare, cochetează de 30 de ani cu acest meșteșug pe care l-a îndrăgit tare mult.

„Ca de fiecare dată când venim la Iași, de peste 30 de ani, aducem o gamă diversă de produse. Diversitatea este mare atât în formă, cât și în decor, cu produse utilitare, dar și de estetică. Am intrat într-o familie de olari în anul 1984. N-am crezut niciodată că o să-mi placă așa ceva, dar soțul m-a făcut să îndrăgesc atât de mult această meserie încât m-am dedicat ei în totalitate. Într-un atelier de ceramică nu faci doar o singură bucată. De exemplu, faci dintr-o scândură mai multe produse și sunt mai multe faze de lucru, de la dat culoare până la băgatul în cuptoare electrice. După prima ardere se scot, se smălțuiește fiecare produs, se aranjează din nou în cuptor, apoi obiectul prinde viață. Pentru ieșeni am adus farfurii, castroane, ulcioare mai mici și mai mari“, ne spune meșterul olar.

„Mă mândresc că am reușit să aduc la viață vestita ceramică neolitică de Vlădastra“

Ionel Cococi vine și de mai de departe, de la Vlădastra, județul Olt, vestita localitate unde s-a descoperit vestita ceramică neolitică de unde i s-a dat și numele de Vlădastra, recunoscută la nivel mondial și studiată astăzi în marele universități ale lumii. „Această ceramică se caracterizează, în primul rând, prin tehnica de ridicare și de decorare, inclusiv tehnica de ardere. Când spun tehnică de ridicare mă refer la faptul că în cazul acestui tip de ceramică nu se folosește roata. În perioada neolitică roata nu era inventată și străbunii noștri au fost totuși forțați de împrejurări să-și confecționeze obiectele în familie. Tehnica arhaică pe care eu o folosesc este identică cu tehnica de a te juca cu plastilina. Din aproape în aproape, cu multă măiestrie reușești să dai formă, să dai viață unei bucăți de lut. Decorul specific culturii Vlădastra este alcătuit din simpla spirală, dubla spirală, spirala meandrică, spirala aplatizată, rastelul, simpli colți de lupi, dubli colți de lup, colții de lup în zig zag. Ca definiție generală, aș simplifica și aș spune joc de linii bine controlate împărțite în registre. Eu, până în anul 2000, nu am avut nici o treabă cu acest meșteșug, dar începând cu acel an în localitatea Vlădastra s-a desfășurat un proiect prin Universitatea de Arte București. M-am oferit voluntar în cadrul acelui proiect, m-am «contaminat» și, după finalul proiectului, mi-am asumat o mare responsabilitate, dar astăzi mă mândresc că am reușit să aduc la viață vestita ceramică neolitică de Vlădastra. Cu mândrie spun faptul că viața mea s-a schimbat. Cultura Vlădastra are cea mai importantă piesă care se numește Zeița Fertilității, este confecționată din lut și tablă“, adaugă meșterul din Vlădastra.

Au participat 120 de meșteri populari

Scopul manifestării de la Iași l-a constituit cunoaşterea şi promovarea ceramicii tradiţionale din cele mai importante centre de olărit din ţară, din Republica Moldova și Ucraina.

La târgul național de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“, organizat în Parcul Copou din Iași, au participat 120 de meșteri populari din județele Maramureș, Olt, Argeș, Botoșani şi Harghita. Lor li s-au alăturat olari din zonele Drochia, Iurceni, Chişinău, Nisporeni din Republica Moldova, precum şi din regiunea Cernăuţi a Ucrainei. Județul Iași a fost reprezentat de meșteri olari din Schitu Stavnic – Voinești și Tansa. Pe o parte dintre aceștia vi-i prezentăm și noi în cele ce urmează. Pe durata desfășurării târgului s-au organizat ateliere interactive de olărit, proiecții de filme din arhiva Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, dezbateri tematice cu specialiști, discuții cu olarii premiați și alte activități destinate cunoașterii și promovării acestui frumos meșteșug.

Târgul de ceramică tradițională „Cucuteni 5000“, ajuns la a 39-a ediție, a fost organizat de Consiliul Judeţean Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Lipsa forței de muncă obligă producătorii să găsească soluții noi

Daniel Enache din satul Osoi, Comarna, județul Iași, s-a gândit să invite clienții să culeagă cireșele direct din livada sa deoarece duce lipsă de zilieri. În comuna ieșeană sunt cca. 400 de hectare cu cireși, iar aproape fiecare localnic trăiește din comercializarea fructelor, astfel că pentru ei perioada aceasta a anului este cea mai bogată.

Acesta mai spune că județul Iași are o populație numeroasă și, că dacă ar veni clienții în livada din satul Osoi, Comarna, ar putea vinde mai ușor producția de cireșe din acest an. Producătorul ieșean declară că a lansat această invitație pentru că nu reușește să culeagă fructele la timp din cauza lipsei forței de muncă din zonă.

„E imposibil să culeg producția la timp, e foarte greu din cauza lipsei de forță de muncă. Eu am o livadă mixtă, cu cireși (4.000 mp) din soiurile Van și Stela și caiși. Anul acesta am obținut o producție foarte bună, dar, din păcate, doar câteva persoane au răspuns invitației mele de a veni să culeagă cireșele direct din livadă. Comoditatea e prea mare. La piață mă căutau non-stop. Oamenii preferă să plătească un preț dublu, dar să cumpere cireșele direct din piață. M-am gândit că vor veni și își vor alege singuri cireșele mai frumoase“, adaugă producătorul ieșean.

Producătorul are livada de 7 ani și, în ultimii 2 ani, în perioada pandemiei, a făcut livrări la domiciliu. Dacă în anii trecuți îl mai ajutau rudele să culeagă fructele, acum nu are la cine să apeleze.

„În anii trecuți am făcut livrări la domiciliu, dar îmi trebuia o cantitate mai mare de cireșe. Eu nu reușesc să culeg singur 40 de kilograme într-o zi, iar cu mai puțin nu este rentabil din cauza costurilor pentru combustibil. În anii trecuți mai găseam zilieri prin sat, acum nu mai vine nimeni. Toți producătorii de aici se confruntă cu aceeași problemă a lipsei zilierilor“, mai spune Daniel Enache, producător din Comarna.


„Am observat că ieșenii nu sunt prea interesați de oferta mea. Dacă vin direct în livadă le vând cireșele cu 6 lei kg, dar aceștia aleg comoditatea și merg la piață, unde plătesc dublu pentru kilogram.“ – Daniel Enache


Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Karakul, rasa preferată a ciobanilor din Moldova

Ciobanii din regiunea Moldovei renunţă la alte rase de oi în favoarea Karakului. Despre această rasă de oi știm că este crescută, în special, pentru lână, dar și pentru lapte. Oile Karakul se pretează doar pentru creșterea în stepa moldovenească, fiind răspândite în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui.

Caracteristici

Istoria rasei spune că a fost creată în perioada 1948-1988 la stațiunea de cercetare de la Popăuți din județul Botoşani, prin încrucișarea dintre Ţurcana neagră și brumărie (rasă autohtonă cu lână grosieră, bine adaptată la condiţiile specifice din nord-estul Moldovei, dar slab performantă sub aspect calitativ) cu berbeci de Karakul negru și brumăriu, proveniţi din bazinul Buhara – Turkmenistan, Kazahstan, Germania, Austria, Basarabia. Rasa de ovine Karakul de Botoşani, varietățile neagră şi brumărie, a fost omologată în anul 1987. Oile Karakul sunt apreciate, în special, de crescători din zona de nord-est a Moldovei. Producţia de lapte este crescută, se obțin cca 80 și 90 de litri de lapte pe cap de oaie. La mare căutare sunt şi pielicelele de Karakul din care se fac căciuli, mănuși și haine pentru doamne. Înainte de începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, cea mai mare parte din producție pleca spre Ucraina.

„Este un animal care solicită foarte multă muncă“

Datorită frumuseții rasei și a pielicelelor a ales Petrică Velentin Chelariu, din comuna Santa Mare, județul Botoșani, să crească oi Karakul. „Mă ocup cu creșterea oilor de când eram copil, de la vârsta de 4 ani. În prezent, am un efectiv de circa 300 de capete, rasa Karakul de Botoșani. Am ales această rasă pentru pielicele, dar mai ales pentru frumusețea ei. Este un animal care solicită, într-adevăr, foarte multă muncă. Noi facem montă dirijată, fătările au început pe data de 12 februarie și s-au finalizat la sfârșitul lui aprilie. Până în prezent, anul acesta pare a fi promițător. Nu e greu să lucrezi în zootehnie dacă iubești animalele și dacă le îngrijești. Din păcate, tinerii noștri cam fug de creșterea oilor“, susține crescătorul botoșănean.

„Suntem partenerii stațiunii de la Popăuţi“

Tot din comuna Santa Mare, județul Botoșani, este și Viorel Chelariu, un alt crescător care a optat fără să stea pe gânduri pentru această rasă. „Suntem partenerii stațiunii de la Popăuţi și avem un efectiv de 300 capete de oi, rasa Karakul. Mi-a fost dragă această rasă. De mic copil am crescut printre oi, nu am învățat carte din cauza oilor pentru că am vrut mai degrabă să îmi petrec timpul printre ele. Perioada fătărilor a început pe 27 februarie, iar la începutul lunii mai le-am finalizat. Anul acesta carcasa de miel am vândut-o pe piața locală și a fost 35 lei/kg“, susține crescătorul.

„Toți mieii din ferma noastră au ajuns pe piața locală“

Se pare că pentru această rasă optează și generația tânără. Giani Mugurel Iordăchescu, din satul Dacia, comuna Nicșeni, județul Botoșani, este un tânăr în vârstă de 21 de ani care a ales să se ocupe de creșterea rasei Karakul fără să stea pe gânduri. „Am un efectiv de 500 de capete și am ales această rasă pentru că este una dintre cele mai productive. În plus, este frumoasă și oferă pielicele de calitate. Dragostea pentru oi s-a trasmis de la părinții mei care se ocupă și ei cu această activitate. Este practic o moștenire de familie. Anul acesta, prețul mielului în viu a fost 20 lei/kg și al carcasei, 40 lei/kg. Toți mieii din ferma noastră au ajuns pe piața locală. Din propria experiență, pot să spun celor cărora le este drag de animale să nu renunțe la zootehnie deoarece astfel de meserii sunt pe cale de dispariție. Pe viitor îmi doresc să păstrez această rasă pentru că îmi este dragă.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

AGRIVENTURA, cel mai mare eveniment agricol din Moldova, începe săptămâna viitoare la Iași

SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 se anunță cel mai amplu spectacol de prezentare și vizionare culturi agricole de toamnă și primăvară ale celor mai importanți producători naționali și internaționali, tehnică agrară și demonstrații agricole pentru fermierii din regiunea de Nord-Est a țării.

Evenimentul va avea loc în perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, iar invitați speciali vor fi trupele „Lupii lui Calancea” și „Plăieșii”.
AGRIVENTURA se va desfășura pe Platforma experimentală de la Podu Iloaiei, în cadrul fermei PANIFCOM.

Aflat la prima ediție, SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 va cuprinde într-o singură cupolă 3 evenimente similare organizate în 2021: Ziua Grâului Moldova, Sfatul Grânarilor - Sărbătoarea florii însorite și Ziua porumbului Moldova.

Evenimentul va fi organizat pe o suprafață de 140 hectare și va oferi vizitatorilor acces la un amplu program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele vegetale și zootehnice oferite de companiile prezente la eveniment. Evenimentul va găzdui la standurile expoziționale branduri naționale și internaționale, producători de semințe, furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, prestatori de servicii pentru agricultură etc.

Demonstrații live în câmp

Vor fi amenajate de asemenea zone de demonstrații live pentru tehnică agricolă de ultimă generație, iar vizitatorii care dețin carnet de conducere vor putea face sesiuni de drive-test într-un spațiu special amenajat. Vor putea fi văzute la târg tractoare, mașini și utilaje agricole de mici și mari dimensiuni, ultra-moderne, mașini de erbicidare, precum și alte soluții și sisteme hi-tech dedicate sectorului agricol.

Pentru un acces facil la târg, vor fi puse la dispoziție mijloace de transport în comun care vor pleca la intervale periodice din zona Palatului (Iași). De asemenea, pe platforma expozițională de la Podu Iloaiei va fi amenajat o parcare cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri.

Loturi experimentale de grâu, porumb și floarea soarelui

Un punct de referință al evenimentului va fi dedicat prezentării platformei experimentale de la Podu Iloaei, dedicată culturilor de grâu, porumb și floarea-soarelui, dar și unui lot experimental cu o cultură surpriză. Desfășurate pe o suprafață totală de 100 de hectare, loturile experimentale vor oferi posibilitatea vizitatorilor de a analiza la fața locului evoluția soiurilor testate, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, de a cunoaște potențialul hibrizilor și de a-i evidenția pe cei cu rezultate optime pentru zona județului Iași.


3 zile, 3 concepte diferite

Fiecare zi a târgului AGRIVENTURA va avea o tematică proprie.

Joi, 30 iunie, prima zi a evenimentului va fi „Ziua Rodniciei: Despre Glie, Oameni și Belșug”. La deschiderea oficială sunt așteptate oficialități ale statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative. Ziua va include și tururi ghidate, demonstrații utilaje, prezentare expozanți, dar și un program artistic și de divertisment, inclusiv live cooking show. Concertul trupei „Lupii lui Calancea” și invitații va începe la ora 19:00.

Vineri, 1 iulie, cea de-a doua zi a evenimentului, este „Ziua Elogiului Satului Românesc”. Pe lângă demonstrații agricole și vizite la standurile expozanților, ziua va include și o dezbatere privind destinul spațiului rural în contextul globalizării și urbanizării, o evocare a lumii satului și a conștiinței sale. Partea a doua a zilei va fi dedicată ediției a treia a evenimentului „Elogiul Satului Românesc”, în care vor fi omagiați oamenii reprezentativi ai satului și vor susține spectacole speciale ansamblurile „Plăieșii” și „Constantin Arvinte” cu invitați soliști vocali din zona Moldovei.

Sâmbătă, 2 iulie, va fi Ziua Moștenirii: Copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine”. În această zi vor fi organizate activități dedicate fermierilor și copiilor acestora (paneluri la pavilioane, tururi ghidate), dar și activități creative și tururi separate pentru cei mici. Ziua se va încheia cu un festival al fanfarelor „Valea Mare, ”Zece Prăjini”, „Cozmești” și „Chetriș”, ce va fi urmat de o discotecă dedicată tinerilor și nu numai.

„Conceptul acestui eveniment este unul larg, deschis în egală măsură specialiștilor, fermierilor și autorităților, dar și publicului larg. Vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, dar și muzică și tradiții reînnăscute ale satului românesc. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori”, declară domnul Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Asociația GRÂNARII în cifre

Asociația Grânarii Iași funcționează ca o asociație non-profit, înființată în anul 2017, având un număr de 145 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha. Asociația Grânarii este membru al APPR, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative voci ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

PARTENERI

Evenimentul este susținut de partenerii premium al evenimentului: Agrisol, Bayer, Corteva și Syngenta, companii care oferă permanent soluții inovative în sprijinul agriculturii moderne și a fermierilor.

—--------

CONTACT

website: www.agriventura.ro

email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Animal Fest by USV Iaşi, la a II-a ediție

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași a organizat Animal Fest by USV Iaşi, primul PetEvent pentru întreaga comunitate iubitoare de animale. Au fost concursuri cu premii, parade, adopții sub sloganul „Adoptă de la USV Iasi“ şi s-a oferit și consultanţă veterinară. Totul a avut loc la Rond Agronomie pe Stadionul de Rugby, la sfârșitul lunii mai 2022. În cadrul manifestării au avut loc concursuri de aptitudini și frumusețe, concursul chinologic, demonstrații de dresaj, agilitate, progresie cai, parade, ateliere pentru copii, workshop-uri demonstrative, consultații veterinare și tururi organizate spre Muzeul de Anatomie al Facultății de Medicină Veterinară.

Fiecare facultate din cadrul USV Iași a contribuit la eveniment

„Evenimentul organizat de universitatea noastră își dorește să aducă aproape cetățenii municipiului Iași, cu scopul de a face cunoscută contribuția noastră permanentă la formarea de specialiști în domeniul Științelor Vieții care să contribuie la dezvoltarea comunității locale. Este un eveniment de amploare, cu mulți participanți, cu multe activități, dar și cu multe surprize. Au fost demonstrații de dresaj cu câinii utilitari, concurs canin de frumusețe, echitație, expoziții cu păsări ornamentale, animale mici și animale de fermă. Fiecare facultate din cadrul USV Iași a participat la eveniment cu standuri, unde s-au etalat serviciile și produsele specifice, realizate de către studenți și cadre didactice. A fost un impact foarte mare pentru cei care au venit. Mai menționez și vizitele programate la Muzeul de Anatomie și Spitalul veterinar din sediul Facultății de Medicină Veterinară. În cadrul acestui eveniment am avut ca parteneri și producători locali care și-au prezentat propriile produse“, a declarat conf. univ. dr. Sorin Aurelian Pașca, prodecan la Facultatea de Medicină Veterinară a USV Iași.

La această ediție copiii au admirat câini, cai, iepuri sau păsări ornamentale. De asemenea, au putut vizita Muzeul de Anatomie „Prof. Dr. H.C. Vasile Coţofan“ și Compartimentul de Urgențe ale Facultății de Medicină Veterinară. Potrivit rectorului USV Iași, Gerard Jităreanu, la deschiderea evenimentului a fost prezentă foarte multă lume, iar programul stabilit pentru cele două zile a fost foarte diversificat pe parcursul celor două zile. Facultățile de Agricultură, Horticultură, Ingineria Resurselor animale și alimentare și Medicină Veterinară au prezentat exponate din atelierele de microproducție ale studenților.

„Vrem să arătăm că putem conviețui cu necuvântătoarele noastre“

La evenimentul organizat de Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ a fost prezent și primarul Mihai Chirica.

„Motivul cel mai important pentru care am participat la acest eveniment este pentru a felicita universitatea că a reușit să acopere o nișă rămasă liberă din viața noastră, respectiv cea în care încercăm să creăm o relație armonioasă între om și necuvântătoare. Vrem să arătăm tuturor că putem să trăim împreună, să ne înțelegem cu necuvântătoarele noastre, să le admirăm și să le folosim, așa cum spunea și domnul rector, într-un mod științific, industrial, în diferite activități. Și sigur, nu în cele din urmă, cred că trebuie să promovăm dragostea pentru animale. Fac parte din ecosistem, Dumnezeu nu ne-a lăsat singuri pe pământ, ci ne-a dat și animale și alte viețuitoare pe lângă noi ca să coexistăm“, a specificat Mihai Chirica, primarul municipiului Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

50 de ani de la înființarea Ansamblului Studențesc „Mugurelul“

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV) a organizat, la sfârșitul lunii mai, în Aula Magna „Haralamb Vasiliu“, cea de-a IV-a ediție a Festivalului Național Folcloric Studențesc „Așa-i viața omului“. Ediția din acest an a fost dedicată Ansamblului Studențesc „Mugurelul“, care sărbătorește 50 de ani de la înființare.

Festivalul a reunit ansambluri care promovează tinerele valori din diferite zone ale țării, precum Moldova, Bucovina și Muntenia. Spectacolul a fost susținut de: Ansamblul Studențesc „Mugurelul“ (USV Iași), Ansamblul Studențesc „Bucur“ (USAMV București), Ansamblul Folcloric Arcanul (al Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava), Ansamblul Folcloric „Doina Carpaților“ al Casei de Cultură a Studenților din Iași, Ansamblul Folcloric „Trei Generații“ al Comunei Heleşteni și Ansamblul Folcloric „Moldovenii din cetate“ al Comunei Moșna.

„Universitatea noastră dorește să mențină în atenția publicului bogăția tradițiilor populare românești cu ajutorul studenților iubitori de folclor. Astfel, îi încurajăm ca, pe perioada studenției tinerii să fie implicați în activități menite să dezvolte latura artistică, socială, dar și educativă. Felicitări tuturor generațiilor care mai bine de cinci decenii s-au implicat în acțiunile derulate de Ansamblul Folcloric Studenţesc „Mugurelul“ al USV Iaşi. Ne bucurăm nespus că numărul membrilor Ansamblului „Mugurelul“ depășește cifra de 150 de pasionați, iubitori de folclor și promotori ai acestuia“, a precizat prof. univ. dr. Vasile Stoleru, prorector cu activităţile sociale.


  • Festivalul Național Folcloric Studențesc „Așa-i viața omului“ a fost organizat de USV Iași, în parteneriat cu universitățile de care aparțin ansamblurile participante.
  • Ansamblul „Mugurelul“ a fost înființat în anul 1970 sub forma unei formații de dansuri care s-a transformat într-un ansamblu folcloric, participând la numeroase turnee în țară și în străinătate. În prezent, grupul are în componență 90 de membri și este cel mai mare ansamblu de amatori din țară, format din foști dansatori împreună cu urmașii lor, copii, nepoți și studenți.

Beatrice Alexandra MODIGA

Brevet de invenție pentru plantarea automată a răsadurilor, la USV Iași

Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași i-a fost acordat, la sfârșitul lunii trecute, de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) brevetul cu titlul: „Echipament de plantare automată a răsadurilor cu ghiveci nutritive“, avându-l ca inventator pe Virgil Vlahidis, cadru didactic al Facultății de Agricultură.

Brevet 1000

Invenția, aplicabilă în domeniul horticol și forestier, constă într-un echipament de plantare automată a răsadurilor cu substrat prefabricat, cultivate în tăvi rigide din mase plastice. Invenția se pretează pentru înființarea plantațiilor în câmp și în mediu protejat, sere și solarii. Inventatorul este de părere că problema logistică şi tehnică rezolvată prin invenţie constă în producerea unui echipament de plantare automatizată, cu grad redus de complexitate. Astfel, utilajul este deservit de un singur operator care este și conducătorul agregatului agricol și destinat înființării unui număr redus de culturi de bază prin plantarea răsadurilor de legume, a stolonilor şi a altor organe vegetative de înmulțire produse pe plan local. „În România există microferme legumicole, majoritatea cu suprafeţe sub 5 hectare, care se confruntă cu un declin al forţei de muncă specializate şi resurse financiare insuficiente pentru investirea în maşini automate de plantare şi în sistemul aferent standardizat de producere a răsadurilor. Aceşti factori justifică studiul proiectării unei tehnologii integrate de producere şi de plantare automată cu preţ accesibil, realizată pentru condiţiile existente în ţara noastră şi care trebuie să cuprindă o maşină simplă constructiv, cu extragere şi transport gravitaţionale şi distribuţie mecanică a răsadurilor cu substrat prefabricat, crescute în tăvi rigide din mase plastic“, a punctat șef lucr. dr. Virgil Vlahidis.

Inventatorul mai precizează că, din punct de vedere economic, o monosecţie ar asigura plantarea unui hectar în circa trei schimburi (în funcţie de numărul de plante la hectar). În ipoteza realizării unui cadru cu trei secții, productivitatea ar crește, dar ar fi suficient în continuare un singur operator pentru agregatul format tot cu un motocultor atât pentru conducerea acestuia, cât și pentru alimentarea cu răsad.

Beatrice Alexandra MODIGA