Web Banner Nuseed 300 x 100 px
update 28 Jan 2023
Lumea Satului

Lumea Satului

De ce să alegem mierea bio pentru consum

În județul Bistrița – Năsăud, încă din 1985 s-au pus bazele unei ferme apicole cu câteva zeci de familii de albine. La început, ferma era specializată pe miere de salcâm și polifloră provenită din zonele muntoase ale Transilvaniei. Astăzi, după multă pasiune și dăruire, numărul de familii de albine a crescut, trei generații s-au schimbat, iar calitatea mierii a rămas neschimbată.

Din 2003, ferma apicolă a fost printre primele din România acreditate ca producătoare de miere ecologică de către o companie germană. Iar, începând cu anul 2010, produsele IMPERIA sunt certificate ecologic de către o companie ecologică din Cluj-Napoca. În ultimii ani, pe lângă piața din România, o parte semnificativă de producție a fost destinată și exportului, în țări din Uniunea Europeană. Dan Pașca, unul dintre membrii fermei apicole, ne-a detaliat de ce mierea produsă în stupinile lor este una apreciată și de calitate.

Rep.: Ce sortimente de miere aveți?

Dan P.: Printre mierea bio se află cea din nectarul florilor de salcâm. Nuanța mierii de salcâm este galben pal, aproape transparent, și se poate utiliza cu succes ca îndulcitor în cafea, ceai, prăjituri și alte delicii. De asemenea, poate calma tusea, fiind utilizată în tratarea asteniei, gastrite, ulcer, dureri de cap sau afecțiuni ale rinichilor. Un alt sortiment care la fel prezintă o multitudine de beneficii este mierea din nectarul florilor de tei sau din nectarulor florilor de munte, zmeură, mană. 

Rep.: De la cât încep prețurile?

Dan P.: Prețul pentru un borcan de miere de 250 g începe de la 15 lei. Pentru un borcan de 500 g prețul mierii este de 26 de lei, iar pentru 1.000 g prețul începe de la 45 de lei. De asemenea, consumatorii trebuie să știe că valabilitatea unui borcan de miere este de 2 ani.

Rep.: Ați accesat fonduri europene?

Dan P.: Afacerea a început din investiții proprii, iar în anul 2017 am accesat un proiect cu fonduri europene. Au fost achiziționate o serie de utilaje performante, de ultimă generație, pentru procesarea și ambalarea mierii ecologice. În prezent, mierea bio este certificată în toată gama de ambalaje pentru sectorul Retail (borcane hexagonale și cilindrice de diverse capacități) și HoReCa (pliculețe de 15 grame și caserole de 20 grame).

Rep.: De ce să alegem mierea bio?

Dan P.: Desigur că și mierea convențională are o multitudine de beneficii. Însă mierea ecologică presupune că a fost obținută din florile câmpurilor în care nu a fost necesară intervenția cu pesticide. De asemenea, mierea ecologică produsă respectă mai multe norme de producție. În primul rând, stupinile sunt amplasate în locuri sigure, în care nu poate fi afectată sănătatea albinelor. Se ține cont că polenul pe care îl vor alege albinele provine din culturi ecologice. Stupii și materialele utilizate sunt din materiale naturale și nu se utilizează repelenți chimici pe parcusul operațiunilor de extragere a mierii. În stupi se pot folosi numai produse naturale precum propolisul, uleiuri vegetale sau ceară. Pentru dăunători este permisă utilizarea acidului formic, lactic, acetic, oxalic, precum și mentolul, timolul și eucaliptolul. Pentru a obține o certificare de miere ecologică se trece printr-un control riguros. Noi suntem verificați în fiecare an de organismul de certificare.

Rep.: Sunt interesați oamenii de mierea ecologică?

Dan.P.: Indiferent de preț, clienții sunt interesați de mierea bio. Ne promovăm produsele pe social media, târguri și pot spune că avem succes. Chiar dacă avem deja un număr mare de familii de albine, 400, împărțite în 2 grupe, sperăm să mărim numărul. Astfel, cu siguranță ne va reuși să creștem și mai mult cifra de afaceri în 2023.

Rep.: Cum a fost anul 2022 și ce așteptări aveți pentru 2023?

Dan P.: Anul 2022 a fost unul mai atipic, am avut o producție bună de salcâm, zmeură, mană, flori de munte. Însă, a fost o producție mai mică față de 2021. Luând în calcul schimbările climatice din ultima perioadă, sperăm că, indiferent de acest lucru, putem obține o producție bună și în anul 2023.

Liliana POSTICA

Castelul Károlyi din Carei, „Peleșul Transilvaniei“

Castelul Károlyi din Carei este considerat un adevărat „Peleş al Transilvaniei“, fiind vizitat, imediat după restaurarea finalizată în 2017, de peste 50.000 de turiști. Transformat dintr-o ruină într-o bijuterie arhitecturală, proiectul de reabilitare și reintegrare a acestui monument a costat aproximativ 5 milioane de euro, fiind finanțat din fonduri europene.

După reabilitare, sălile din interior au găzduit peste 120 de evenimente culturale.

Castelul Károlyi a fost ridicat în 1482, după ce nobilii au primit de la Regele Ungariei, Matei Corvin, privilegiul de a-și face o casă de piatră. Din cauza cotropirii turcilor, au fost amenajate șanțuri și palisade şi a devenit o fortăreaţă de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei. Întreaga construcție a fost distrusă parțial în 1705, când a fost atacată de austrieci. După Pacea de la Satu Mare din 1711 au fost demolate zidurile și astupate șanţurile, iar construcția a căpătat forme din stilul baroc. În formă actuală a fost refăcută în 1894, după modelul castelelor din Franța.

La primul etaj al Castelului Károlyi interioarele, din zece săli diferite, reconstituie atmosfera istorică a unui castel din epoca modernă. Este redat cât mai fidel aspectul interior al unei rezidențe aristocratice funcționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Sunt expuse piese de mobilier original în diverse stiluri artistice (în special baroc, biedermeier, neo-renaștere), specifice ambientului eclectic de la finalul epocii moderne.

Castelul Karolyi Carei

Tematica fiecărei săli de expoziție a fost decisă pe baza analogiilor istorice disponibile și a structurii arhitectonice a fiecărei încăperi. Astfel, au fost realizate o bibliotecă, două antreuri, o cameră de relaxare pentru bărbați, salonul de bal indispensabil castelelor de epocă, sufrageria, budoarul doamnelor, dormitorul, camera de toaletă și sala de muzică.

De asemenea, se poate vizita o expoziție inedită de trofee din Africa de Sud care au aparținut colecționarului Sir Dr. Pánczél Zoltán Tibor. Obiectele colecției sunt grupate tematic, în patru săli expoziționale: vânătoarea în Europa, vânătoarea în Africa, fiind expuse exemplare naturalizate în întregime, trofee împăiate și diferite obiecte legate de vânătoare: bivol, struț, girafă, rinocer, elefant, leu, craniu de rinocer etc.

La Castelul Károlyi a fost realizată și o expoziție a figurilor de ceară care spun povestea semnării Păcii de la Satu Mare, din anul 1711, vizita Regelui Ferdinand împreună cu Regina Maria, scene cu ultima vrăjitoare arsă pe rug, dar și cu alte personalități istorice precum Otilia Marchiș, Ady Endre și Kafka Margit. Cele 26 de figuri de ceară au fost realizate de Megyieri Janos, un expert recunoscut pentru reconstituirile istorice.

Tot aici poți vizita expoziția permanentă de istorie locală, aflată la parter, care cuprinde patru săli organizate tematic, abordând trecutul Careiului din perspectiva vestigiilor arheologice descoperite în zona orașului, a istoriei localității, a meșteșugurilor tradiționale, a artei și istoriei ecleziastice careiene. Exponatele surprind aspectele regionale cele mai importante și sugerează caracteristicile proprii zonei, integrate într-un cadru mai amplu de dezvoltare și influențe istorice.

Castelul Karolyi Carei1

La începutul secolului al XVII-lea, Mihály Károlyi și soția lui, Borbála Lapispataki Seghnyey, au revenit la catolicism, moment în care s-a construit o capelă în incinta castelului. La vizita lui Ferenc Rákóczi al II-lea, în 1708, slujba de primire s-a oficiat în capelă. Slujba de cununie religioasă dintre Ferenc Károlyi și Krisztina Csáky a avut loc în aceeași capelă.

László Henyei menționează în 1794: „Capela de curte dotată, încăpătoare este așezată la parterul clădirii, în partea de sud-est. A fost construită de baronul Mihály Károlyi și pereții acesteia ajung până la tavan. La etaj, pe peretele oratoriului se află o pictură simbolică din secolul al XVII-lea. Această relicvă de familie îl reprezintă pe baronul László Károlyi împreună cu întreaga familie (soția și 20 de copii) în momentul primirii binecuvântării în aceeași capelă...“

Anca Lăpușneanu

  • Publicat în Turism
  • 0

Argăsirea pieilor, un meșteșug tot mai rar

Cândva, prelucrarea sau argăsirea pieilor de miel și oaie era o meserie de bază, astăzi este un meșteșug tot mai puțin practicat. Tot mai puține persoane poartă căciuli de astrahan, de cojoace mai că nici nu mai poate fi vorba, doar pielicelele argăsite ce pot fi folosite pentru decorarea caselor sunt mai des întâlnite. Cu toate acestea, încă mai există meșteri care din pasiune mai practică această meserie, iar Gheorghe Gînea din comuna Suhaia, județul Teleorman, este unul dintre ei. Să-l cunoaștem mai bine.

Pasiune moștenită de la bunic

prelucrarea pieilor de oaie

L-am întâlnit pe domnul Gînea pe ulițele Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti“, acolo unde este invitat de multe ori pentru a-și expune produsele. Recunoaște că încă practică această meserie de drag și că este încântat atunci când turiștii îi apreciază munca. „Am moștenit acest meșteșug de la bunicul meu, care lucra cu mult drag pentru toată comunitatea, chiar era un meșter renumit. Mie mi-a plăcut ceea ce el făcea, așa am prins și drag de această meserie și așa a fost să fie, adică să duc eu meșteșugul mai departe“, a spus meșterul.

Știm deja că și pentru oieri vânzarea pieilor de miel nu mai este o afacere și încasează tot mai puțin din vânzarea lor, puțini sunt cei care mai au clienți, așa că majoritatea rămân nefolosite. Gheorghe Gînea cumpără piele în general de la ciobanii din zona Botoșaniului, de acolo fiind soția lui, și a creat o legătură strânsă cu unii dintre ei și chiar cu localnicii care mai cresc câteva exemplare pe lângă casă. De obicei le cumpără imediat după sacrificare, astfel încât nici nu sunt date cu sare, tocmai pentru că urmează un proces bine stabilit în prelucrarea lor.

„Sarea este foarte importantă, de aceea de cele mai multe ori nu-i las pe crescători nici măcar să le săreze. Eu știu câtă sare să le pun pentru că, dacă nu are o porțiune cuprinsă de sare, atunci când o bag în lucru lâna va cădea și se va vedea urât. Deci trebuie să aibă toată blănița sare și este suficient să stea o săptămână așa, însă poate sta așa și 2-3 luni. Apoi, în următoarea etapă, mă ajută și soția pentru că urmează spălarea. De obicei le las în apă peste noapte, le scot la uscat și apoi ne apucăm de treaba propriu-zisă. Se decarnează și se spală în mai multe ape, incluziv cu detergent, și se clătesc până când ultima apă este limpede, adică curată ca apa de băut. Dacă aceste etape nu sunt respectate și făcute cum trebuie, riscăm să persiste un miros pe care mulți îl evită“, a mai declarat meșterul teleormănean.

piei de oaie si miel

Meșterul ne-a spus că poate spăla și 15-20 de pielicele într-o zi. În funcție de mărime, cantitatea poate ajunge și la 20-25 de bucăți.

Următoarea etapă este la fel de importantă pentru că urmează așezarea lor într-un butoi cu soluție specială, iar aici vor sta timp de 3 săptămâni, timp în care meșterul adaugă zilnic o anumită cantitate de soluție. Apoi se controlează pentru a vedea dacă au un anumit pH și dacă rezultatul este cel dorit. Urmează introducerea unei alte substanțe pentru neutralizarea soluției folosite la argăsire și se scot la scurs pe o sfoară sau lemn, dar în niciun caz pe cablu.

„După ce scurg pieile, în timp se usucă, încep să trag de ele pentru a le întinde. Apoi, a doua zi, le pulverizez cu apă și le împachetez, după care le pun într-o pătură și le presez cu niște pietre și le las peste noapte. Apoi le întind din nou pe lungime și lățime, le bat la meliță și le pun la soare pentru a se zvânta bine. Următoarea etapă este introducerea blănițelor la o mașină de ras pentru a o prelucra, apoi le pun din nou la meliță și o întind iar pe lățime și, când ajung pe lungime, o finisez cu șmirghelul pentru a fi fină, fină. Urmează rotunjirea marginilor și, dacă este creață și frumoasă, nu mai intervin cu țesala, dar la unele intervin pentru a se vedea uniforme“, a mai declarat Gînea.

Tot procesul, până la vânzare, poate dura o lună, o lună și jumătate și apoi cumpărătorii se pot bucura de blănițe ani de zile ca și cum ar fi cumpărate cu o zi înainte deoarece nu se depreciază.

Căciulile de astrahan

caciuli de astrahan

Cândva, purtarea unei căciuli de astrahan era dovada unui anumit statut social, ba chiar era o mare mândrie pentru cel care o purta. În zilele noastre, doar bătrânii din sate o mai poartă frecvent. O mai întâlnim la ansamblurile folclorice, la interpreții de muzică populară, dar la anumite evenimente sau împrejurări speciale. Mulți cumpărători aleg să o achiziționeze doar pentru a o avea în casă, fie de dragul vremurilor apuse, fie pentru a o lăsa moștenire.

„Pentru o astfel de căciulă se taie mielul la aproximativ 5-7 zile, apoi urmează procesul clasic de argăsire a pieilor și apoi se prelucrează căciula cu forma și mărimea dorită. Unora le mai adaug blăniță sintetică pe dedesubt pentru a ține și mai cald. Prețul căciulilor diferă și de modelul blăniței, mai creață sau mai puțin creață, dar încep de la 250 lei“, a conchis meșterul.

Turiștii străini sunt încântați de aceste blănițe și căciuli și, chiar dacă nu cumpără, mereu se opresc să facă fotografii atunci când îl zăresc pe aleile muzeului. Meșterul mai spune că această meserie nu este foarte bănoasă, deci nu mai rentează, dar face acest lucru din pasiune și este dornic să-i învețe pe cei care vor să fure meserie, mai ales că știe că sunt tot mai puțini oameni care cunosc acest meșteșug și că este nevoie ca fiecare meșter să transmită informațiile pe care le deține pentru ca tradițiile și meșteșugurile să nu se piardă.

Larissa DINU

„Fiecare doamnă trebuie să aibă o ie în garderobă“

Știm cu toții că ia românească reprezintă una dintre cele mai apreciate valori ale țării noastre. Ba chiar avem și o Zi Universală dedicată iei - 24 iunie. De-a lungul timpului, ia românească a avut parte de multe modificări în ceea ce privește modelul, croiul, simbolul. Acestea au evoluat în dependență de regiunea țării, astfel încât poți distinge o ie din Muntenia, Dobrogea sau Moldova. Spre marea noastră fericire, și astăzi iile sunt purtate cu mândrie.

Gina Joița din Pitești are un mic atelier de creație de ii. Ne-a spus că portul popular înseamnă mult mai mult decât un simbol al țării, reprezentând și legătura directă cu strămoșii noștri. De aceea, creațiile pe care le face în micul atelier sunt o adevărată artă. „Noi suntem un mic atelier popular de creație de ii populare românești. Ne numim «ie cu noroc» și ducem mai departe portul popular cu mare drag, multă răbdare și dăruire. Caut să readuc în actualitate modele vechi și autentice care nu se mai găsesc astăzi. Noi le coasem cu multă răbdare, astfel încât să păstrăm toate detaliile: pânză, cromatică, paiete, calitatea firului și, bineînțeles, croiul“, a subliniat Gina Joița.

Meșterul popular ne-a împărtășit faptul că dragostea pentru ia românească a moștenit-o de la străbunica sa atunci când i-a făcut cadou o ie care astăzi are peste 100 de ani. Ia originală este de culoare turcoaz, iar în micul atelier a încercat să croiască o copie păstrându-i toate detaliile. Reușind acest lucru, a observat că lucrările au început să devină apreciate și de ceilalți. Astfel a pornit la drum descoperind tot mai mult arta populară.

„Portul popular îți poate purta noroc“

Printre lucrările Ginei Joița am observat și o ie cu fir auriu și mărgele. „Este o ie prețioasă, la care s-a lucrat foarte mult. Modelul a fost inspirat din colecția Reginei Maria care, pe lângă modelul cusut cu arnici negru, are inserții de fir auriu și mărgele. Este o ie care se purta cu mare mândrie în zilele de sărbătoare de persoanele mai înstărite. Un astfel de model începe de la 1.000 de lei, iar durata de lucru poate dura câteva săptămâni. De cele mai multe ori, prețul variază în funcție de complexitatea și durata lucrării, dar avem și ii mai accesibile la preț. Iarna doamnele purtau ii din pânză mai groasă, în jos purtau fote sau vâlnice cu poale și pe deasupra ilice sau murea. Noi punem în prim-plan dragostea și iubirea pentru portul popular și apoi partea economică. Nu o pot numi cu totul o afacere, deoarece este mai mult un o pasiune și un hobby. Atunci când am puțin timp liber prefer să lucrez și să creez ceva frumos.“

Simbolurile iei românești

Ia tradițională românească este un element vestimentar care poartă o bogăție culturală. Ornamentele sale aduc semnificații complexe, de la cultură la pastrarea tradițiilor, frumusețe și superstiții. Toate aceste semnificații sunt în continuare de actualitate și piesele vestimentare fac o punte între bogata cultură românească și modernitate.

„Sunt încântată să observ că din ce în ce mai multă lume se îndreaptă către portul popular. Consider că orice doamnă trebuie să aibă în garderoba sa cel puțin o ie. Ia oferă o protecție și portul popular îți poate purta noroc. Multe dintre piesele vestimentare au în semne semnificații precum belșug, noroc, cruce, semnul trifoiului. Sunt simboluri lăsate din moși-strămoși și nu sunt aplicate întâmplător. Îi îndemn pe cei care încă nu au fost poate atenți sau interesați să ia o ie și să observe fiecare detaliu, îți pot spune multe“, a detaliat meșterul popular.

Mituri

Pe vremuri se spunea că ia protejează de spiritele rele. Ia era cusută cu forme și modele dispuse în zona pieptului și a mâinilor pentru a proteja de răul ce se putea abate asupra fetei care o purta. Se spune că acest lucru se poate întâmpla și în prezent, doamnele care poartă ii fiind ferite de necazuri sau blesteme.

Un alt mit spune că ia atrage pețitori. Acest lucru se datorează faptului că la horele de duminică cel mai important articol vestimentar era ia care divulga prin culori statutul femeii, personalitatea și atuurile trupului. De asemenea, și femeile care poartă ii în prezent sunt considerate mai atractive datorită semnificației profunde pe care o are croiul.

Liliana POSTICA

Primul hotel de plante din România s-a deschis la Iași

Singurul studio de design sau design pe bază de plante din țară, inspirat de pe meleaguri thailandeze și indoneziene, se află în județul Iași, în comuna Aroneanu. Cum putem aduce designul biophilic în birouri sau casele noastre aflăm de la Bogdan Harabagiu, administratorul unui loc extrem de viu și de verde, Oobood, primul hotel de plante din România.

Hotelierul plantelor de 5 stele

Parcursul businessului Oobood a fost mai tumultos pentru că Bogdan a studiat marketingul, a făcut fotografie 10 ani, iar de trei ani de zile se ocupă de comercializarea plantelor și peisagistică, cu plante de interior.

„De trei ani de zile ne ocupăm de această poveste, iar pe parcursul timpului marea majoritate a clienților în timpul liber nu aveau ce să facă cu plantele pentru că mulți beneficiari își pun plantele exotice pe terasă, unde cresc foarte frumos. Noi avem grijă și de zona aceasta de mentenanță cu fertilizanți, cu tot ce trebuie și atunci ele se fac foarte mari până toamna târziu; astfel a trebuit să găsim o soluție unde să depozităm plantele în condiții foarte bune. Așa ne-a venit ideea cu hotelul de plante. Eu de mic sunt pasionat de acvaristică, de plante exotice, de absolut tot ce ține de segmentul acesta și încă de acum 10 ani, când am ajuns prima oară în Thailanda și Indonezia, am tot început să-mi aduc plante și, ușor-ușor, mi-am umplut apartamentul. Ulterior am văzut că există interes și m-am gândit cum aș putea să încep un business“, adaugă tânărul antreprenor.

Plante cu pașaport și buletin de analize

hotel de plante Iasi Romania

Cu o astfel de poveste am crede că plantele sunt aduse din Asia, dar ieșeanul ne mărturisește că plantele sunt aduse din 6 țări din Europa, iar toate plantele sunt aclimatizate.

„Mi-ar fi foarte ușor să le aduc din Asia, am foarte multe cunoștințe acolo, însă nu sunt aclimatizate și la noi nu rezistă, iar plantele pe care le avem noi au pașaport, buletin de analize, sunt crescute în condiții de seră, cum ar sta la noi acasă sau la birou. Avem foarte multe specii de plante prezente la noi în seră, cele mai căutate pe timpul verii fiind măslinii, iar toamna și iarna Strelitzia reginae și Strelițzia nicolai. Una dintre cele mai deosebite plăntuțe este Monstera deliciosa, este a unui beneficiar, noi ne ocupăm de mentenanță, iar ce mi se pare foarte interesant și apare foarte rar este faptul că are fruct. Monsterele fac foarte rar fructe și suntem tare bucuroși că a făcut la noi.“

Iarna, businessul este în creștere

Antreprenorul ieșean crede că una dintre cele mai mari provocări este zona de educație pentru oameni spre acest trend, iar în ceea ce privește profitul, clar anul 2022 a fost foarte bun pentru el.

„Este foarte simplu să vii să cumperi, să achiziționezi o plantă, dar cât de cât trebuie să te și pricepi, cel puțin să-i acorzi puțină atenție. Sunt norocos că anul 2022 vs. 2021 a fost clar mult mai bun, noi lucrăm cu un segment de piață unde nu prea s-a văzut diferența aceasta de prețuri și nici nu prea am vreo șansă să măresc prețul, mai ales pe timpul iernii. Preferăm să ne asumăm noi ce se întâmplă, iar în perioada de iarnă businessul nostru mai crește și pe partea aceasta de hotel de plante pe care îl avem, astfel avem comercializarea de plante și hotelul de plante, deci sunt două surse de venit“, specifică Bogdan Harabagiu.

De la an la an prioritățile se schimă, investițiile se schimă. Anul trecut, de exemplu, Bogdan Harabagiu a avut un magazin undeva la 70 mp, iar anul acesta deja a investit într-o seră cu o suprafață de 3.000 mp. „Sera este complet automatizată, cu tavanul retractabil. Momentan nu mai investim pentru că totul se duce pe căldură și pe tratamentele fitosanitare ale plantelor“, mai spune acesta.

Investiție de 30.000 de euro la început de drum

În jur la 30.000 de euro este nevoie pentru a investi într-un astfel de business, este de părere antreprenorul ieșean.

„Cred că foarte mult contează și brandul pe care îl ai, foarte mult contează și câți oameni te cunosc, dar și cât de serios ești, mai puțin important este câți bani pregătești pentru plante pentru că poți începe cu plante foarte ieftine, iar mai apoi cu plante din segmentul premium. Noi avem plante mari și foarte mari, am avut și palmieri de 6 m și măslin de 400 de ani, cred că undeva la cca 30.000 de euro este nevoie pentru a putea începe un astfel de business. Eu consider această afacere o investiție pe termen lung, 95% din clienții noștri sunt pe bază de recomandare, nu banii sunt importanți, ci să te cunoască lumea și să îți faci treaba bine, iar un client îți aduce încă unul sau doi“, încheie Bogdan Harabagiu, administratorul Oobood.

Beatrice Alexandra MODIGA

O viață dedicată studiului și cercetării științifice din agricultură. Prof dr. ing. Vasile POPESCU, la 90 ani

Născut la 22 februarie 1933 într-o familie de țărani cu 7 copii din Comuna Ștefănești, județul Vălcea.

I. Studii

– 7 clase primare, 2 clase de gimnaziu și clasa a VII-a elementară;

– 4 ani școala medie tehnică agricolă;

– 5 ani Facultatea de Agricultură București.

La terminarea facultății, în 1958, era în dezbatere problema modernizării agriculturii prin mecanizare-chimizare-irigații.

Și-a propus să studieze aprofundat aceste domenii astfel:

Mecanizare

– La repartizarea în producție a solicitat IAS-uri care erau mai bine dotate cu mecanizare și aveau ateliere de reparații corespunzătoare.

– Când a apărut tractorul pe roți de cauciuc UTOS 26, cu un mecanic bun, a demontat acest tractor bucată cu bucată, l-a studiat amănunțit și l-a montat la loc.

– A vizitat Uzinele Tractorul Brașov, Semănătoarea București, MAT Craiova și Ceahlăul Piatra Neamț, unde a urmărit tot procesul de fabricație.

– Stăpânind problemele, a intrat în învățământul agricol și timp de 25 ani a predat cursul dspre tractoare și mașini agricole.

– Pe parcurs a vizitat târguri, expoziții pentru documentare cu noutăți;

– A avut permanent colaborare cu Institutul de Mecanizare București.

Chimizare

– A participat timp de un an la prelegerile de Agrochimie ținute de acad. prof. David Davidescu la Facultatea de Agricultură București;

– A ținut legătura cu prof. D. Davidescu pentru consultări.

Irigații

– Când s-au publicat informațiile despre concursul de admitere la doctorat la ASAS la culturi irigate s-a înscris, a susținut examenul și a fost admis la prof. dr. Nicolae Hulpoi, director științific la Institutul Fundulea, și cel care a înființat primul sector de cercetare în culturi irigate, în 1957 la Fundulea.

– Timp de 5 ani a muncit direct și efectiv în câmpurile experimentale și laboratoarele insitutului pentru pregătirea tezei de doctorat.

În acest interval a susținut 3 examene obligatorii în cadrul ASAS cu comisii din profesori universitari și academicieni, promovate cu note de 10, precum și a 2 referate obligatorii în diferite domenii științifice.

În 1975 a pregătit și susținut teza, fiind declarat doctor în agronomie.

În învățământ, ca profesor, a susținut examene pentru promovarea gradelor didactice de definitivat, gradul II și gradul I.

Intrând în activitatea de cercetare științifică, prin concurs, s-a pregătit și a susținut toate examenele de promovare a gradelor științifice de cercetător științific (CS), apoi CS III, CS II și CS I.

Rezultă că toată activitatea profesională a fost ocupată cu studii.

După pensionare continuă documentarea pentru articolele publicate în revistele de specialitate.

A elaborat și publicat peste 20 de manuale, broșuri și cărți de specialitate, precum și peste 1.000 de articole în reviste agricole.

II. Cercetare științifică

– Școala agricolă unde a fost elev avea 150 ha de fermă didactică și un câmp de experiență al catedrei de Fitotehnie. Profesorul de Fitotehnie l-a numit pe elevul Popescu Vasile responsabil cu acest câmp toți cei 4 ani de școală.

– În facultate a participat în cadrul cercurilor științifice studențești cu o temă privind stadiile de dezvoltare a plantelor și a obținut rezultate contrare tezelor acad. T. D. Sâsenko, pe care le-a prezentat în sesiunea științifică a cadrelor didactice și studenților din Institutul Agronomic.

– În anul V a efectuat practică la Institutul Fundulea.

– Când a lucrat la IAS ca inginer-șef secție a preluat sămânță de porumb hibrid de la Fundulea și în 1959 a înființat primul lot demostrativ cu porumb hibrid în afara institutului.

– Când a intrat în învățământul agricol, în regiunea Suceava, a luat legătura cu Stațiunea de Cercetare Agricolă Suceava și a preluat o temă de cercetare din cultura cartofului și a montat-o în ferma didactică a școlii agricole unde era director.

– Când a fost transferat de Ministerul Agriculturii să înființeze o școală agricolă în fostele imobile ale raionului Vidra-Ilfov a înființat și o fermă didactică în care, la recomandarea acad. D. Davidescu, a folosit unele substanțe cu rol biostimulator pentru valorificarea superioară a îngrășămintelor.

– Ajuns la Fundulea, a pregătit și susținut teza de doctorat în 1975.

– Din 1984 a intrat în cercetarea agricolă și s-a ocupat de cercetări în domeniul mecanizării lucrărilor agricole.

– În colaborare cu Institutul de Mecanizare, a făcut parte din Comitetul Național de Standardizare Mașini Agricole CT77 și din Comisia Interministerială de testare și omologare a mașinilor agricole.

Realizări mai importante în cercetarea științifică

În anii ’80, noul institut înființat și cele 4 stațiuni zonale aveau sarcina să îndrume cultivatorii de sfeclă de zahăr din țară.

Se practica o tehnologie destul de rulimentară pentru pretențiile foarte ridicate ale acestei culturi, în special la pregătirea terenului și semănat.

Nu se pregătea terenul din toamnă, primăvara se zvânta târziu și se intra cu grapa cu discuri, în lung și în lat, la 10-12 cm adâncime, pierzându-se mare parte din apa acestui strat. Dar nu mai era nici pat germinativ, acel „pat tare“ pe care să fie așezată sămânța la 2-4 cm adâncime.

Directorul general al institutului, Vasile Popescu, a hotărât trecerea la modernizarea tehnologiei de cultivare a sfeclei de zahăr. Plantă premergătoare grâu sau orz, după care se execută obligatoriu lucrarea de dezmiriștit. Când umiditatea solului este favorabilă se efectuează arătura la 28-30 cm adâncime, plus 10 cm afânați de scormonitori sub fundul brazdei. Plugul lucrează în agregat cu grapa stelată la intrarea în iarnă, terenul este afânat, mărunțit și nivelat. În primăvară se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, făcând posibilă însămânțarea sfeclei de zahăr în epoca optimă.

Primăvara se execută o singură trecere cu combinatorul care afânează solul pe 2 cm (pentru sămânța monogenă) și pe 4 cm adâncime (pentru sămânța plurigermă).

Combinatorul a fost modificat în atelierul propriu în sensul că s-a montat un tăvălug și în fața combinatorului pentru a asigura controlul adâncimii de lucru.

Semănatul numai cu SPC-6 (înainte se făcea cu SUP 29) cu brăzdare mici, prevăzute cu limitatori de adâncime.

Asigurând o însămânțare corectă, nu mai era necesară lucrarea de rărit atât de greoaie.

A adus modificări și la secția de semănat SPC – 6 în sensul că a montat o rariță mică în fața brăzdarului care înlătura stratul uscat de sol și eventualele resturi vegetale pe o lățime de 4 cm, iar în spatele brăzdarului a montat o rolă mică ce avea rolul de a apăsa sămânța în patul tare, asigurând un bun aport al apei capilare la nivelul seminței.

Această modificare a adus la cunoștința Institutului de Mecanizare, care a fost de acord s-o generalizeze, dar a venit anul 1989 și totul s-a dezorganizat. Modificarea respectivă a fost găsită peste 30 ani la IndAgra la una dintre Companiile construitoare de mașini.

A modificat și organele active la cultivator, montând săgeți plate care taie buruienile pe dedesubt și rămân la suprafața solului unde se usucă și asigură o protecție a solului.

III. Funcții administrative

– Inginer-șef secție la IAS.

– Profesor, director adjunct și director liceu agricol.

– Cercetător științific, șef de laborator, director economic și director general institute de cercetare.

IV. Realizări administrative

– A înființat un liceu agricol la Vidra-Ilfov în fostele imobile ale raionului Vidra, cu săli de clasă, laboratoare, cantină, internat pentru 350-400 de elevi.

– A înființat o fermă didactică cu toate laboratoarele pentru practica elevilor.

– La noul institut înființat la Fundulea pentru sfecla de zahăr și substanțe dulci, ca director general, a organizat și condus direct construcția institutului, a stațiilor pilot pentru fabricarea zahărului, a substanțelor dulci, sere, casă de vegetație, stația condiționat semințe ș.a.

– A înființat, organizat și condus primul laborator de extensie, consultanță și propaganda agricolă din cercetarea agricolă românească.

– Ca profesor la liceul agricol Fundulea, fiind numit șef de catedră alături de alți 3 profesori de mecanizare și 5 maiștri instructori, a introdus sistemul de învățământ pe cabinete, a înființat un cabinet de tractoare, unul de mașini agricole, un parc cu toate mașinile agricole prevăzute de programa școlară, precum și un poligon de conducere a tractorului.

Redacția

Creșterea eficienței fertilizării prin luarea de decizii corecte!

Temperaturile neobișnuit de ridicate din această perioadă a anului în mai toate regiunile agricole din România au favorizat dezvoltarea uneori excesiva a culturilor de toamnă.

Această stare de vegetație continuă implică și absorbția mai multor elemente nutritive în această perioadă.

Cantități semnificative de elemente nutritive sunt absorbite de către plante când temperatura atinge și depășește pragul de 50C în primi 5 cm de sol .

Unele culturi de rapiță și de grâu prezintă simptome de deficiență a elementelor nutritive, în special azot(N).Aceste simptome se manifestă prin decolorare a frunzelor în nuanțe verde pal sau gălbui urmate de o dezvoltare mai slabă a culturii .  

Azotul nitric este absorbit direct de rădăcina plantei și este singura formă de azot pe care planta o poate absorbi la temperaturi scăzute ale solului. O mineralizare semnificativă a azotului din sol începe doar la o temperatură de 5-8 ° C în sol.

La cultura de rapiță

  • În primăvară cultura de rapiță trebuie să își înlocuiască prin creșteri noi foliajul dezvoltat în toamnă pierdut ca urmare a înghețului
  • La calcularea dozelor de azot din primăvară trebuie avut în vedere gradul de dezvoltare al plantelor
  • O cultură de rapiță cu 30 plante/m2 cu plante ce au 6-8 frunze și un diametru al coletului de 10 mm a absorbit din sol în perioada de toamnă aprox. 40-50 kg s.a N/ha, iar o cultură similară care are 10-12 frunze a absorbit peste 100 kg s.a N/ha din toamnă.
  • O cultură de rapiță bine dezvoltată, în primăvară are nevoie de o fertilizare cu aprox. 50-70 kg N s.a /ha
  • O cultură de rapiță mediu dezvoltată are nevoie de un aport de azot în primăvară de aprox. 70-80 kg N s.a /ha
  • Ceea mai mare cantitate de azot, în primăvară, se aplică culturilor slab dezvoltate și pot ajunge la cantități de 80-100 kg N s.a/ha
  • Toată cantitatea de azot necesară culturii trebuie aplicată în două doze până la sfârșitul lunii Martie atunci când încep creșterile vegetative intense.
  • Sulful (S) este unul dintre cele mai importante elemente nutritive pentru cultura rapiței. Pentru fiecare 10 kg de N s.a. aplicat trebuie luat în calcul și aplicarea a 1 kg de S s.a (2,5 SO3). Astfel putem aplica până la 50-70 kg s.a S/ha în timpul vegetației.

Recomandăm aplicarea produsului NAC 27 N (nitrocalcar) în doza de 200-400 kg/ha în funcție de necesarul culturii.

Creșterea eficienței fertilizării cu ajutorul instrumentelor digitale!

Prețurile îngrășămintelor au atins cote nemaivăzute, de aceea planificarea corectă a fertilizării pentru obținerea unor randamente maxime este prioritară.

Cum aflăm de ce cantitate de îngrășăminte avem nevoie?

La calcularea necesarului de îngrășăminte trebuie luate în considerare mai multe aspecte, cum ar fi particularitățile solului, consumul specific al plantelor, tipul de îngrășăminte folosit, etapa de dezvoltare a plantelor etc. În plus, momentele optime de aplicare sunt importante, pe de o parte, trebuie respectată legislația, pe de altă parte eficiența îngrășămintelor aplicate depinde de capacitatea plantelor de a prelua substanțe nutritive. Este oare posibil să luăm în considerare atât de mulți factori la planificarea fertilizării?

Echipa de experți agronomi din cadrul Borealis L.A.T a dezvoltat programul de planificare a fertilizării NutriGuide® .

Aceasta este un program digital disponibil pe internet în mod gratuit , care poate gestiona cu ușurință planificarea fertilizării culturilor din fermă. De la fertilizarea cu complexe NPK până la fertilizarea simplă cu N, NutriGuide® calculează necesarul de elemente nutritive pe baza consumului specific al plantelor, alege cel mai potrivit produs Borealis L.A.T și oferă o listă a produselor recomandate pentru ca utilizatorul să poată comanda ușor si rapid necesarul de îngrășăminte.

Hotărârea Curţii Europene de Justiţie referitoare la acordarea autorizaţiilor de urgenţã de către Statele Membre

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) doreşte sã ȋşi exprime poziţia cu privire la hotărârea Curtii Europene de Justiție (CEJ) pronunțatã vineri 19.01.2023 privind dacă Statele Membre ar trebui să poată acorda autorizații de urgență repetate în temeiul articolului 53 din Regulamentul 1107/2009.

Contextul acestei hotărâri a fost acordarea a șase autorizații de urgenţã de cãtre Belgia pentru utilizarea insecticidelor pe bază de tiametoxam și clothianidin pentru tratamentul, introducerea pe piață și utilizarea anumitor semințe în Belgia. La solicitarea Pesticide Action Network Europe (PAN Europe)  instanța belgiană s-a adresat CEJ pentru a obține clarificări cu privire la interpretarea Articolului 53.

CEJ a decis că Articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul 1107/2009 nu permite Statelor Membre să autorizeze introducerea pe piață a produselor fitosanitare pentru tratarea semințelor sau introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu anumite produse, în cazul în care introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu aceste produse au fost interzise printr-un regulament de punere în aplicare.

În timp ce CEJ se asigură că dreptul european este interpretat și aplicat în fiecare stat membru, deciziile nu se aplica retroactiv, ele produc efecte in viitor. Experienţa recentã ne spune cã viitorul este imprevizibil şi ca urmare, vom analiza impactul acestei decizii dacã şi când ea va produce efecte şi in România. Pe lânga motivele de ordin juridic, ȋn cazul României avem de a face şi cu explicaţii foarte practice.  O parte din produsele destinate tratamentului la care s-a dat derogare in decembrie 2022 pentru campania agricola primãvarã 2023 sunt deja la staţiile de tratament sãmânţã şi distribuite pe piaţa cãtre utilizatori.

AIPROM are  convingerea ca fermierii trebuie sã dispunã de soluţ eficiente pentru a-şi proteja culturile şi sã aibã acces la autorizaţii temporare atunci când nu au altă opțiune, mai ales cã motivele acestor derogări sunt multiple şi independente de fermieri.  

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM)

„Produsele cu adevărat naturale dețin o structură moleculară pe care corpul nostru o recunoaște“

Mihaela Stamate a absolvit Universitatea de Agronomie București ca inginer bioagronom. A studiat fitoterapia, apiterapia și creează astăzi cosmetice energetice 100% naturale. Întreaga ei pasiune s-a materializat în ,,Grădina cu Dragoste“, un proiect de suflet care oferă oamenilor alternative naturale la cosmeticele industriale.

„Iartă-mă pentru că te culeg! Îți sunt recunoscătoare că exiști aici!“

Rep.: Doamna Mihaela, îmi spuneați că încă din copilărie ați simțit o puternică legătură cu Mama Natură.

Mihaela Stamate: Așa este. Nu știu exact cum, dar ea m-a ales să-i pot auzi chemarea, îndemnul spre a-i căuta și cerceta roadele, pentru a le plămădi în creme și balsamuri, pentru a le oferi spre vindecare oamenilor. Iar eu m-am dăruit complet! Nu am avut cum să spun nu! Ar fi fost ca și cum aș fi întors spatele lui Dumnezeu când mi-a oferit un dar prețios. Port în mine un mare respect și iubire pentru Natură și de aceea, atunci când îi culeg roadele, simt cum acestea ni se oferă. Și mai știu că ceea ce culeg cu dragoste și pietate va renaște la loc mai abitir. De aceea, în ritualul meu de culegere a plantelor, rostesc anumite cuvinte, ca o mantră: „Iartă-mă pentru că te culeg! Îți sunt recunoscătoare că exiști aici! Îți mulțumesc pentru proprietățile tale minunate, te iubesc! Căci prin tine iubesc Creatorul și creația Sa“. În felul acesta păstrez vibrația plantelor în produsele pe care le fac, astfel încât ele să o poarte pe Mama Natură și să repare dezechilibrele din interior.

Rep.: Cum și când a început acest proiect, Grădina cu Dragoste?

M.S.: În vara lui 2012 am luat conștient hotărârea de a urma un stil de viață total diferit. Am simțit că e momentul să mă retrag în munți, împreună cu cei doi copii, unde să mă descompun și recompun mental și emoțional. Trezindu-mă și văzându-mă zilnic în toată acea abundență a munților, am început să culeg plantele medicinale și toate ierburile de leac pe care le întâlneam la tot pasul. Apoi, urmarea firescului curgea în mod liber, extragerea proprietăților din plante, fructe și flori și realizarea concretă a produsului finit au venit din interiorul ființei mele. Aveam deja cunoștințele necesare pentru că nu era prima oară când mă „jucam“ ca într-un mic laborator.

„Plantele se oferă pe ele însele“

Rep.: Spuneți că toate anotimpurile ne oferă roade. Cum valorificați această comoară, ce plante culegeți?

M.S.: Așa este. Fiecare anotimp trebuie respectat și așteptat să își coacă darurile lui, fără să ne grăbim. În felul acesta evităm să folosim ceva incomplet, insuficient și nematurizat. Aștept ca plantele, rășinile să ajungă la momentul lor optim, de maximă maturitate, pentru a fi culese. De exemplu, multe dintre plante sunt culese înainte de sărbătoarea Sânzienelor, când le e lor mai bine și sunt pregătite să ne ofere toată seva tămăduitoare. Plantele se oferă pe ele însele. Primăvara recoltăm seva de mesteacăn, cimbrișorul, florile și frunzele de păpădie, culegem mugurii de toate tipurile, în special cei de brad și mlădițele (de zmeur, de mesteacăn etc.). Vara pot aminti de gălbenele, sunătoare, petale de flori, cicoare, tei, salcâm, coada calului, coada racului, lavandă, coada șoricelului, trifoi roșu și alb. Toamna culeg fructele, rădăcinile de tătăneasă, de brusture etc., iar iarna măceșele, păducelul. Apoi aștept, binecuvântez, mă rog, mă bucur, scriu și vin în întâmpinarea oamenilor.

Rep.: Câte produse aveți astăzi în portofoliu?

M.S.: Am început, bineînțeles, doar cu câteva produse, dar apoi prietenii apropiați mi-au cerut să dezvolt altele și altele, în funcție de nevoile lor. După care, cunoștințele prietenilor au cerut, la rândul lor, aceste produse, observând efectele pe pielea celorlalți. Apoi, Ligia Pop a comandat câteva din produsele existente la vremea aceea, a fost mulțumită de rezultate și m-a invitat la o expoziție Raw Generation întâi la Cluj, apoi la București. Așa am ajuns să am acum peste 70 de produse diferite: pentru îngrijirea părului, tenului, corpului, săpunuri și tratamente, realizate după rețete proprii. Toate materialele folosite în produsele mele – extractele din plantele medicinale, uleiurile presate la rece, ceară, uleiuri esențiale, ape florale, tincturi, ingrediente active precum vitamine vegetale, alantoina, acidul hialuronic – sunt naturale și din surse sigure și nepoluate.

„Pune pe pielea ta doar ceea ce poți și mânca!“

Rep.: De ce ar trebui să alegem cosmetice naturale?

M.S.: Este important de reținut că produsele cu adevărat naturale, nu doar cu etichetă pe care scrie „natural“, dețin o structură moleculară pe care corpul nostru o recunoaște, o acceptă și o preia spre a o prelucra și folosi în zonele în care este nevoie. Astfel se lasă ajutat să subtituie ceea ce el nu poate crea singur spre a se vindeca. Produsele sintetice care conțin apă conțin automat si conservanți, stabilizatori cu diverse chimicale pe care corpul nu le recunoaște, detectându-le ca structură complet diferită. Într-un final, depozitează substanțele străine pe pereții vaselor de sânge și astfel se pot declanșa diverse reacții neplăcute (roșeață, pori încărcați, descuamări, mătreață, dermatite, eczema etc.). Țin să subliniez și să atrag atenția că SLS-urile din produsele cosmetice se acumulează în corp și în timp generează tot felul de afecțiuni și alergii.

Rep.: Din ce realizați, spre exemplu, rujurile și cât timp durează procesul de fabricare?

M.S.: Filozofia din spatele conceptului Grădina cu Dragoste este „Pune pe pielea ta doar ceea ce poți și mânca!“ Rujurile naturale conțin uleiuri de plante, unt de cacao, ceară de albine, iar culoarea o obțin din pigmenți din petale de flori sau fructe și pigmenți cosmetici. Drumul până la produsul finit depinde foarte mult de forma pe care vreau să o dau materiei prime. De exemplu, doar macerarea plantelor, extracția și sinergizarea plantelor cu uleiurile ia cel puțin un an. Apoi, pentru a lega compoziția unei creme, spre exemplu, mai durează iarăși câteva zile bune, chiar o săptămână și jumătate, în funcție de complexitatea ei. Rețetele produselor conțin uleiuri alimentare presate la rece, uleiuri esențiale pure certificate terapeutic, extracte din fructe, flori, plante medicinale și minunățiile stupului, apă. Toate împletite cu arta binecuvântării, recunoștință și iubire.


Prețul acoperă doar ingredientul de bază

Rep.: Care sunt prețurile produselor pe care le oferiți?

M.S.: La prima vedere ai putea spune că poate nu sunt tocmai accesibile în comparație cu produsele din market-uri. Prețul pe care îl au produsele în acest moment își acoperă doar costul ingredientelor de bază, dat fiind faptul că sunt concentrate. În preț nu este inclusă munca de procesare a plantelor medicinale și nici cei mai bine de 25 ani de studiu, sute de ore de muncă, zile întregi de cules cu grijă plantele, răbdare pentru a le deshidrata în ritmul lor natural sau lăsate la macerat luni îndelungate, încărcarea cu lumină și energie, luat fiecare borcănel în parte și umplut, etichetat manual fiecare recipient, transportat, prezentat, promovat. Rujurile, spre exemplu, costă 60 de lei, cremele între 45 și 80 de lei, iar fondul de ten 110 lei.

  • Cosmeticele naturale au rezistență pe piele în limita firescului pentru că ele conțin doar ingrediente naturale, niciun stabilizator de ordin sintetic. De exemplu, fondul de ten este nutritiv, regenerator cutanat, antirid și cu factor de protecție solară. Are acoperire și rezistă pe ten ore îndelungate.

Laura ZMARANDA

Coadă la moaștele Sfintei Parascheva, de Bobotează

La Iași, pentru sărbătoarea Bobotezei din acest an au fost pregătite 10 vase cu apă, a câte 1.000 de litri fiecare, și 5.000 de sticle care au fost distribuite celor prezenți. Vineri, 6 ianuarie 2023, la Iași, sute de persoane au participat la Slujba Sfintei Liturghii oficiată în Catedrala Mitropolitană de către Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, urmată de sfințirea apei pe esplanada din faţa intrării în lăcaşul de cult.

Sute de ieșeni au participat la slujba oficiată în Catedrala Mitropolitană

Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a rostit un cuvânt de învățătură pentru cei prezenți:

„Apa cea Mare, Agheasma cea Binecuvântată, care se oferă poporului în această sfântă zi, se oferă poporului prin rugăciune, prin coborârea Duhului Sfânt, adică puterea lui Dumnezeu în apa cea obișnuită, care prin binecuvântare devine apă binecuvântată, Agheasmă, Sfânta Apă cea Mare. Ea este dată spre gustarea oamenilor, este dată spre a fi Binecuvântare în casele creștinilor de-a lungul întregului an. Apa cea Mare, Agheasma cea binecuvântată, este oferită oamenilor pentru a sfinți ogoarele, câmpurile, pomii, apele, dobitoacele, casele noastre, mijloacele de transport, hrana noastră, îmbrăcăminte noastră, adică toate cele din afara noastră, pentru a fi sfințire în cele dintâi și, în cele din urmă, pentru cele din înăuntru ale noastre“, a spus Înaltpreasfinţitul Teofan, în fața credincioșilor.

Au fost două fluxuri de credincioşi, cu acces atât dinspre Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, cât şi dinspre Strada G.M. Cantacuzino. A existat şi un rând separat al credincioşilor care au dorit să se închine la Sfânta Cuvioasă Parascheva. Încă de la primele ore ale dimineții, aproximativ 200 de persoane au format acest rând.

Credincioşii care au ieșit din Catedrală de la închinat au avut posibilitatea să se aşeze apoi la rând spre a primi Agheasma Mare.

Pentru sărbătoarea Bobotezei din acest an au fost pregătite la Catedrală 10 vase cu apă, a câte 1.000 de litri fiecare. Totodată, vor exista şi 5.000 de sticle de câte 0,5 l fiecare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS