reclama youtube lumeasatuluitv
update 10 Aug 2022

Tablouri pe sticlă din piese de ceas

Raluca Severin este o tânără de 28 de ani din Roman, județul Neamț, care dă o a doua viață pieselor de ceas realizând tablouri pe sticlă inedite. Micile creații, care reprezintă diferite modele de autoturisme, sunt realizate la comandă. Întregul proiect poartă denumirea de ARTЯA. Deși este vorba doar despre o pasiune, tânăra își dorește ca pe viitor acest hobby să fie transformat într-o adevărată afacere, cu expoziții naționale și internaționale de artă modernă.

Raluca spune că a fost pasionată din copilărie de tot ceea ce înseamnă artă, iar în prezent timpul liber şi-l dedică realizării unor tablouri inedite din piese de ceas și componente metalice.

„Pasiunea pentru piesele de ceas o am de la bunicul meu. Acesta era un colecționar și un iubitor de ceasuri mecanice, iar ideea acestor tablouri mi-a sugerat-o logodnicul meu, mare iubitor de vehicule. Realizez tablouri din piese și mecanisme recondiționare de ceas și diverse componente metalice. Tablourile sunt create în totalitate manual, piesele sunt lipite pe sticlă și ies relief, iar asta conferă un farmec aparte tablourilor. Toate lucrările sunt unice, imită perfect modelele consacrate de utilaje agricole, automobile și nu numai și sunt cadourile ideale pentru colecționari și pasionați. Achiziționez aceste piese, în cea mai mare parte, din ceasornicării și din târgurile de vechituri“, ne spune viitoarea antreprenoare.

Raluca Severin mărturisește că are comenzi pentru care alocă până la 7 zile de manoperă. „Depinde de la tablou la tablou, de la model la model. Realizarea lor variază de la câteva ore până la câteva zile. Având în vedere că este doar o pasiune, lucrez la ele doar în timpul meu liber.“

„Îmi doresc pentru viitor să pot transforma această pasiune în afacere, aș vrea să pot realiza un magazin de prezentare fizic, dar și unul online, astfel încât să pot face cât mai cunoscute aceste tablouri. Nu în ultimul rând, aș vrea să pot participa la expoziții naționale și internaționale de artă modernă. Da, este o pasiune cu care, spun eu, voi merge de mână mult timp. Acesta este următorul pas, să duc această pasiune la rangul de afacere și să pot prezenta tuturor aceste mici opere de artă, dacă le pot spune așa“, a încheiat Raluca Severin.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Omul care dă ora exactă. Povestea ceasului din turnul Palatului Culturii din Iași

Ion Cristea ne primește în Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iași ca la el acasă. Pentru noi am putea spune că este un super birou, cu trei camere, de cca 400 mp, în inima Iașului, din 1977, construit chiar înainte de cutremur. Locul este unul de poveste, iar omul din spatele ceasului și a celor 8 clopote este, de asemenea, un personaj de poveste. Ieșeanul dă ora exactă de o jumătate de veac. Originar din județul Bacău, licențiat în Drept, Istorie și Filozofie, acesta și-a petrecut toată viața în spatele cadranelor de ceas.

Această pasiune a fost dintotdeauna

„Turnul cu Ceas al Palatului Culturii din Iași este a doua casă. Acest ceas e un obiect deosebit! Aici am grijă de ceas și de instrumentele muzicale, trebuie să știți că sunt expert în restaurare mecanică fină și orologie și în restaurare metale.“

Ion Cristea spune că mașinăriile care dau ora exactă l-au fascinat încă din primii ani de viață.

„Această pasiune a fost dintotdeauna! Când eram copil țin minte că tata avea niște ceasuri de buzunar mari, frumoase, mă tot uitam la ele şi tot mă întrebam cum funcționează. În timpul liceului, apoi în facultate eu împreună cu un coleg reparam toată noaptea ceasuri în cămin. De asemenea, mai era un coleg cu noi care repara aparate de radio și în felul acesta permanent am ținut legătura cu mecanismele de ceas, la care am și brevet“, ne povestește Ion Cristea.

Până în 1954 Palatul Culturii a fost Palat de Justiție. El este dat în folosință din 1925. „Ceasul nu a putut fi vizitat de la fabricarea lui din cauză că, deși este expus în trei săli de aproape 400 mp, accesul către turn nu se putea face decât prin podul Palatului. Când s-a făcut restaurarea s-au obținut toate aprobările și astăzi este chiar și un lift care ajunge aici, dar și un culoar bine protejat“, mărturisește gazda noastră.

25 de metri lungime, câteva tone și sute de piese

Întregul sistem al ceasului se întinde pe trei etaje, are o lungime de 25 de metri, cântărește câteva tone şi are sute de piese. Ion Cristea cunoaște ceasul din turnul Palatului Culturii din Iași ca-n palmă, până la cele mai mici detalii. „Este un ceas mecanic, ca urmare este supus la foarte multe variații de temperatură. Se dilată, se contractă, iar piesele fac ca el să meargă mai repede sau să rămână în urmă. Ceasul este cu carillon (asta înseamnă a cânta din clopote) și în total sunt opt clopote. Fiecare clopot este o notă muzicală. Pe fundal se aude mașinăria care amintește de Unirea Principatelor de la 1859“, ne atenționează acesta.

De-a lungul timpului, ceasul din turnul Palatului Culturii a suferit mai multe modificări. A fost creat chiar şi un mecanism prin care întreg sistemul să poată fi controlat electronic. „Împreună cu șeful Catedrei de Automatizări şi Calculatoare, Florin Pantelimonescu, am creat un dispozitiv care, cu ajutorul electronicii, reușește să controleze permanent, din secundă în secundă, mersul acestui ceas mecanic și să-l aducă la ora exactă“, ne specifică ieșeanul.

În turnul Palatului Culturii din Iași a urcat și Klaus Iohannis, președintele României. Acesta a fost uimit de mecanismul ce controlează mașinăria. „I-am zis că vreau să îi prezint ceasul şi m-a refuzat pentru că el cunoaște ceasul. Tatăl său a fost ceasornicar. Atunci am decis să îi arăt acest dispozitiv și a rămas foarte surprins“, adaugă Ion Cristea.

„Hora Unirii“ și ora exactă pot fi ascultate de la Iași oriunde în lume

Melodia care răsună din turnul cu ceas al palatului ieșean are o rezonanță specială pentru români. Imensul ceas din inima Iașului redă la fiecare oră fixă melodia „Hora Unirii“, compusă de Alexandru Flechtenmacher, pe versurile poetului Vasile Alecsandri, ce marchează în mod simbolic Unirea Principatelor de la 1859. „În 1925, când s-a dat în folosință ceasul, s-a înregistrat mecanic și «Hora Unirii» și astfel melodia se aude din oră în oră, în Iași. În 1970, timp de un an, s-a încercat același lucru și la Chișinău, dar, din păcate, era doar o stație care se auzea la 200 km și care a rămas să facă amplificarea în orașul Iași. În prezent, «Hora Unirii» se poate auzi în toată lumea: la New York, Vladivostok, Cercul Polar sau Ecuator.“ Inițial, „Hora Unirii“ se auzea pe o rază de până la doi kilometri în jurul Palatului, iar în anii ’60 era transmisă prin unde radio și un sistem de difuzoare în câteva puncte importante din oraș. În prezent, când imensul ceas de la Iași dă ora exactă, „Hora Unirii“ se aude peste tot în lume.

„Împreună cu conf. univ. Silviu Gurlui, de la Facultatea de Fizică din Iași, am realizat o instalație capabilă să capteze şi să distribuie, prin intermediul Internetului, sunetele originale emise de clopotele ceasului din turn. Instalația este montată în zona clopotelor, de unde sunt redate la calitate superioară sunetele emise de ansamblul de opt clopote, acționat de mecanismul ceasului din turn atât la ora exactă, când „ceasul cântă“, cât și la trecerea fiecărui sfert de oră“, explică Ion Cristea.

Timpul este sămânța Universului!

Viața printre ceasuri i-a oferit ieșeanului Ion Cristea o nouă perspectivă asupra timpului. „În legătură cu timpul sunt o mulțime de definiții, dar cea mai bună definiție este aceea că timpul este sămânța Universului.“

„Hora Unirii“ redată de ansamblul de clopote din turnul central al palatului este un simbol al Iașului. Sunetul din turnul palatului rămâne unic prin patina vremurilor care au „șlefuit“ acest ansamblu al ceasului cu carillon în mod natural, prin uzura mecanismelor, prin modificarea notelor (modificări ce apar la nivelul fiecărui clopot – îmbătrânire, pierderi de greutate sau depuneri de materiale străine sub forma unor filme subțiri, temperatura, umiditate etc.) sau prin modificări ce țin de restaurare și întreținere, prin grija expertului restaurator Ion Cristea.

Cum să faci singur un ceas

În ultima vreme oamenii par să fi revenit la vechile valori, iar lucrurile hand-made (realizate manual) sunt tot mai căutate. Laura Dumbravă face parte din tagma meşterilor hand-made şi a încercat de-a lungul timpului mai multe tehnici de lucru. De patru ani şi jumătate a creat în mediul virtual Făbricuţa de idei, un grup de meşteri hand-made cu 2.700 de membri din întreaga ţară. Scopul proiectului este de a împărtăşi idei despre tehnici hand-made, despre locurile de unde se pot procura materialele necesare etc. Făbricuţa de idei a fost şi sursa noastră de inspiraţie în prezentarea realizării manuale a unui ceas.

Materiale necesare

Pentru realizarea hand-made a unui ceas sunt necesare următoarele materiale: cadran de ceas din MDF sau o placă de vinil (cum se folosea la pick-up), chit de cuţit mai subţire (acesta este o pastă albă pe bază acrilică folosită la acoperirea găurilor sau a fisurilor apărute în lemn sau zidărie, care după uscare se poate acoperi cu orice vopsea şi se poate şmirghelui ), vopsele acrilice roz-magenta, maro, crem, ştampile de silicon (disponibile în librării), burete de aplicat, şmirghel, pensulă, adeziv pentru tehnica şerveţelului, şerveţel, lac pe bază de apă pentru protecţia finală, mecanism de ceas. Valoarea totală a materialelor nece­sare este de aproximativ 30 de lei.

Tehnica, pas cu pas

1) Pe o foaie A4 trasaţi un cerc care va delimita zona centrală şi apoi lipiţi cercul de ceas. Cu un şpaclu întindeţi într-un strat subţire chitul de cuţit, în afara cercului de hârtie, pentru a forma un fel de ramă.

2) Înainte de a se usca complet chitul de cuţit folosiţi ştampilele pentru a imprima forma lor. Spălaţi-le după fiecare utilizare pentru a lăsa o urmă cât mai bine conturată.

3) Cu ajutorul unei pensule bine înmuiate în apă, aplicaţi culoarea maro, insistând pe „şanţurile“ formate.

4) Apoi, cu un burete, aplicaţi roz, uşor, prin mişcări de tamponare, insistând de data aceasta pe părţile în relief.

Aşteptaţi să se usuce şi apoi aplicaţi un strat de culoare crem pe întreaga suprafaţă a ceasului.

5) Odată uscată vopseaua, şmirgheluiţi din loc în loc pentru a-i da un aspect de vechi, în special în zona centrală a ceasului.

6) La final puteţi îmbogăţi ceasul prin tehnica decoupageului. Decupaţi şerveţelul în forma pe care o doriţi.  Aplicaţi un strat de adeziv şi cu ajutorul unei pensule lipiţi şerveţelul prin mişcări dinspre centru înspre exterior. După ce vă asiguraţi că şerveţelul este lipit bine aplicaţi pe întreaga suprafaţă centrală un lac pe bază de apă. După uscare ataşaţi mecanismul de ceas şi cifrele.

Laura ZMARANDA