Sub semnul centenarului Marii Uniri, la Castelul Peleș a fost prezentată, timp de mai multe luni, o expoziție dedicată în exclusivitate reginei Maria a României. Despre un om se spune că este definit de faptele sale. În cazul Majestății Sale, faptele o definesc ca pe o mare româncă. Cu atât mai mare cu cât destinul său nu a fost legat prin naștere de aceste pământuri. Legătura cu România a fost una conștient asumată, însușită și onorată până la capăt. O lecție pentru generațiile de români care i-au urmat. Iar poporul pe care l-a servit a înțeles aceasta, a iubit-o și a onorat-o cum se cuvine.

Însă doar faptele, nu pot întregi imaginea unui om, chiar dacă îi definesc personalitatea. Trăirile, emoțiile, ceea ce numim într-un cuvânt magnetismul unei persoane, se transmit mai degrabă prin intermediul imaginilor, al hainelor, al obiectelor ce i-au aparținut. Acesta este lucrul de care vizitatorii expoziției de la Peleș s-au putut convinge. Deși restrânsă ca suprafață, concentrată în doar două încăperi, expoziția a reușit să-și capteze musafirii, să le completeze imaginea asupra acestui personaj de prim rang al istoriei noastre.

De fapt, se poate spune cu mâna pe inimă că Regina însăși a fost prezentă acolo, atât prin imaginile sale, dar și prin acel ceva imaterial care a rămas impregnat în obiectele ce i-au aparținut.

Colecționari privați și muzee au colaborat în premieră

Deosebit la această expoziție a fost și faptul că a adus laolaltă obiecte aflate în colecții diferite, aparținând unor muzee sau persoane particulare. Arhivele Naționale ale României, precum și marile muzee din Capitală – Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti“ și Muzeul Național Cotroceni și-au alăturat exponatele celor aparținând pasionaților și generoșilor colecționari privați Daniel – Cosmin Obreja, Paul – Cezar Florea, Răzvan Brâncoveanu, Mihai Ghyka, Adina Nanu și Vlad – Andreas Grunau.

Organizatorii au ordonat exponatele astfel încât să urmărească, pas cu pas, viața Majestății Sale. La intrare, vizitatorii au fost întâmpinați de un portret realizat în anul 1936 de pictorul Philip de Lászlo, operă aflată în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și expusă pentru prima dată la Peleș. Tabloul o înfățișează pe regină la deplina maturitate, reușind să transmită o reală emoție privitorilor. În aceeași încăpere s-au aflat mai multe fotografii și un portret din tinerețe al prințesei britanice Maria de Edinburgh, fiica principelui Alfred al Marei Britanii, duce de Edinburgh, și a marii ducese Maria Alexandrovna a Rusiei, care mai târziu avea să devină Regina Maria a României. Numeroase podoabe, bijuterii și obiecte mărunte au completat această parte a expoziției. Una dintre piesele de rezistență a reprezentat-o trusa de scris pentru voiaj, pe care a primit-o drept dar de logodnă în 1892.  Alături s-au aflat și mai multe scrisori olografe și pagini din jurnalele Reginei. Scrisul caligrafic, clar, ordonat, precum și tușa hotărâtă a peniței au arătat încă o dată celor care știu să privească principalele trăsături de caracter ale acestui personaj istoric.

Iubind România și dincolo de moarte

Un alt modul al expoziției a fost structurat pe costumele populare care au aparținut reginei. Atât costumele specifice Argeșului și Muscelului, cât și unul cu elemente compozite reflectă dragostea adâncă pe care Maria a purtat-o României și tradițiilor sale. Pe lângă costume, modulul a fost completat cu numeroase fotografii înfățișând-o pe suverană în diverse ținute populare.

Dar, fără nicio îndoială, cel mai atrăgător element al expoziției a fost mantia purtată cu ocazia încoronării ca regină a României Mari la Alba-Iulia, în 15 octombrie 1922. Realizată după schițele pictorului Costin Petrescu, în atelierele Elena Niculescu – Frunzeanu din București, mantia de încoronare este decorată cu scuturile heraldice ale Marii Britanii și ducatului Saxa – Coburg – Gotha, ca o amintire a originilor reginei, dar și cu însemnele provinciilor istorice românești, ca emblemă a prezentului.

În aceeași încăpere s-au aflat și fotografii care reflectă participarea reginei la război. Privind aceste imagini, titlul de „Mama răniților“, acordat cu atâta dragoste de către tinerii loviți de gloanțele dușmane, capătă noi valențe. În mijlocul acestor mărturii ale unor vremuri aprige, un element de intimitate subliniază latura umană a personajului. O mică valiză, cuprinzând o perie, o oglindă și alte câteva elemente de îngrijire personală, amintește că regina era și ea om, cu dureri, nevoi și slăbiciuni, pe care însă învățase să le ascundă, pentru a-i întări pe cei din jur.

Și, ca o subliniere a laturii umane, într-o anexă a celei de-a doua încăperi a expoziției se află cele două casete în care s-a aflat inima reginei. Alături de ele se află testamentul, scris cu aceleași litere clare și hotărâte, dar în limba română. „Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută“, a urat, în ultimele sale dorințe, regina Maria țării sale.

Alexandru GRIGORIEV

GALERIE FOTO

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti