Fabrica de zahăr de la Luduș a fost salvată de fermieri

În ultimii ani suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr au scăzut considerabil, iar acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că fabricile de zahăr s-au închis una după alta. Mai mult, în țară nu mai există nicio fabrică cu capital românesc, iar vestea că și fabrica de la Luduș se va închide i-a determinat pe fermierii din Transilvania să facă tot posibilul pentru a împiedica acest lucru. Și au reușit pe ultima sută de metri!

Grupul francez Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța, care a intrat pe piața românească în 1992, a anunțat intenția de a închide fabrica și de a concedia cei 150 angajați. Motivele? Costurile de producție ridicate și rentabilitatea scăzută survenită din cauza liberalizării pieței, adică din 2017. Dacă și această fabrică s-ar fi închis, din 33 de fabrici de zahăr câte existau în 1990, în România ar mai fi rămas doar fabrica din județul Neamț, deținută de grupul austriac Agrana.

Numeroși fermieri din 9 județe din centrul țării, reuniți în Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „Beta“, au purtat îndelungi tratative cu acționarii fabricii și au reușit să ajungă la un acord de principiu prin semnarea unui memorandum de achiziție a fabricii de către fermierii români. Domnul Teodor Aflat, un important fermier din zona Transilvaniei, împreună cu un grup de 400 de fermieri au participat la negocieri și au convins grupul francez să le vândă pachetul majoritar de acțiuni, deci să salveze fabrica de la închidere și demolare. Oferta fermierilor din Transilvania către patronatul francez, care a deținut până acum fabrica de la Luduș, a fost cumpărarea a peste 98% din acțiuni. Nu există însă prea multe date cu privire la conținutul contractului, din cauza unui acord de confidențialitate între fermierii români și reprezentanții grupului francez, însă cert este că primul pas a fost făcut. Acest lucru le dă speranțe cultivatorilor din Transilvania pentru a înființa noi culturi anul viitor, mai ales că anul acesta prețul, comparativ cu cel al producțiilor obținute la alte culturi, a fost unul foarte bun. Dincolo de acest aspect, fermierii vor fi și mai motivați să semene suprafețe mai mari de sfeclă de zahăr, mai ales că acum sunt și acționari.

Asociația cultivatorilor de sfeclă de zahăr cuprinde fermieri din 9 județe: Alba, Mureș, Cluj, Sibiu, Bistrița, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov, care au cultivat anual între 7.000 - 8.000 ha de sfeclă de zahăr, numind-o adesea chiar și cultura de aur. În județul Mureș, acolo unde se află și fabrica, au fost cultivate în acest an doar 350 ha cu sfeclă de zahăr, nici măcar 10% față de altădată, dacă ținem cont de faptul că în anii anteriori suprafața cultivată cu această specie se ridica la aproximativ 4.000 ha.

De ce ar trebui să ne bucure atât de mult reușita fermierilor din Transilvania? Pentru că vom mai consuma totuși zahăr românesc. Statisticile arată că până în 2021 zahărul obținut din sfecla de zahăr cultivată în România a asigurat aproximativ 25% din necesarul de consum intern, adică 500.000 tone zahăr/an.

Larissa DINU