Deși ziua oficială de naștere a poetului nepereche este 15 ianuarie 1850 și data la care aceasta este serbată a devenit Ziua Culturii Române, nu este deloc sigur că ziua de naștere ar fi aceasta. Declarat poet național, Eminescu s-a născut cu numele Eminovici, cel care i-a schimbat numele de familie, Iosif Vulcan, fondatorul revistei Familia, făcând acest lucru pentru că Eminovici nu era destul de românesc. Pe atunci, revista Familia apărea în Ungaria, la Pesta... Dar când s-a născut cel mai important poet român al tuturor timpurilor?

Ziua oficială este cea consemnată în certificatul de botez

Ei bine, în arhivele gimnaziului din Cernăuți, data nașterii sale este ziua de 14 decembrie 1849, iar în registrele Junimii din Iași Mihai Eminescu își trecuse data nașterii în ziua de 20 decembrie 1849. Iar această dată a fost menționată și mai târziu de fratele poetului, ofițerul Matei Eminovici, care spunea că ar fi văzut această dată într-o psaltire a tatălui său. Și totuși, de unde a apărut data de 15 ianuarie 1850, ipoteză susținută și de Aglae, sora poetului? Ziua de 15 ianuarie a fost preluată de criticul literar Titu Maiorescu în lucrarea sa Eminescu și poeziile lui și, datorită prestigiului său, această zi a rămas drept dată oficială în istoria literaturii române. Dar, deși există toate aceste posibile zile de naștere, există o singură zi oficială de naștere a poetului Eminescu: ziua de 21 ianuarie 1850, cea consemnată în certificatul său de botez. Acest act este semnat de preotul Ioan Stamate din Botoșani, de nașul lui Eminescu, stolnicul Vasile Iurașcu, bunic din partea mamei, și de părinți.

Când și de ce a murit

Există dubii și în privința decesului său pentru că motivul morții și afecțiunea de care suferea sunt încă mistere și surse inepuizabile de teorii mai mult sau mai puțin credibile în ultima sută de ani. Una dintre variante este tot o dată de 15, mai exact 15 iunie 1889, iar locul morții este sanatoriul de boli mintale „Caritatea“ al medicului Șuțu, de pe strada Plantelor, unde poetul își dădea ultima suflare la nici 40 de ani. Decesul marelui poet ar fi fost constatat a doua zi, pe 16 iunie, iar raportul oficial este destul de ambiguu și nu lămurește câtuși de puțin cauza morții lui. De asemenea, la autopsie, creierul său nu a putut fi studiat deoarece fusese uitat pe o fereastră deschisă, unde s-a descompus destul de repede. Deși nu a fost confirmat, medicii semnalaseră simptomele unei tulburări psihice.

Teorii

S-ar părea că misterul morții lui Eminescu a fost îngropat odată cu înmormântarea sa în cimitirul Bellu. Potrivit doctorului în literatură și eminescolog la Memorialul Ipotești din Botoșani, Valentin Coșereanu, nu se știe cu certitudine totul despre moartea lui Eminescu. Există însă trei teorii importante... Una dintre acestea, prezentată de eminescologul Coșereanu, este uciderea lui Eminescu de către un pacient al aceluiași sanatoriu prin aplicarea unei lovituri puternice. Cum s-ar fi produs lovitura și de ce? Criticul spune că Eminescu se plimba prin curtea sanatoriului în care era internat și, pentru că încerca să învețe pe cineva Deșteaptă-te, Române, a început să cânte tare versurile. Și atunci ar fi fost lovit de acel pacient cu o scândură în cap. După doar două zile poetul ar fi murit și se bănuiește că moartea i s-ar fi tras de la această lovitură puternică în cap. Există o altă variantă oarecum în legătură cu lovitura la cap primită de la pacientul sanatorului, iar moartea poetului ar fi survenit de la o infecție în urma loviturii. Rana de la cap s-ar fi infectat și ar fi dus la complicații.

Victimă a sistemului medical românesc...

Malpraxisul este o altă variantă despre care s-a tot discutat de-a lungul vremii, Eminescu fiind o victimă a sistemului medical românesc din secolul al XIX-lea și a unor medici care l-ar fi diagnosticat greșit. Despre bolile de care ar fi suferit Eminescu s-a tot vorbit, dar acestea sunt infirmate de Ovidiu Vuia, medic neuropsihiatru, cercetător științific, autor a peste o sută de lucrări din domeniul patologiei creierului: „Eminescu nu a suferit de sifilis și nu a avut demență paralitică“, spunea specialistul într-un articol publicat în New York în 1987 și reluat în lucrarea sa „Despre boala și moartea lui Eminescu.“ Vuia a precizat clar că Eminescu fusese diagnosticat greșit.

„Suntem români și punctum“

Indiferent de ziua sa de naștere sau cauzele decesului, valoarea poetului Eminescu nu poate fi contestată vreodată. Promotor al dragostei de neam, țară, limbă, Eminescu s-a inspirat mereu din folclor, acesta fiind un izvor permanent de inspirație pentru poet. De altfel, niciun alt scriitor român nu a fost convins mai mult decât Eminescu despre importanța folclorului pentru creația cultă. El a prelucrat și valorificat creația populară retopind-o, rafinând-o și cristalizând-o. Poetul a reușit să abordeze motive remarcabile, folclorul și istoria neamului sub postura identității naționale, țara fiind vie prin trecut și prin poporul său viteaz. 

În creațiile sale, Eminescu a promovat prețuirea idealurilor de bine, frumos și adevăr, a dragostei față de neam, limbă și origini.

„Limba este organul prin care neamul își cunoaște ființa sa proprie, organul prin care acest neam moștenește avutul intelectual și istoric al strămoșilor lui.“

De altfel, în toate timpurile, limba a constituit tezaurul fără de preț al unui popor, al unei națiuni. Poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie este o radiografie a valorilor naționale care au caracterizat spațiul românesc de-a lungul vremii.

O țară de mărimea Europei îi datorează creșterea economică

Dar dacă românii și România îi datorează enorm lui Eminescu, Brazilia îi mulțumește poetului pentru creșterea economică din ultimii ani. Cum așa, când știm cu toții că Mihai Eminescu a fost poet, jurnalist, sociolog, politician, nu și economist? Ei bine, printre studiile poetului Eminescu există și unul care se numește Teoria Statului Organic, tocmai această lucrare fiind baza exploziei economice a Braziliei în perioada 2000-2012. Cu ocazia decernării de către Academia Română a titlului Doctor Honoris Cauza, în 2003, ambasadorul Braziliei de atunci, Jeronimo Moscardo, a mulțumit poetului și țării noastre: „Mulțumesc României și în special domnului Eminescu pentru faptul că Brazilia a cunoscut cea mai mare creștere economică din lume.“

Simona-Nicole David