reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Sep 2022

Syngenta a sprijinit plantarea a 8.000 de puieți forestieri la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească

Importanța arborilor, arbuștilor și a perdelelor forestiere este vitală, la fel ca și acțiunile de plantare a acestora, acțiuni ce contribuie la eforturile globale de împădurire, la refacerea ecosistemelor deteriorate și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. O veste bună a venit chiar de Ziua Internațională a Pădurilor, moment sărbătorit prin plantarea de arbori și arbuști, precum și de realizarea unor perdele forestiere. Acțiunea a fost sprijinită de Syngenta România, una dintre principalele companii globale prezente local, furnizoare de inputuri agricole. 

Astfel, Asociația Plantăm fapte bune în România și studenții Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București au marcat Ziua Internațională a Pădurilor, sărbătorită la 21 martie, cu o inițiativă de împădurire, pe o suprafață de 1,7 hectare la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească.

Poza4

Potrivit unui comunicat transmis de Syngenta România, „8.000 de puieți forestieri reprezentând mai multe specii de arbori și arbuști vor acoperi o suprafață de aproximativ 1,7 hectare, acțiune ce are ca scop creșterea gradului de conștientizare a importanței perdelelor forestiere în agricultură.”

Totodată, în cadrul proiectului, va fi plantată o perdea forestieră în zona fermei și o suprafață de 1 hectar pe un teren cu un sol depreciat.

"Activitățile de împădurire pe care le organizăm la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, alături de Plantăm fapte bune în România, cu sprijinul Syngenta România prezintă atât o componentă silvică (plantarea a 8.000 de puieți forestieri din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar roșu, mesteacăn, tei, frasin comun, ulm, paltin, arțar tătărăsc, salcâm, sălcioară, măceș, păducel, salbă moale, sânger și porumbar, sub forma unei perdele de protecție), cât și una educativă, prin implicarea studenților noștri în toate etapele acestui demers, de la proiectare la execuție", a declarat Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu (USAMV București, Facultatea de Agricultură, Specializarea Silvicultură).

Perdele forestiere 

În agricultură, perdelele forestiere pot atenua efectele schimbărilor climatice și pot contribui la creșterea calității solurilor. În 2018, compania Syngenta, împreună cu Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, au pus bazele centrului Interra® Farm cu scopul pregătirii și instruirii viitoarei generații de fermieri în domeniul practicilor agriculturii sustenabile. La acțiune au participat studenți ai Facultății de Horticultură din București, pentru care experiența practică are un impact semnificativ, prin planificarea unei astfel de activități, obiectivele pe care le urmărește crearea unei perdele forestiere și impactul asupra comunității.

”Activitățile ecologice sunt un obiectiv al misiunii noastre, fiind o modalitate excelentă de a cultiva responsabilitatea socială și de a crea ecosisteme durabile ca suport al educației și al valorilor științifice pentru generațiile actuale și viitoare.”, spune decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică.  

Acțiunea de împădurire va fi precedată de o prezentare a importanței perdelelor forestiere în agricultură, pe care Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu o va susține pentru studenții participanți.

Peste 2 milioane de puieți plantați

Din 2011, asociația Plantăm fapte bune în România a contribuit la plantarea și îngrijirea a peste 2.000.000 de puieți care împăduresc astăzi 524 de hectare din 42 localități (35 de județe) ale țării. Dacă până în pandemie, 44.000 de voluntari au participat la aceste acțiuni, în ultimii doi ani munca acestora a fost înlocuită cu zilieri și echipamente mecanizate. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant pe parcursul celor 170 de ani de existenţă. USAMV are 7 facultăți și peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca “o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”. Universitatea are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Poza9

Clubul Fermierilor: „România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi”

Clubul Fermierilor Români are o înțelegere foarte bună a puterii și resurselor agriculturii românești și consideră că nu există niciun risc privind securitatea alimentară națională. România este o țară puternică agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs speculațiilor privind riscul de securitate alimentară, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români (CFRO). 

Clubul Fermierilor Români elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale, realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

Clubul Fermierilor Români trimite către autoritățile române analize săptămânale privind piața cerealelor la nivel național, regional și global, evidențiind impactul pentru România.

Clubul nu a făcut și nu va face estimări și scenarii de evoluție privind prețul la raft al produselor agroalimentare, ne referim in particular la speculațiile din ultimele zile privind o presupusă criză a uleiului de floarea-soarelui și evoluția prețului acestui produs.

În ceea ce privește situația stocurilor și tendințele privind prețul la semințele de floarea-soarelui și a uleiului procesat, Clubul Fermierilor Români precizează că mecanismele de piață stabilesc prețurile, iar contextul geopolitic poate genera speculații, dar acestea nu au niciun temei să se manifeste în prezent în România.

Guvernul României cunoaște și monitorizează situația stocurilor de cereale si produse agroalimentare la nivel național, are la dispoziție mecanisme de intervenție pentru a aplica strategia cea mai potrivită în funcție de evoluția situației în care România se regăsește la nivel regional și internațional.

Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind evoluția prețului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face următoarele precizări în legătură cu declarațiile despre acest subiect și modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendințele din piața de cereale, în mod particular cea a semințelor de floarea-soarelui, în contextul generat de războiul din Ucraina.

  • România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui la nivel european și are capacitatea de a-și asigura singură consumul intern și necesarul de procesare.
  • România este un rezervor de materie primă pentru Uniunea Europeană, este net exportator. Criza regională este un moment potrivit de analiză pentru a găsi modalitățile necesare de a procesa mai mult în țară, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru țara noastră.
  • Conjunctura regională, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mării Negre, generează efecte care afectează toată Europa, nu doar România.
  • România are fabrici de procesare și capacități de producție pentru a susține producția de ulei din materia primă proprie necesară consumului intern și nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum național.

Clubul Fermierilor Români susține cu responsabilitate că țara noastră are toate resursele agroalimentare, că dispune de o capacitate strategică europeană în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie să fie folosit pentru a genera speculații privind presupuse riscuri la adresa siguranței și securității alimentare a cetățenilor României.

Divizia AGRO a grupului CIECH intră pe piața din România. Cât vrea să investească și ce cifră de afaceri vizează

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie va avea sediul în București și va deservi clienții din domeniul agricol din România, începând chiar din luna martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani.

O echipă mixtă româno-poloneză formată din 20 de persoane va asigura derularea activității CIECH Agro România. Membrii echipei vor fi implicați în construirea unei rețele de distribuție a produselor fitosanitare din portofoliul companiei pe piața românească, în rândul principalilor comercianți cu ridicata și în distribuția numerică în unitățile de comerț cu amănuntul, precum și în asigurarea consultanței agrotehnice de către reprezentanții CIECH.

Înființarea CIECH Agro România este un nou pas în dezvoltarea activității agrobusiness a CIECH în România și survine în urma unei îndelungate activități de export de produse fitosanitare pe piața locală. Scopul acesteia va fi construirea unei rețele largi de distribuție și furnizarea către fermierii români a unor produse care asigură o protecție eficace a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology”), care reprezintă un răspuns la provocările legate de agricultura durabilă și Pactul Ecologic European.

„Clienții din România așteaptă produse de înaltă calitate, prețuri ajustate la economia producției de recolte și servicii de logistică fiabile. CIECH îndeplinește toate aceste criterii și, având în vedere experiența favorabilă și perspectivele optimiste în legătură cu dezvoltarea agriculturii în această țară, decizia de a înființa CIECH Agro România a fost o cale de dezvoltare firească pentru noi. Principalul obiectiv de afaceri al companiei va fi să extindă și mai mult activitatea agroindustrială a Grupului CIECH și să ofere fermierilor români produse care să asigure o protecție eficientă a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT, precum și o gamă largă de programe de protecție pentru porumb”, a declarat Wojciech Babski, CEO BU Agro CIECH.

Câte produse au în portofoliu

Portofoliul CIECH Agro România include 15 produse din oferta CIECH Sarzyna și a Proplan (un furnizor spaniol de produse fitosanitare, deținut de Grupul CIECH) și urmează să fie diversificat în viitor. Acest lucru va permite companiei să ofere erbicide și fungicide pentru protecția recoltelor esențiale din România, cum sunt cele de porumb și alte culturi de cereale.

Potrivit oficialilor companiei, produsele vor fi importate din Polonia și Spania, cifra de afaceri estimată în România fiind de aproximativ 4 milioane de euro.

Piața locală a produselor fitosanitare se dezvoltă într-un ritm alert, depășind în ultimii ani valoarea de 600 milioane de euro și, astfel, dublându-se în dimensiuni într-un interval de 10 ani. În anii următori, piața de produse fitosanitare din România este estimată să crească între 4% și 6%, în pofida dificultăților asociate cu Pactul Ecologic European. 

Glifosatul, plasa de siguranță a agriculturii conservative

Agricultura conservativă este prezentată, în mod obișnuit, ca o combinație inteligentă între eliminarea lucrărilor solului, acoperirea permanentă a acesteia și stabilirea rotațiilor adecvate. Uităm sistematic să subliniem că acest lucru este adesea posibil doar cu ajutorul erbicidelor totale care permit fermierului să scape de buruieni fără ajutorul aratului sau prășitului. Evoluția a constat în apariția unor molecule precum paraquat, 2-4 D, apoi glifosat, ceea ce a permis dezvoltarea simplificării lucrărilor solului și a semănatului direct.

De la începutul agriculturii, lucrarea solului a fost folosită, în principal, pentru fertilizarea culturilor prin oxigenarea materiei organice, arătura făcând posibilă îngroparea vegetației. În ultimele decenii, adâncimea și viteza arăturii au crescut foarte mult, odată cu dezvoltarea masivă a mecanizării.

Fertilizarea minerală în sine foarte eficientă și selecția soiurilor/hibrizilor potrivite s-au dezvoltat în paralel. Consecința este un salt gigantic al productivității care a permis corporațiilor industriale să încredințeze pentru prima dată producția agricolă fermierilor. În acest sistem, conceptul de sol hrănitor a cedat treptat locul solului „susținător“, pregătit, protejat și îmbogățit pentru a da o recoltă. Acest sistem a dat rezultate foarte bune până astăzi, permițând statelor slăbite și înfometate din anii 1940 să devină unii dintre principalii exportatori de produse agricole din lume. Contextul s-a schimbat însă odată cu apariția problemelor de mediu induse de folosirea necorespunzătoare a solului și care reflectă degradarea acesteia: eroziune, reducerea cantității de materie organică, pierderea elementelor fertilizante, reducerea activității biologice etc. Devenind din ce în ce mai puțin vii și fertile, solurile agricole nu mai pot face față fără structurări mecanice grosiere, fertilizare alogene organică sau minerală sau chiar irigații.

Glifosatul face posibilă suprimarea eficientă a vegetației nedorite fără a atinge solul, adică rapid, ușor de implementat, foarte economic și cu un consum de energie extrem de redus. De asemenea, are un avantaj agronomic semnificativ, și anume prășitul în același timp păstrând mulciul intact, fără a permite germinația, spre deosebire de distrugerea mecanică a buruienilor. Acest lucru explică, fără îndoială, popularitatea și utilizarea sa de către fermieri, precum și de către grădinarii amatori, de cei care întrețin podurile și drumurile sau chiar de către militari. Desigur, acest produs „miracol“ ridică probleme complexe. Prima întrebare ridicată este popularitatea glifosatului, ceea ce îl face cea mai bine vândută și utilizată moleculă de erbicid din lume, cu mult dincolo de cercul agriculturii de conservare. Rezultă că produsul este folosit de toată lumea, nu întotdeauna în condițiile potrivite, în dozele potrivite, nu întotdeauna din motivele corecte și, în consecință, îl găsim prezent în multe analize de calitate a apei.

Al doilea fenomen este o consecință a primului și devine mai îngrijorător la nivel agronomic: natura ocolește un obstacol cu atât mai ușor dacă acesta este repetat și răspândit. Utilizarea sistematică a glifosatului duce inevitabil la fenomene de rezistență. Aceste rezistențe nu sunt legate de glifosatul în sine, ci de modul și intensitatea de utilizare a acestuia. De exemplu, în Franța există mai multă rezistență a populațiilor de raigras și coada vulpii la sulfoniluree. Primul caz francez de buruiană rezistentă la glifosat a fost o populație de buruieni în podgorie, cultură în care acest produs este utilizat pe scară largă. Mai mult, aceste fenomene de rezistență apar mult mai rapid atunci când produsul este utilizat singur deoarece utilizarea mai multor ingrediente active face posibilă eliminarea încrucișată a indivizilor rezistenți (o plantă rezistentă la glifosat are șanse mici de a fi mai rezistentă la un alt ingredient activ). Astfel, australienii au fost nevoiți să reintroducă paraquat-ul în combinație cu glifosatul pentru a obține ceea ce ei numesc o „băutura dublă“. Același fenomen se observă în America de Nord și de Sud, unde soia și porumbul modificate genetic RR (Round-Up Ready) sunt utilizate pe scară largă și induc un număr mare de treceri pre-emergență și postemergență.

Al treilea și ultimul punct este desemnare a glifosatului ca simbol al agriculturii intensive, care distruge mediul și dăunează sănătății umane.

Această stigmatizare este, fără îndoială, de trei feluri: utilizarea internațională masivă a produsului, legătura sa evidentă cu OMG-urile cultivate astăzi și, în sfârșit, implicarea de lungă durată a companiei Monsanto în operațiuni militare cu guvernul Statelor Unite de la războiul din Vietnam la pulverizarea concentrată de glifosat pe plantațiile de coca din America Latină.

Scopul glifosatului este de a suprima organismele vegetale: molecula este un analog de aminoacid căruia i se grefează o grupă chimică diferită: glicină-fosfonat, a cărui contracție dă numele moleculei. Acest compus perturbă sinteza anumitor aminoacizi esențiali și compuși vegetali, ducând la moartea plantei care a absorbit erbicidul.

Deoarece glifosatul este slab absorbit în stare pură i se adaugă aditivi meniți să faciliteze absorbția acestuia (surfactant, surfactanți etc.). Deoarece glifosatul acționează în mod specific într-o cale biochimică a plantelor, a fost mult timp considerat inofensiv pentru animale și mediu. Cu toate acestea, datorită popularității și a legăturii sale puternice cu problema OMG-urilor, o multitudine de studii științifice au fost efectuate în întreaga lume și pun în perspectivă siguranța ingredientului activ.

În primul rând, glifosatul, care nu este foarte mobil, tinde să se concentreze în soluri care îl primesc în mod regulat. Această concentrație are ca efect perturbarea absorbției anumitor elemente minerale de către culturi, precum manganul, fierul, calciul sau magneziul. Această lipsă de absorbție ar putea fi cauzată de mai multe mecanisme conform lui D. Huber de la Universitatea din Purdue: ar bloca fizic o parte din oligoelementele disponibile în mediul rădăcină printr-un fenomen de chelare.

În al doilea rând, ar dăuna populațiilor de microorganisme din rizosferă care facilitează absorbția mineralelor. În final, aceste fenomene ar fi amplificate pe o cultură RR care reemite în sol prin rădăcini glifosatul pe care l-a absorbit și pe care nu îl poate metaboliza (digera). Acest cercetător merge mai departe și crede că nu glifosatul este responsabil de moartea plantelor, molecula ar suprima doar sistemul imunitar al acestora din urmă care ar fi apoi victima ciupercilor și bacteriilor patogene. Semănatul direct, concentrând materia organică la suprafață, ar putea amplifica fenomenul prin concentrarea glifosatului în apropierea rizosferei. Acest tip de rezultat a fost confirmat și de profesorul Romheld, de la Universitatea din Stuttgart, care a arătat impactul negativ al glifosatului asupra creșterii rădăcinilor culturilor RR în prezența glifosatului, rapid și în doze mici în comparație cu alte erbicide.

Începând cu reforma PAC-ului din 1992, fermierii francezi au căutat și cultivarea solului redusă pentru a comprima costurile de producție. Totuși, spre deosebire de sistemele de pionierat din America de Sud, Europa de Est sau Australia, agricultura europeană a evoluat într-un context social, de reglementare și de mediu mult mai restrictiv, forțând-o să meargă mai departe de trusa „semănat direct + OMG + glifosat“ și conducând în special să crească schimburile cu actorii din agricultura ecologică, ei înșiși în căutarea unor soluții agronomice și tehnice. Sistemele de agricultură de conservare (sau chiar agroecologică, pe sol viu, ecologic intensiv etc.), ale căror principii le-am redefini drept agricultură bazată pe organizarea naturală a solului (nelucrat și mereu acoperit), urmăresc producerea unui maxim de biomasă vegetală în mod permanent pentru a-i crește fertilitatea fizică, chimică și biologică. În acest context, glifosatul sau alte materiale active existente sau viitoare fac posibilă exercitarea controlului asupra acestei biomase fără a atinge solul. Pe baza principiului conform căruia, controlul resturilor vegetale este legat de controlul plantelor existente în sistem (sufocare, competiție, alelopatie, mulcire, fertilizare localizată, rotație etc.), erbicidele sunt un mijloc de împingere a sistemelor foarte departe fără a prelua controlul riscului excesiv.

Acest lucru întărește ideea că utilizatorii trebuie să se protejeze în mod imperativ, să ia măsurile necesare pentru a preveni „plutirea“ moleculelor în atmosferă și în apă și, în sfârșit, că este esențială implementarea unor soluții tehnice și agronomice pentru a reduce utilizarea la maximum a pesticidelor.

Odată cu „bolul de praf“ american din anii 1930, apoi cu problemele serioase de eroziune din Brazilia în anii 1970, fermierii și oamenii de știință descoperă că eliminarea lucrărilor solului poate reduce sau chiar elimina problemele de degradare a solului. Continuând această operațiune de „nelucrare“ în mod continuu, ei realizează că solurile își găsesc o organizare comparabilă cu cea a unei lunci, ceea ce face posibilă producerea ca într-un sistem convențional sau chiar mai mult, cu costuri de producție foarte reduse în mecanizare și în forța de muncă. Într-un fel, tot ce trebuie să faci este să prășești solul, să semeni o cultură, să o protejezi și să o fertilizezi pentru a produce recolte bune: agricultura americană a trecut de la lucrarea mecanică a solului la cea chimică. Odată cu introducerea rezistenței la glifosat în culturi, sistemul devine și mai simplu și mai profitabil, dacă nu și sustenabil în timp.

În concluzie, trebuie recunoscut că datorită glifosatului fermierii și tehnicienii de pionierat dezvoltă sisteme agroecologice performante, eficiente și inovatoare, bazate pe soluri vii. Și, cu cât dezvoltăm și validăm mai mult soluții alternative, cu atât va deveni mai puțin necesar.


Pentru a urmări dezvoltarea agriculturii conservative, fără a-și asuma riscuri nechibzuite, strategia constă în găsirea de noi pârghii de acțiune, chiar dacă înseamnă restrângerea utilizărilor produsului fără a-l interzice. Glifosatul a fost pilonul de bază al semanatului direct, devenind plasa de siguranță a agriculturii conservative.


Daniel BOTĂNOIU

Criza forței de muncă din agricultură. Un fermier din Bucovina și-a adus muncitori din Indonezia

Mihai Tivodar, din Câmpulung Moldovenesc, este un om ambițios și, ca orice bucovinean, când se apucă de treabă vrea să o facă cât mai bine. Are o mică fermă de pui de care se ocupă de aproape 10 ani.

„Afacerea are trei componente. Primul segment este vânzarea de pui vii către populație, apoi creșterea și abatorizarea, pe de altă parte. Am investit și într-un punct de abatorizare, de capacitate mai mică decât cele industriale. Al treilea segment este al creșterii și vânzării curcanilor; am un partener în Austria cu care lucrez. Am plecat de la zero, am împrumutat 20 de mii de lei de la mama și așa am pornit. Am făcut totul cu forțe proprii, fără rate la bănci, fără bani europeni.“ Mihai spune că, înaintea beneficiilor financiare, și-a pus, întotdeauna, clienții. „Trebuie să faci muncă de calitate ca să-ți păstrezi clienții, orice compromis te costă pe piață... Ai un client nemulțumit, îți pleacă alți zece. Suntem foarte atenți și cum ne creștem puii pentru sacrificare, vrem ca oamenii să mănânce sănătos. Producem noi hrana pentru păsări, nu folosim antibiotice și, dacă este cazul, întrebuințăm medicamente din plante.“

Din Jakarta la Câmpulung

Lucrurile au mers bine, mărturisește Mihai, până în momentul în care nu a mai avut cu cine să lucreze. „Am muncit eu cu soția, dar cu greu am putut să facem față. Soția mea este din Indonezia, am cunoscut-o grație tehnologiei moderne, pe Internet, ne-am întâlnit, ne-am plăcut, ne-am căsătorit. Acum avem și un băiat de șapte ani și, mai în joacă, mai în serios, ajută și el la hrănirea puilor...Când mi-am dat seama că nu mai găsesc oameni cu care să lucrez, am discutat cu soția și ne-am gândit să aducem din Indonezia.“

Cristina este o femeie curajoasă. După ce l-a cunoscut pe Mihai și s-au căsătorit, a trecut de la cariera în modeling din Jakarta la creșterea puilor și curcanilor în Câmpulung Moldovenesc. „Mi-a fost greu la început, recunosc. Sunt aici de zece ani și în primul an din cauza frigului am făcut tot felul de alergii. Nu eram obișnuită cu iarna și cu gerul, m-am obișnuit treptat și acum chiar mă simt ca acasă, aici în Bucovina, nu mai sufăr când vine frigul. La început eu și cu soțul meu ne ocupam cu toate la fermă. Pentru mine a fost greu până am învățat. Acum am adus  femei din Indonezia să ne ajute. Le-am dat cazare și masă și un salariu mult mai bun decât ar fi câștigat acolo. Sunt harnice, lucrează foarte bine.“

Feny este una dintre indoneziencele care lucrează la fermă. „Mă simt fericită că am venit aici, este o altă lume, am învățat multe într-un an de când lucrez. Nu știam nimic despre creșterea puilor, dar am învățat repede, nu mi se pare foarte greu. De când sunt aici am reușit să strâng bani, acasă, în Jawa, n-aș fi reușit.“

Criza se va accentua...

Mihai Tivodar crede că actuala criză a forței de muncă care a lovit și agricultura României se va accentua în următorii ani și este convins că mulți fermieri îi vor urma exemplul.

„Am ajuns să nu mai avem oameni serioși cu care să putem lucra. Dacă autoritățile nu se vor implica și nu vor găsi soluții eficiente, singura variantă rămâne forța de muncă de afară, din Orient, în special. Fetele care lucrează la mine sunt mulțumite, le dau în jur de 400 de dolari pe lună, echivalentul salariului minim pe economie din acest an. În Indonezia un venit mediu ar fi în jur de 100-150 de dolari. Aici au asigurate toate condițiile și pot să-și economisească banii pe care-i primesc. Probabil că, pe termen lung, nu aceasta ar fi soluția, să importăm și să exportăm, la rândul nostru, forță de muncă. Cei care guvernează ar trebui să se gândească mai profund la acest lucru. Oamenii buni pleacă din țară pentru că sunt dezamăgiți de ceea ce li se oferă. Odată cu pandemia și creșterile uriașe de prețuri nici nu văd lucrurile prea bine în următoarea perioadă. Cred că abia la toamnă se va vedea mai bine efectul scumpirilor din ultimele luni.“

Chiar dacă nu pare prea optimist, în condițiile economice actuale, Mihai și-a făcut, ca orice om întreprinzător, planuri de viitor. Vrea să-și dezvolte capacitatea de abatorizare și să înceapă să investească în agroturism și gastronomia locală pentru că Bucovina este o permanentă atracție turistică. Cristina speră că, dacă proiectele lor vor prinde viață, își va putea întâmpina oaspeții și cu delicatese de la ea de acasă, din Indonezia.

Vasile Braic

Turbulențe în Agribusiness – Trenduri și soluții la provocările din agricultură

Agribusiness-ul a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, integrarea noilor soluții ca urmare a progreselor tehnologice fiind absolut necesară pentru a face față provocărilor cu care se confruntă fermierii.

Cerințele alimentare de bază sunt din ce în ce mai greu de asigurat din cauza schimbărilor climatice care au condus la agravarea secetei, inundațiilor, înghețului și a altor evenimente extreme.

În acest context, pentru al treilea an consecutiv, la Agribusiness 4.0, oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol și reprezentanți ai companiilor relevante din agricultură, se reunesc în data de 24 martie, la cel mai mare târg virtual de agricultură.

Printre speakerii evenimentului se regăsesc Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Achim Irimescu, Ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

Andreea Stroe, una dintre cele mai experimentate realizatoare și prezentatoare de televiziune, cu o vastă expertiză în domeniu, va dezbate soluțiile cele mai eficiente pentru diminuarea efectelor acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole.

Beneficiile Agribusiness 4.0

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați.

Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția celor 800 de fermieri așteptați la eveniment, funcționalități și activități organizate în cadrul unui târg agricol.

Sesiunile acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă și includ workshop-uri și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu, care ajută la dezvoltarea și încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice, dar și fermieri.

Participanții la Agribusiness 4.0 au avantajul de a interacționa cu un public numeros, de pe orice device, de oriunde, indiferent de distanță și fără limitare de timp, într-un mediu securizat din punctul de vedere al colectării informațiilor de înregistrare.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură.

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

 

Pachetele de sponsorizare sunt disponibile la adresa: gabriela.stoica@godmother.ro

LAPAR, FORŢA FERMIERILOR

Se vorbeşte de mulţi ani despre cooperare, asociere, se creionează proiecte, programe – le mai zice şi strategice pentru a le da o notă de mai  mare consistenţă şi implicare în viaţa socială - se încropesc acte normative, în speranţa de a se aduce un plus în organizarea agricultorilor şi eficientizarea activităţii lor.

M-am întrebat de multe ori, care ar putea fi cea mai eficientă formă de organizare şi câte astfel de structuri ar fi necesare pentru o bună coordonare a domeniului?! Poate că  bine ar fi organizarea pe produs, pe domenii şi subdomenii, pe zone agricole, sau zone specializate în cultivarea diverselor specii de plante agricole…, structuri care, în bună măsură, sunt constituite.

Oricum ar fi, pentru o bună şi eficientă reprezentare a agricultorilor la toate nivelurile, acestea, oricât ar fi de multe la nivel naţional, ar trebui să se afle sub o singură coordonare.

Cu mai mulţi ani în urmă a luat naştere LIGA ASOCIAŢIILOR PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN ROMÂNIA – LAPAR, o organizaţie care prin însăşi denumirea sa, ar trebui să aibă în componenţă, ca membrii, toate asociaţiile din ţară al căror obiect de activitate cuprinde tot ceea ce însemnă producţie agricolă, animalieră, iar ca membri asociaţi poate structuri asociative din industria alimentară, beneficiari ai diverselor produse agricole, chiar cooperative din domeniu etc.

LAPAR trebuie să fie cu adevărat FORŢA FERMIERILOR, ceea ce de fapt s-a şi încercat a fi cu ceva vreme în urmă, numai că o atmosferă fals creată de diversionişti parcă rupţi de interesele celor reprezentaţi de această structură, au încercat să-i ştirbească din rol şi autoritate, bine definite şi conturate, menţinute vii atâţia ani.

LAPAR trebuie să revină la ceea ce a fost, ba mai mult de atât, pentru că aceasta nu înseamnă un om, sau un grup din fruntea sa, ci sutele de asociaţii şi miile de agricultori ale căror interese trebuie reprezentate şi susţinute în mod organizat, pertinent, cu argumente. Or aceasta nu o poate face decât liderii acestora, aleşi de cei care se vor reprezentaţi, dintre cei mai buni specialişti, membrii la rândul lor ai acestei structuri.

Aşadar, LAPAR trebuie să-şi continuie activitatea, cu cel puţin aceeaşi forţă cu care a făcut-o şi o face încă. Pentru că a fost, este şi trebuie să rămână o FORŢĂ.  Dar pentru asta în frunte trebuie să-i fie lideri buni cunoscători ai domeniului, cu capacitate de sinteză, reprezentare, prezentare şi susţinere a problemelor reale ale agriculturii şi agricultorilor.

 

Ion BANU 

CLUBUL FERMIERILOR PRINTRE... FERMIERI

Niciodată nu a fost de mai bun augur relaționarea autorităților cu fermierii decât întâlnirile directe cu aceștia. Organizațiile profesionale au constituit mai întotdeauna un liant între cele două părți, astfel putându-de construi programe și strategii cu un real suport socio-economic și tehnic.

Clubul Fermierilor Români este una dintre organizațiile profesionale care, pe lângă implicarea directă în creionarea unor strategii privind prioritățile agriculturii românești, facilitează și transferul de informații între părți. 

Conferința Regională Centru, care a avut loc pe 16 februarie în județul Covasna, în prezența Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu, a oficialilor responsabili pentru dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii și mediului la nivel local, la care a participat prin video conferință și Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos,  constituie un exemplu.  Temele abordate au vizat de această dată aspecte privind schimbările majore din agricultura românească sub impactul reformei PAC și transpunerea acesteia la nivel național, sub forma Planului Național Strategic.

După opinia participanșilor la eveniment, conferința și-a atins obiectivele de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme pe agenda negocierilor la nivel național și regional privind agricultura, transmițând mesaje clare privind poziția Clubului în legătură cu deciziile strategice care urmează a fi adoptate prin reforma PAC, riscurile și oportunitățile privind creșterea competitivității în agricultură în contextul unui buget european diminuat și al creșterii extraordinare a ambițiilor de mediu ale UE, așa cum sunt ele precizate în Pactul Ecologic European.

Evenimentul a reunit peste 80 de fermieri antreprenori performanți care își desfășoară activitatea în județele Covasna, Harghita, Mureș, Brașov și Sibiu și a avut ca invitați conducerea  Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Fondului de Garantare a Creditului Rural, Federației Naționale ”Cartoful” din România, Asociației Crescătorilor de Vaci ”Bălțata Românească”, reprezentanți ai asociațiilor crescătorilor de ovine din România, conducerea Green Energy Cluster.

Cu ocazia participării la eveniment, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu, și-a reafirmat misiunea de a repune agricultura României, un sector vital al economiei românești, pe harta priorităților statale și a subliniat necesitatea ca fermierii români să fie mai bine reprezentați în arhitectura statală, astfel încât rolul acestora să fie unul determinant, așa cum a fost de-a lungul istoriei. În opinia ministrului, dialogul cu fermierii este extrem de important, iar programele și politicile publice trebuie construite împreună cu ei, astfel încât acestea să fie cât mai aproape de realitate. Din acest motiv, în perioada următoare, se va produce o schimbare de abordare în relațiile dintre ministerul agriculturii, respectiv instituțiile subordonate acestuia și fermierii din România, a explicat ministrul.

Adrian-Ionuț Chesnoiu a adus în discuție deficiențele majore în ceea ce privește marile unități de procesare din țara noastră și soluțiile de depozitare a legumelor, în special a cartofului, dar și factorii de risc cu impact asupra agriculturii, precum criza sanitară, condițiile climatice, criza energetică sau problema îngrășămintelor.

În final, Ministrul Chesnoiu a îndemnat fermierii să rămână uniți și împreună [cu autoritățile – n. red.] pentru a trece prin acest an cu multe provocări, afirmând că dorește să fie ministrul tuturor fermierilor, mici sau mari, atât al celor din sectorul vegetal, cât și al celor din zootehnie și că, prin prisma funcției pe care o deține, își dorește să fie vocea care să reprezinte interesele fermierilor în fața autorităților centrale și de la Bruxelles.

Unul dintre obiectivele principale ale Clubului Fermierilor Români este acela de a facilita în permanență dialogul dintre reprezentanții autorităților centrale și din principalele regiuni agricole ale țării cu fermierii, iar Conferința Regională organizată la Covasna se înscrie în demersul nostru. Prin aceste acțiuni dorim să abordăm temele de interes major pentru fermieri, să construim împreună proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea politicilor și programelor din agricultură specifice fiecărei zone. Interesul pentru aceste dezbateri este crescut, atât din partea fermierilor, cât și din partea oficialilor, și vom continua seria acestor întâlniri pentru a crea contextul unor discuții argumentate, care să permită identificarea celor mai potrivite soluții pentru dezvoltarea afacerilor agricole performante din țara noastră”, a declarat Laszlo Becsek, Președinte al Clubului Fermierilor Români.

Servicii de consultanță și consiliere cu valoare adaugată pentru fermierii din România

În cadrul Conferinței Regionale Centru, Clubul Fermierilor Români a prezentat bilanțul activităților din anul 2021 și planul de acțiune pentru anul 2022. Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii), dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă și atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă.

Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, Clubul oferă servicii de consultanță și consiliere pentru valorificarea eficientă a producției, securizarea afacerilor fermierilor prin managementul riscului – asigurări agricole și pentru gestiunea eficientă a achizițiilor și mentenanței utilajelor agricole.

Programele noastre sunt concepute pentru acei fermieri care au curajul de a investi în performanță și în creșterea competitivității, indiferent de dimensiunea fermei. Acei fermieri care înțeleg că multi-performanța economică, de mediu și socială reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea agriculturii românești. Competiția este europeană, globală, iar fermierii din România trebuie să fie cât mai agili și adaptați, să găsească soluții alături de autoritățile competente: ministerul, care este responsabil cu trasarea politicilor, respectiv agențiile, care sunt responsabile cu implementarea și finanțarea pe care statul o asigură.”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

O componentă majoră în activitatea Clubului o reprezintă proiectele de formare, care vizează, pe de o parte, atragerea tinerilor în agricultură și pregătirea viitoarelor generații de lideri prin programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură”, iar pe de altă parte, formarea și creșterea competențelor antreprenoriale în acest domeniu prin programul de perfecționare managerială ”Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Clubul Fermierilor Români este acționar în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare din mai 2020, cand a devenit astfel, prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, utilajelor, animalelor și bunurilor din ferme, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor.

Lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare este partenerul fermierilor pe care îi sprijină și le acordă consultanță în gestionarea riscurilor în afacerea lor: analiză și evaluare riscuri, negociere individualizată cu companiile de asigurare, asistență în caz de daună și monitorizarea dosarelor de daună pentru recuperarea rapidă a banilor, consiliere și consultanță tehnică gratuită pentru depunerea dosarelor la AFIR pentru Submăsura 17.1.

Fermierii interesați de serviciile privind asigurările agricole pot intra în legătură cu echipa Brokerului, coordonată de Georgiana Rusu, director executiv al CFRO Broker de Asigurare, pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Din iunie 2020, Clubul oferă fermierilor români, în premieră, servicii specializate de consultanță pentru comerțul cu cereale, care au ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferă atât informații customizate, cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local, regional și internațional.

Valorificarea superioară a producției agricole reprezintă o prioritate asumată de Club prin Proiectul CONCORDE, lansat în iunie 2021, prin care se urmărește stabilirea unui sistem de încredere și de bune practici în comerțul cu cereale, care să permită consolidarea relațiilor contractuale în piața de agribusiness. Anul trecut, Clubul a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, ca o garanție pentru implementarea și dezvoltarea Proiectului Concorde. Este pentru prima dată în România când o asociație de fermieri devine membru GAFTA.

Fermierii interesați se pot implica în Proiectul CONCORDE prin completarea formularului de înscriere disponibil pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/articol/proiect-concorde-pentru-bune-practici-in-comertul-cu-cereale. Pentru informații suplimentare, fermierii pot intra în legătură cu Cezar Iulian Gheorghe, consultant Club și expert analist comerțul cu cereale, pe e-mail la adresa:  Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În decembrie 2021, în premieră pentru o asociație de fermieri, Clubul Fermierilor Români a lansat servicii de consultanță și consiliere privind utilajele agricole, cu scopul de a asigura reprezentarea fermierilor în relația cu producătorii și distribuitorii de utilaje agricole, cu autoritățile locale și centrale, pentru identificarea unor soluții aplicate la problemele cu care se confruntă fermierii.

Mai multe informații: https://cfro.ro/articol/clubul-fermierilor-romani-lanseaza-servicii-de-consultanta-utilaje-agricole. Fermierii interesați pot intra în legătură cu Radu Călin Meșină, Manager Program Consultanță Utilaje Agricole, pe e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Provocări și perspective: Energia regenerabilă și susținerea sectorului de cartofi

Cu ocazia Conferinței de la Covasna, au fost aduse în discuție o serie de teme și provocări actuale din domeniul agriculturii, precum și propuneri și perspective de dezvoltare pentru sectoare cheie precum energia regenerabilă sau sectorul de cartofi.

Conform studiului ”Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor” realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București în perioada august – decembrie 2021, biomasa reprezintă o resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în țara noastră pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național.

De asemenea, a fost prezentat Planul Național Strategic al sectorului de cartofi, elaborat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Federația Națională ”Cartoful” din România. Planul cuprinde propuneri de politici publice cu finanțare europeană și națională, care să susțină pe termen scurt și mediu dezvoltarea sectorului cartofului pentru sămânță, cartofului de industrializare și a celui pentru consum, concomitent cu creșterea numărului de depozite individuale.

Un alt subiect de interes adresat în timpul conferinței a vizat soluțiile pentru agricultura din zonele cu alte tipuri de constrângeri naturale.

Clubul Fermierilor Români propune includerea în cadrul eco-schemei “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” a unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă din Dobrogea (jud. Tulcea, Constanța), Centrul și Sudul Moldovei (jud. Galați, Bacău, Iași, Vaslui) și Oltenia (jud. Dolj, Olt), în contextul în care nu există posibilitatea utilizării unor sisteme de irigații.

Mai multe informații despre Conferința Regională Centru organizată de Clubul Fermierilor Români pe data de 10 februarie 2022 la Covasna sunt disponibile pe pagina web dedicată evenimentului: https://cfro.ro/articole/evenimente-2022

Înregistrarea video a conferinței poate fi accesată pe pagina de Facebook a Clubului: https://www.facebook.com/ClubulFermierilorRomani/videos/373812447412629

 

 

Este lucerna o cultură cheie pentru agricultura ecologică?

 Agricultura ecologică încurajează conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului, menținerea calității apei, păstrarea biodiversității și utilizarea responsabilă a resurselor naturale.

Uniunea Europeană își propune prin Pactul Verde European să aloce agriculturii ecologice 25% din terenuri până în 2030. Conform datelor Eurostat, în 2019 8,5 % din suprafața agricolă totală a UE era cultivată în sistem ecologic. În România, suprafața cultivată în sistem ecologic a fost de cca 400.000 ha; 2.9% din suprafața totală utilizată a țării noastre.

Pentru fermierii mici și mijlocii, agricultura ecologică reprezintă o soluție prin care pot obține un profit mai mare din activitatea agricolă.

Orice fermă care își dorește să devină ecologică trebuie să treacă printr-un proces cunoscut sub numele de conversie. În această perioadă ferma trebuie să utilizeze metode de producție ecologică, dar produsul rezultat nu poate fi comercializat ca produs ecologic. Durata perioadei de conversie depinde de tipul de produs organic obținut. Pentru culturile anuale și zonele de pășunat pentru animale rumegătoare, perioada de conversie este de 2 ani. Perioada de conversie poate fi dificilă pentru fermieri datorită faptului că cerințele speciale ce trebuie îndeplinite duc adesea la randamente de producție mai scăzute. În această perioadă este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri și derivatele acestora), a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de creștere.

Dintre culturile agricole abordate de fermieri în perioada de conversie, cultura lucernei s-a demonstrat a fi cea mai eficientă. Acest lucru se datorează flexibilității acestei culturi și beneficiilor pe care lucerna le aduce solului și mediului înconjurător.

Avantajele cultivării lucernei în perioada de conversie,  și în cultura ecologică:

  • Sistemul radicular profund este foarte benefic pentru sol, contribuind la fixarea solului și la crearea unui mediu excelent pentru dezvoltarea microorganismelor în zona din jurul rădăcinii (rizosfera);
  • Sistemul foliar acoperă bine solul, împiedicând efectul de eroziune cauzat de ploi;
  • Perenitatea ridicată ajută la reducerea cultivării solului pe o perioadă de 3-6 ani;
  • Consum redus de pesticide comparativ cu alte culturi;
  • Rol important în rotația culturilor prin suprimarea buruienilor anuale;
  • Abilitatea de a fixa azotul atmosferic reduce necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice pe bază de azot și îmbogățesc solul în azot biologic;
  • Valoare nutritivă ridicată a furajului obținut;
  • Are capacitatea de a extrage nitrații din sol proveniți din fertilizările chimice, gunoi de grajd, deversări industriale și alte surse de poluare;
  • Ajută la găzduirea unui număr mare de specii de insecte polifage și totodată a populațiilor de prădători, asigurând biodiversitate;
  • Limitează propagarea în aer a particulelor de praf provenite din activitățile agricole sau provocate de vânt;
  • Utilizează cantități importante de CO2 din atmosferă, prin fotosinteză.

Datorită acestor atuuri, cultura lucernei a fost adoptată de mulți cultivatori din România și Uniunea Europeană pentru perioada de conversie de la agricultură convențională la agricultura ecologică. Cultivarea lucernei s-a dovedit oportună, nu numai în perioada de conversie ci și după trecerea la sistemul de agricultură ecologică.

 

Marius Rata,

SC PatruAgro SRL.

Se poate? Agricultura urbană, în tandem cu cea rurală

Urban Cultor este proiectul inițiat de o echipă de profesioniști pasionați de agricultura urbană, permacultură și economie circulară și are ca scop crearea de comunități care au simțul sustenabilității. „Ne dorim să creăm o comunitate de «urban cultori» care să facă orașele mai verzi și mai responsabile“, spune Cristina Briziou, responsabil comunicare și formare a proiectului.

Compostarea in situ are amprenta carbon aproape zero

Reporter: Când a început acest proiect și cum s-a dezvoltat?

Cristina Briziou: Urban Cultor a luat naștere în perioada pandemiei din 2020, din dorința de a crea o entitate activă în domeniul ecologiei, economiei sociale și dezvoltării durabile în regiunea României și Europei de Est, prin implicarea în proiecte deja existente sau prin dezvoltarea de noi proiecte în domeniul agriculturii și compostării urbane. Urban Cultor realizează proiecte de amenajare a peisajelor comestibile și a grădinilor urbane în spații cât mai diverse, spre exemplu pe balcon, pe acoperișurile clădirilor, la sol în straturi înălțate. De asemenea, avem o activitate unică în România, aceea de sensibilizare și informare publică și în școli pe tema biodeșeurilor și a compostării comunitare in situ. Practic, în locul în care sunt produse aceste biodeșeuri avem ca scop reducerea amprentei de carbon și transformarea prin compostare a deșeurilor din orașe în resurse.

Rep.: Cum implementați efectiv motto-ul dvs. „Luptăm împotriva schimbărilor climatice, a risipei alimentare și susținem producția locală?

C.B.: Prin proiectele noastre de compostare de proximitate, dorim reducerea amprentei de carbon prin eliminarea din procesul de colectare și transport în afara orașelor a biodeșeurilor. Compostarea in situ are amprenta carbon aproape zero. În plus față de producția de recipiente pentru compostare, organizăm acțiuni de formare, educare și sensibilizare în școli și în comunități pentru a reduce risipa alimentară și pentru a motiva cât mai multe persoane să composteze. Agricultura urbană are o mare contribuție la obiectivele de dezvoltare durabilă prezentate de către UE în Agenda pentru 2030, printre care reducerea risipei alimentare, susținerea fermierilor locali, lupta împotriva încălzirii climatice.

Rep.: Care sunt proiectele cele mai mari care vă reprezintă?

C.B.: Proiectul cu cel mai mare impact este „Colțul de compost din curtea școlii“– URBACT. În colaborare cu Primăria Sectorului 3 am instalat trei zone de compostare urbană în trei instituții de învățământ din București și am susținut două module de formare în licee cu profil de chimie, protecția mediului sau managementul deșeurilor. Proiectul nostru de suflet pe tema compostării urbane este cel implementat în 2021 în sectorul 2, lângă Parc Cinema Floreasca. Acesta a fost finanțat de Climate Kic și Ashoka România. Datorită acestui proiect, în prezent în Floreasca 30 de familii contribuie la compostarea biodeșeurilor și, în șapte luni, am recoltat deja compost care a fost distribuit celor care au participat la obținerea lui.

Scopul nu este doar producția, ci sensibilizarea comunității

Rep.: Care este definiția agriculturii urbane?

C.B.: Prin agricultură urbană se înțelege practica cultivării, prelucrării și distribuției alimentelor în zona urbană și în satele mici din jurul acesteia (periurban). Aceasta include agricultura, grădinăritul (horticultura), creșterea animalelor, apicultura urbană, acvacultura, agrosilvicultura. În țările în care este practicată a dovedit că are un rol important în viața socială și culturală, precum și în economia orașului.

Rep.: Ce presupune grădinăritul urban și în ce măsură se practică în țara noastră?

C.B.: Grădinăritul urban presupune amenajarea unui spațiu în interiorul orașelor dedicat producerii de legume și fructe pentru consum local. Scopul nu este numai producția în sine, cât și sensibilizarea comunității cu privire la grădinăritul fără substanțe chimice, respectul față de sol și biodiversitate, o hrană locală, respectând sezonalitatea plantelor. O comunitate care să gestioneze acest spațiu și sprijinul din partea autorităților locale sunt elementele esențiale în reușita unui proiect de acest gen. Din păcate, grădinile urbane de acum 30 de ani au dispărut puțin câte puțin. În București se practica și pășunatul animalelor. Stupii, de exemplu, nu sunt acceptați în oraș. Dar, ușor-ușor, comunități restrânse se formează în jurul acestei activități și încep să apară din nou, timid, grădini în jurul blocurilor. Ideal ar fi ca administrația locală să pună la dispoziția cetățenilor un spațiu în care pot amenaja parcele pentru grădinărit pe care să le întrețină, așa cum se întâmplă în țările din vestul Europei.

În România, majoritatea bunicilor și chiar persoane cu vârsta între 30 și 40 de ani au petrecut foarte mult timp la țară și au grădinărit. Acest reflex nu dispare după mutarea la oraș și, de îndată ce se ivește ocazia, acești oameni își aduc contribuția. Putem spune că, în comparație cu alte țări, avem încă proaspăt acest gust pentru legumele „ca la țară“ și plăcerea de a pune „mâna la treabă“.


„Compostarea este un proces natural de descompunere a deșeurilor organice prin microorganisme, ciuperci și nevertebrate mici în prezența apei și a oxigenului. Deșeurile de bucătărie și grădină sunt transformate în humus care este foarte benefic pentru terenurile agricole și grădini.“


„Considerăm că orașele pot completa producția fermelor din zonele rurale prin producție realizată în interiorul lor, mai ales cu legume și plante aromatice care nu rezistă bine la transport. Spre exemplu, mărar, pătrunjel, salate, mentă. Toate acestea se pretează foarte bine culturii în grădini urbane. În plus, putem extinde acest tip de producție pe acoperișurile clădirilor.“– Cristina Briziou.


(D.Z.)

Subvenționarea prețului motorinei utilizate în agricultură continuă și în anul 2022

În Ședința Guvernului din data de 2 februarie 2022 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Potrivit acestui act normativ, subvenția unitară la motorină în anul 2022 va fi de 1,630 lei/litru.

Suma alocată pentru plăți în anul 2022 este de 309 milioane lei, asigurând astfel achitarea ajutorului de stat determinat la plată și neachitat în anul 2021 de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și plățile aferente anului 2022.

 „Finanțarea adecvată și implementarea programelor de sprijin reprezintă două dintre prioritățile mandatului meu și vom face tot ce trebuie astfel încât să putem plăti fermierii la timp, să nu existe restanțe, să reluăm acea activitate precisă de plată a subvenţiilor şi a ajutoarelor de stat cu care deja i-am obișnuit, pentru ca agricultorii să aibă stabilitate şi predictibilitate în activitatea lor”, a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

De această schema de ajutor de stat pot beneficia următoarele categorii:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar, sau organizații de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantațiilor viticole, alte evidențe funciare, Registrul național al exploatațiilor, după caz, care exploatează terenuri agricole şi/sau care dețin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;

b) organizațiile de îmbunătățiri funciare şi federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare înscrise în Registrul național al organizațiilor de îmbunătățiri funciare şi Agenția Națională a Îmbunătățirilor Funciare;

c) organismele/organizațiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universitățile, institutele şi stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Totodată, de schema de ajutor de stat pot beneficia și persoanele fizice, numai dacă prezintă un angajament care va preciza că în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil pentru finanțare, aceștia vor prezenta certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului care atestă calitatea de persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

ADAMA răstoarnă miturile agricole

Dacă până în 2020 ideea că „ceva poate opri activitatea pe tot globul” era un mit, după 2020, știm că nu mai este. „În 2021 am învățat că există viață și după pandemie. În ciuda tuturor restricțiilor care au afectat lanțul de producție și aprovizionare, ADAMA a reușit mereu să ofere soluții și produse la timp către partenerii săi. Pandemia ne-a inspirat și astfel am început să luăm toate miturile agricole și ne-am propus să le răsturnăm. Să demonstrăm că ADAMA răstoarnă mituri alături de fermierii români.” a declarat Gabriela Vila, Director General ADAMA România & Republica Moldova.

ADAMA este o companie care ascultă și înțelege nevoile fermierilor, Listen > Learn > Deliver nu este doar un slogan, ci o misiune zilnică, asumată de fiecare angajat indiferent de departamentul în care lucrează.

Cu expertiza tehnică și un portofoliu extins de produse adaptate nevoilor acestora, ADAMA este pregătită să facă față tuturor situațiilor neprevăzute pe care anul 2022 le poate aduce și să asigure bunul mers al activității într-o industrie deja plină de provocări.

Fermierii știu că ADAMA răstoarnă miturile agricole, primul dintre ele fiind cel mai celebru în agri-business: „Agricultura pare, câteodată, a fi un joc la loterie, în afara controlului fermierului”. Iar răsturnarea mitului vine chiar din calitatea produselor și din experiența folosirii lor de către fermierii din România: „Fermierii știu că produsele ADAMA le securizează producția și le cresc profitabilitatea culturilor”.

Stripe art PR Concept ADAMA2

Primele mituri agricole au fost deja răsturnate și publicate în Noul Catalog de produse ADAMA 2022 (https://www.adama.com/romania/ro/news/catalog-produse-2022)

ADAMA răstoarnă miturile agricole este un concept umbrelă flexibil și creativ ce va fi vizibil pe toate canalele de comunicare și care își propune să prezinte tandemul problemă-soluție într-un mod atipic, simplu, și totuși total nou pentru agri-business; este menit să atragă atenția fermierilor, a distribuitorilor și a partenerilor și nu în ultimul rând să îi convingă.

Obiectivul ADAMA este unul de creștere sustenabilă, împreună cu partenerii săi. „Rămânem dedicați misiunii noastre, aceea de a avea o contribuție semnificativă în pregătirea noilor generații din agricultură, cu focus în zona de digitalizare, organizând pe mai departe seminarii și întâlniri în câmp, încurajând fermierii să se apropie și mai mult de noile tehnologii moderne” susține Adrian Cosor, Director de Marketing ADAMA România & Republica Moldova.

Fermierii nu doresc doar produse performante, ci și pachetul complet de servicii. Asta înseamnă că vor să știe unde aplică, când aplică sau cât aplică dintr-un anumit produs. Iar pentru aceasta ADAMA face în fiecare an testări ale produselor în diferite condiții, în doze și mix-uri diferite, toate pentru a răspunde cât mai bine necesităților fermierilor. Echipa de reprezentanți tehnici ADAMA este pregătită și în contact permanent cu ei pentru a extrage maximul din culturile lor. „Scopul nostru este ca fermierul să poată folosi produsele noastre în cel mai eficient mod, să-l ajutăm să aibă producții mai bune, să-și reducă costurile sau, uneori, doar - să fim lângă el pentru a-i răspunde la întrebări” a adăugat Adrian Cosor, Director de Marketing ADAMA România & Republica Moldova.

ADAMA răstoarnă miturile agricole este un concept creat si dezvoltat de RAINBOWIDEA – global marketing solutions integrator (www.rainbowidea.ro)

Echipele implicate în crearea și declinarea conceptului:

Echipa ADAMA România & Republica Moldova: Adrian Cosor - Director de Marketing, Mircea Bustea – Marketing Specialist, Suzana Popescu – Communication Specialist, Bogdan Mihail Moise – Product Manager

Echipa Rainbowidea: Magda Pâslaru – General Manager, Vlad Pâslaru – Creative & Strategy Director, Cristian Ciureanu – DTP

***

ADAMA Agricultural Solutions deține unul dintre cele mai mari și mai complexe portofolii de produse din lume, facilități de cercetare și dezvoltare de ultimă generație, fabricare și formulare proprie.  Având peste 8.000 de angajați în întreaga lume și vânzări de peste 4 miliarde de dolari ADAMA este lider global în industria protecției plantelor. Pentru mai multe informații vizitați www.adama.com.

Persoană de contact: ADRIAN COSOR

Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Agricultură fără pământ: noul concept de producţie agricolă a ajuns la Bârlad

Fermierii avangardişti au găsit o cale ca producţiile lor să nu mai depindă de capriciile naturii. Ei nu mai au nevoie de pământ pentru a cultiva pentru că au început să investească în sere hidroponice. Aceste tehnologii le oferă ocazia să îşi dezvolte plantanţia în bazine cu apă care permit plantelor să se dezvolte mai repede, mai bine şi în orice perioadă a anului. Producţia este deci mult mai mare, dar treaba nu este neapărat mai uşoară şi nici ieftină, ne spune Fănică Abageru din Bârlad, județul Vaslui. Acesta s-a întors din Spania după 15 ani și vrea să investească în comunitatea locală, iar în acest moment în sera sa cultivă trei tipuri de salată și alte verdețuri.

Totul a pornit de la cereale hidroponice cultivate în balcon

„Am vrut să fac ceva care nu prea se întâlnește în România, și anume să produci 30-40.000 de plante/an într-un solar de 200 mp. Momentan, tot ce am realizat este din fonduri proprii, bani munciți cu sudoarea frunții în Spania. Suprafața solarului este de 22,5 m lungime x 8 m lățime, undeva la 180 mp, nu este mare. În acest moment, pe 90% din suprafața cultivabilă am trei tipuri de salată, și anume iceberg, romană și o salată italiană. Dacă ne uităm în Occident, 20% din producția de acolo este obținută prin hidroponie, dar românii sunt reticenți, cu toate că majoritatea supermarketurilor vând legume și fructe cultivate în acest sistem. Această poveste a început în urmă cu 5 ani. Inițial am început cu un experiment în balcon, cu grâu și porumb, dar mi-a fost greu pentru că în Spania nu găsești așa ceva. Când a venit pandemia am început din nou să cultiv aceste cereale hidroponice și ajunsesem într-un stadiu chiar neașteptat de bun. Disperat deoarece firma la care lucram, la fel ca și în România, era la pământ, am decis în luna iulie să vin în țară să fac ceva. După 15 ani eram conștient că va trebui să o luăm de la zero. Inițial am făcut o semihidroponie supraetajată, dar nu am fost mulțumit pentru că nu știam foarte multe lucruri, toată viața am avut altă activitate“, specifică bârlădeanul.

Agricultura hidroponică pare o noutate pentru România, cu toate că multe dintre produsele din supermarket sunt obținute în acest sistem. În Statele Unite ale Americii, Japonia, Olanda, Franţa, Marea Britanie sau Israel acest tip de agricultură este aplicat pe scară largă deja, fiind noul val în industrie. În întreaga lume există deja milioane de hectare de culturi hidroponice.

Culturile hidroponice folosesc doar 10% din cantitatea de apă necesară culturilor tradiţionale

Culturile hidroponice presupun creşterea plantelor în soluţii nutritive, nu pe sol, cu ajutorul unei aparaturi complexe care distribuie automat nutrienţi lichizi, cu o concentraţie predeterminată în funcţie de specificul fiecărei culturi. Astfel se pot cultiva fructe și legume, ne spune vasluianul. „Munca pământului este foarte grea, mi-am demonstrat-o mie însumi. Într-adevăr, m-a costat mult să fac acele mese imense pe care să le umplu cu apă, dar în ceea ce privește munca fizică e incomparabil de ușor. Practic, atunci când ai terminat ciclul de producție dai drumul la robinet și s-a golit masa. Într-un sfert de oră ai golit apa, speli masa, o sterilizezi, o dezinfectezi și apoi pui altă apă. În 12 ore poți să faci treaba aceasta fără multă muncă, ai deschis robinetul și după aceea apeși pe un buton și s-a umplut masa cu apă.“ Unul dintre marile avantaje ale agriculturii hidroponice este faptul că se fac economii uriaşe la consumul apei prin faptul că se utilizează cu 90% mai puţin decât la culturile tradiţionale. Pe lângă acest avantaj, fermierul bârlădean mai specifică și alte aspecte foarte importante ale acestei tehnologii.

„Am fost uimit de calitatea plantelor. În primul rând este o cultură 99% bio, sănătoasă, iar cu cât plantele sunt mai mici cu atât sunt mai sănătoase. De aceea nici nu pot să concurez cu piața Bârladului, pentru că, deși cultura de pământ are un alt aspect, este mai verde, mai mare, nu are același gust. Cu cât o lași mai mult în pământ, cu atât este mai amară.“

Se pot produce între 8 și 12 culturi pe an

Altă diferență este că ciclurile sunt foarte scurte, sistemul este făcut în așa fel încât fermierul să poată produce între 8 și 12 culturi pe an, într-un spațiu de aproape 200 mp. O cantitate imensă de plante.

„Dacă vorbim de salată, pot să produc cca 600 de salate/săptămână. Este o afacere foarte profitabilă, dar este încă o necunoscută pentru România pentru că nu ne-am dezvoltat din punctul acesta de vedere. Am vândut câteva salate, și acelea printre cunoscuți, am reușit să îi conving că sunt sănătoase, nu au chimicale; la ora actuală eu am stropit preventiv cu lapte, apă oxigenată, care în lume este considerată un produs bio. 90% dintre mese sunt cultivate cu salată. Ca să pot cultiva în fiecare săptămână, eu am însămânțat 700 de salate. Am cinci mese, și fiecare masă este în diferite stadii de creștere, pot să aduc salata în 10 săptămâni la maturitate, iar în maximum 6 săptămâni ar trebui să ajungă salata la greutatea de 250 grame, toate având aceeași mărime. Pe lângă aceste trei tipuri de salată am avut busuioc alb, busuioc roșu, toate au fost de probă, dar și ridiche, arpagic; aș vrea să pun și spanac. Aproape toate plantele se pot crește hidroponic, inclusiv roșiile, castraveții, ardeii, căpșunele, dar sunt diferite stadii de dezvoltare.

Sămânța o achiziționez, ca toată lumea, de la magazinele de specialitate. Toți însămânțează în alveole cu pământ, în alveole cu turbă, dar eu însămânțez pe burete“, mai adaugă Fănică Abageru.

Cei mai importanți parametric în sistemul hidroponic sunt pH-ul și EC-ul

În cultura hidroponică diluțiile se realizează cu foarte mare precizie. Dacă apar greșeli la realizarea diluției, se poate compromite întreaga cultură. Cei mai importanți parametri care ne arată că soluția este utilizabilă sunt pH-ul și EC-ul. După cum multă lume știe, pH-ul ne indică cât de acidă sau alcalină este soluția folosită în cultura hidroponică. EC-ul reprezintă electroconductivitatea și se referă la capacitatea soluției de a conduce curentul electric.

Cu cât soluția este mai concentrată în nutrienți, cu atât EC-ul este mai mare. În concluzie, un EC prea ridicat ne poate afecta cultura, prin inversarea gradientului osmotic de la nivelul rădăcinilor. „Pe fiecare masă, de 25 mp, îmi intră calculat undeva 1.700 litri de apă, folosind apă de robinet. Timp de 48 de ore trebuie să scot clorul din apă, apoi lucrez cu niște acizi deoarece apa din rețea are un pH de 8. Astfel  îl cobor undeva la 6,5-6,3, de aceea trebuie să fac o dezinfecție a apei. După ce am ajuns în acest stadiu trebuie să intervin cu vitaminele și nutrienții în apă. Aacest proces este lung deoarece trebuie să se omogenizeze. După se trece la procesul de însămânțare, pe acel polistiren de 1 m x 50 cm“. Majoritatea plantelor au mari dificultăţi cu lipsa oxigenului de la nivelul rădăcinilor. Dacă oxigenul lipseşte la acest nivel, planta se asfixiază, chiar dacă este udată corespunzător. Aşadar, plantele pot creşte în apă, dar nu în orice condiţii. Apa trebuie să fie „vie“. Această funcţie este realizată de hidroponie – o metodă de cultivare care stimulează creşterea plantei prin controlul cantităţii de apă, săruri minerale şi – cel mai important – al cantităţii de oxigen dizolvat în apă, specifică bârlădeanul. „Pompele de apă funcționează pentru că ai nevoie de o reciclare a apei, este nevoie să fie oxigenată în permanență. Este același principiu ca la un acvariu. Am un bazin în josul mesei și aceeași apă este barbotată în permanență, fiecare masă cu pompa ei. Am terminat ciclul de producție, am golit masa, am spălat polistirenul, l-am dezinfectat cu hipoclorit.“

Pachet de măsuri pentru sprijinirea agriculturii și industriei alimentare discutat de miniștrii Agriculturii și Finanțelor

Vineri, 14 ianuarie 2022, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian CHESNOIU, a avut o întâlnire de lucru, la sediul instituției, cu ministrul Finanțelor, Adrian CÂCIU.

În cadrul discuțiilor au fost analizate soluții pentru diminuarea impactului prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru producătorii agricoli și cei din industria alimentară. Sunt avute în vedere compensarea bonusului de cogenerare și a costului pentru certificatele verzi, în privința energiei electrice, dar și un pachet de sprijin pentru facturile la gaze naturale.

Un alt subiect discutat l-a constituit prelungirea taxării inverse la cereale, care expiră în luna iunie 2022, având în vedere efectele pozitive produse de această măsură, respectiv reducerea evaziunii fiscale și eliminarea treptată din piață a firmelor fantomă create pentru a eluda plata TVA.

Finanțarea programelor în domeniul agriculturii a fost, de asemenea, discutată în cadrul întâlnirii, ministrul CHESNOIU subliniind că în cursul acestei zile au fost lansate pe circuitul de avizare interministerială mai multe acte normative. Acestea vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi, aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, precum și actul normativ privind organismele de certificare ecologică. 

O altă temă importantă pe care ministrul CHESNOIU și ministrul CÂCIU au abordat-o în cadrul discuției a făcut referire la Pachetul de măsuri privind finanțarea agriculturii și industriei alimentare românești, prin care se propune acordarea de garanții și măsuri de creditare pentru:

  • capital de lucru;
  • refinanțarea creditelor pentru capitalizarea agricultorilor;
  • retehnologizarea/automatizarea industriei alimentare;
  • cofinanțarea programelor de asigurare a independenței energetice a fermei;
  • operaționalizarea și funcționarea Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea pentru a răspunde nevoilor din domeniul agroalimentar.

Prin măsurile pe care le demarăm, ne dorim să sprijinim agricultura și industria alimentară  și să creștem ponderea acesteia în Produsul Intern Brut. Identificăm cele mai bune soluții pentru sprijinirea producătorilor agricoli și unităților din industria alimentară, în contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Vom propune în Executiv un pachet coerent de măsuri, care să fie aplicat rapid și eficient. Pe termen mediu și lung, trebuie să avem în vedere ca producția vegetală să fie integrată în zona de procesare, astfel încât să obținem cât mai multe produse finite, alimente de care piața românească are nevoie. Sunt un susținător al integrării gospodăriei țărănești în lanțul comercial, astfel încât produsele noastre autentice să ajungă la cât mai mulți consumatori” a declarat ministrul Adrian CHESNOIU.

La rândul său, ministrul Adrian CÂCIU a afirmat în cadrul întâlnirii că „Sprijinirea industriei agro-alimentare trebuie să devină o prioritate, pentru a crește competitivitatea și performanța într-un domeniu extrem de important pentru România. Numai prin programe realiste, cu ținte clare, vom putea reduce importurile și, în același timp, să creștem într-un ritm accelerat oferta, cu un impact pozitiv asupra deficitului balanței comerciale cu produse agroalimentare. Agricultorii români trebuie stimulați să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare, de aceea, pentru Ministerul Finanțelor, agricultura este o prioritate în strategia de finanțare pentru acest an, fie că vorbim de bani publici sau de fonduri europene”.

Ministrul CHESNOIU a salutat inițiativa Ministerului Finanțelor de a constitui grupul de lucru ”e-transport”, prin care transporturile de bunuri de pe teritoriul României vor fi monitorizate printr-un nou sistem electronic național, măsură cu impact în reducerea evaziunii fiscale pentru domeniul legume-fructe.

La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au agreat ca în cel mai scurt timp să demareze un program de colaborare interinstituțională, implicând Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Administrației și Internelor (IGPR), Autoritatea Națională a Vămilor, Autoritatea Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – care să genereze acțiuni de control încrucișate pentru verificarea respectării legislației în domeniul comerțului cu legume-fructe și produse agroalimentare.

Sursa: madr.ro

Agricover a lansat platforma de agricultură digitală Crop360

Agricover lansează platforma specializată Crop360, care oferă partenerilor fermieri servicii de agricultură digitală, fiind un sprijin suplimentar în creșterea unor afaceri profitabile, potrivit unui comunicat de presă.

„Crop360 este o platformă de agricultură digitală integrată, construită pentru a le oferi fermierilor acces rapid la serviciile și informațiile specifice activităților de zi cu zi din fermă pentru a putea adopta decizii în timp real. De exemplu, Modulul Ferma Mea permite fermierilor monitorizarea de la distanță a evoluției culturilor prin prelucrarea imaginilor satelitare și determinarea unui set de indici de vegetație. De asemenea, platforma mai dispune de alerte meteo sau de alerte tip boli și dăunători, precum și de informări referitoare la accesul în câmp. Pentru construcția platformei am ales ca partener tehnologic Microsoft, îmbinând expertiza lor tehnologică cu cea de agricultură a grupului nostru, rezultatul fiind un produs de care suntem mândri“, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

„Agricultura este unul dintre sectoarele economice esențiale și, la fel ca oricare alt domeniu, trece printr-un proces accelerat de transformare digitală. Noi, la Microsoft, suntem extrem de încântați de faptul că avem șansa să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol din România  și de pretutindeni, prin parteneriatele pe care le derulăm alături de companiile din acest sector. Obiectivul nostru este acela de a sprijini fermierii români în contextul în care provocările pe care trebuie să le rezolve sunt tot mai însemnate. Prin parteneriatul cu Agricover ne propunem să punem la dispoziția acestora soluții de tip cloud, instrumente și platforme, precum Crop360, care simplifică munca fermierilor și îi ajută să-și gestioneze cât mai bine și ușor culturile agricole și să maximizeze producția, eficientizând în același timp utilizarea resurselor“, a declarat Bogdan Putinică, Country General Manager Microsoft România.

În comunicat se mai precizează: „Prin accesarea platformei Crop360, fermierul primește acces la o serie de instrumente digitale gândite special pentru gestionarea optimă a activităților din fermă. Odată ce fermierul și-a importat parcelele din APIA, poate monitoriza stadiul de creștere al plantelor și starea lor de sănătate prin intermediul imaginilor satelitare. Își poate planifica lucrări în câmp și atribui sarcini angajaților din fermă, este alertat atunci când există probabilitatea de apariție a bolilor în cultură sau când există riscul de vreme extremă. De asemenea, poate localiza în orice moment echipamentele agricole și are acces la istoricul traseului parcurs de acestea. Alte facilități importante pentru fermieri sunt organizarea în mod eficient a contractelor de arendă, gestionarea stocurilor de substanțe controlate și raportările către autorități.

Totodată, fermierii parteneri Agricover au o vedere de ansamblu asupra relației comerciale. Aceștia pot achiziționa rapid inputurile necesare prin intermediul magazinului online, pot avea acces la informații privind situația financiară, scadențele creditelor, tragerile și rambursările efectuate, precum și posibilitatea utilizării creditelor la un click distanță.“

Constantin Soare: „Trebuie să înțelegem că nu putem face agricultură fără apă“

Agricultură fără apă nu se poate face nicăieri în lume, cu atât mai puțin într-o zonă cum este Dobrogea, aflată în pericol de deșertificare. Studiile au arătat că soluțiile sunt irigațiile și reîmpădurirea, dar drumul apei se pierde prin hățișuri birocratice.

Recent, ne-am deplasat în Dobrogea, iar una dintre fermele vizitate a fost cea administrată de fermierul Constantin Soare. Pe raza localității Fântânele, aflată la granița județelor Tulcea și Constanța, fermierul lucrează 1.070 de hectare de cultură mare. Din păcate, problema grea cu care se luptă este cea a irigațiilor. Fermierul nu a stat cu mâinile în sân așteptând să plouă, ba dimpotrivă s-a implicat în proiecte concrete pentru a rezolva această problemă. Încă din 2017, când a apărut Legea nr. 133 – lege care a modificat Legea Îmbunătățirilor Funciare, Legea nr. 138/2004, prin care s-a stabilit că statul va livra apă gratis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), s-a apucat de treabă. „Din 2017, de când ne-am constituit organizația (Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații), am trecut de licitația pentru faza de proiectare și am încheiat contractul pentru faza execuției de proiectare. Urmează celelalte etape care iau mult timp, căci sunt foarte anevoioase, complicate“, a explicat Constantin Soare.

Probabil că prin 2022 sau 2023 vine și apa

Ce urmează? Ei bine, „va mai fi partea de proiectare, documentare și analiză de către AFIR și ANIF, apoi vom putea scoate la licitație partea de execuție“, a mai spus fermierul. Potrivit acestuia, în primăvara anului următor „vom avea parte din infrastructura secundară, șase stații la cheie, dar nu vom avea apă pentru a pune în funcțiune. Din constatări, estimări, cred că nici în 2023 nu vom avea apă pe canalul de irigații. Ar trebui să dea de gândit Ministerului Agriculturii și Guvernului“.

5.350 de hectare așteaptă să fie irigate

Organizația constituită pe raza localității Fântânele a preluat de la ANIF șase ploturi de irigații ce deservesc o suprafață de 5.350 de hectare. „Cu ceva timp în urmă, prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații era stabilit că, în momentul în care, pe un sistem de irigații, se constituie organizații – OAI-uri, care preiau infrastructura, care încep să reabiliteze infrastructura secundară de irigații, ANIF are obligația să reabiliteze infrastructura principală de irigații în tandem cu OAI-urile. Și, atunci când organizațiile au reușit să-și finalizeze lucrările la infrastructura secundară de irigații statul, prin ANIF, să-și termine infrastructura principală și să vină cu apa pe canal pentru a o pune la dispoziție“,a mai spus Constantin Soare.

De-a lungul timpului, fermierul a tot tras semnale de alarmă și a încercat să „aducă apa“ pe un făgaș normal. Cu toate acestea, suntem deja la finalul anului 2021 și toate semnalele trase sunt în van. „Trebuie să înțelegem că fără apă nu putem face agricultură în Dobrogea“, a reamintit fermierul.

Și, pentru că face agricultură de la mijlocul anilor '90, am avut curiozitatea să aflăm care au fost responsabilii agriculturii pe care i-a apreciat cel mai mult, având în vedere că îi știe pe toți. Ei bine, în topul miniștrilor preferați de Constantin Soare sunt Petre Daea și Traian Decebal Remeș. Iar așteptările fermierului de la viitorul ministru al Agriculturii sunt, firește, soluții. Dacă acestea vor veni, rămâne de văzut.

Când a început distrugerea sistemelor de irigații

Din păcate, distrugerea sistemelor de irigații realizate înainte de 1989 începe în 1991, odată cu dezmembrarea cooperativelor agricole, conform Legii nr. 18/1991. Astfel, irigațiile se mai practică doar pe o suprafață de 54,5 mii de hectare, dintre care 45,1 mii de hectare în județul Constanța și 9,4 mii de hectare în județul Tulcea. În următorii ani, suprafețele irigate variază între 4.281 hectare în 2006 și 124 mii de hectare în 2003, unul dintre cei mai secetoși ani ai Dobrogei, așa cum a fost și 2020.

Ce a dus la reducerea suprafețelor irigate

Ei bine, printre cauze se numără:

  • Desființarea structurilor de exploatare de mari dimensiuni – cooperative agricole și apoi întreprinderi agricole de stat, al căror teritoriu era organizat în concordanță cu rețeaua de aducțiune și distribuție a apei la plantă.
  • Degradarea infrastructurii de aducțiune și distribuție a apei prin sustrageri, uzură fizică și morală a componentelor de bază.
  • Introducerea treptată a tarifării diferențiate a apei în funcție de înălțimea de pompare și punctul de livrare.
  • Schimbări radicale ale piețelor agricole atât ca structură, cât și în ceea ce privește sistemul de prețuri ca urmare a liberalizării acestora, dar și a restricțiilor impuse de integrarea europeană.

Pe lângă toate acestea, piața românească a început să fie invadată de produse de import: cartofi, soia, legume etc. În tot acest timp, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a fost limitată la 50 de mii de hectare, astfel că peste 95% din zahărul consumat provine din alte țări. Dar problemele nu se opresc aici, căci prețurile inputurilor agricole au crescut rapid, în vreme ce prețurile produselor agricole stagnează sau chiar scad în anii cu recolte mai bune.

Soluții: irigații și reîmpădurire

Calitatea fondului funciar agricol dobrogean este afectată de ceea ce în limbajul FAO este numit pericol de deșertificare determinat de: vulnerabilitatea terenurilor la deșertificare și activitatea antropică. Iar în Dobrogea de Sud fenomenul de ariditate a fost identificat în treptele inferioare și medii ale reliefului, la distanțe mai mari de 70 de kilometri de litoral. Ca remediu au fost propuse irigațiile și reîmpădurirea. Dar degeaba se trag semnale de alarmă! Chiar dacă se știe despre pericolul ce ne pândește, lucrurile merg în continuare într-o direcție ce n-are legătură cu drumul cel bun. Și sistemele de irigații ne vin tot din import. Așa cum bunicii au așteptat americanii, așa așteptăm și noi acum americanii să vină să ne aducă apă pentru irigații. Americanii au venit, iar acum așteptăm apa...

Simona-Nicole David

Agricultura la feminin

Până nu demult, agricultura era considerată un domeniu dedicat bărbaților. De fapt, chiar și astăzi există această preconcepție, însă statisticile la nivel mondial arată faptul că femeile au un rol esențial în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Chiar și la nivel național se observă un trend ascendent în ceea ce privește numărul celor aflate la conducerea fermelor.

Există și o zi internațională dedicată femeilor din mediul rural, iar în fiecare an, pe data de 15 octombrie, diferite organizații organizează evenimente prin care se subliniază rolul acestora în tot ceea ce înseamnă lanțul alimentar: de la producție până la prelucrarea, prepararea și distribuția alimentelor, precum și în asigurarea hranei gospodăriei și a comunității din care fac parte. Anul acesta, sloganul acestei sărbători a fost: „Femeile din mediul rural asigură hrană sănătoasă pentru noi toți“, ceea ce întărește și mesajul unui recent raport ONU: „Dincolo de COVID-19: Un plan feminist pentru sustenabilitate și justiție socială“, conform căruia este nevoie de producții obținute din culturi diverse și sănătoase pentru piețele locale, naționale și regionale, un element esențial de altfel și pentru susținerea mijloacelor de trai ale femeilor din mediul rural și pentru asigurarea securității alimentare a noastră, a tuturor.

Aceeași sursă ne arată faptul că femeile din mediul rural dezvoltă mișcări și strategii locale care conduc la diversitatea culturilor și îmbunătățirea gestionării solului, a apei și dăunătorilor, care ajută gospodăriile să sporească veniturile și cresc securitatea alimentară.

La nivel mondial, în prezent, cele mai multe ferme de familie sunt gestionate de femei, în timp ce bărbații își caută un alt loc de muncă. Mai mult decât atât, 70% dintre lucrătorii agricoli sunt femei, potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Chiar dacă femeile domină forța de muncă din ferme, majoritatea fermelor mari sunt deținute în continuare de bărbați.

În ceea ce privește numărul femeilor beneficiari ai măsurilor de investiții sprijinite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), conform AFIR acesta  este de 8.760, iar valoarea totală a contractelor încheiate de acestea este de peste 360 milioane euro.

Submăsurile accesate de reprezentantele sexului frumos sunt: 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole, 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 6.4 – Sprijin pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole.

Analizând datele de monitorizare ale PNDR 2020, putem spune că, din totalul de 46.105 beneficiari ai acestor submăsuri, cele peste 8.000 de femei reprezintă 19%.

Astfel, numărul femeilor beneficiari cu vârsta sub 40 de ani este de 5.768, iar contractele încheiate de acestea pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală este de aproape 300 milioane euro. Valoarea contractată de cei 2.992 beneficiarii PNDR 2020 femei cu vârsta de peste 40 de ani este de 72,1 milioane euro.

Cel mai mare număr de beneficiari femei, 4.107, are submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Evident, este vorba de beneficiari femei cu vârsta pe până în 40 de ani la data semnării Contractului de finanțare. Valoarea acestor contracte se ridică la 168 milioane euro. Pentru această submăsură, femeile reprezintă 34% din numărul beneficiarilor.

În ceea ce privește doamnele cu vârsta peste 40 de ani, cea mai accesată măsură pentru acest tip de beneficiar este submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Este vorba de 2.752 de femei și o valoare publică a contractelor încheiate cu AFIR de 41,2 milioane euro. Totodată, 1.153 de doamne sub 40 de ani au accesat această submăsură, valoarea contractelor încheiate fiind de 17,2 milioane euro.

Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale a fost accesată de 362 de doamne, valoarea contractelor fiind de 22,4 milioane euro.

Pentru submăsurile 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole au fost semnate un număr de 274 de contracte, în valoare de 90,9 milioane euro.

De sprijinul pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole (submăsura 6.4) beneficiază 112 femei, iar valoarea contractelor este de 20,4 milioane euro.

Conform unei statistici furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru agricultură, numărul femeilor care activează în ferme și au solicitat sprijin de finanțare în Campaniile 2018-2020 este următorul:

pg 6 Tabel femei

Putem observa faptul că în acest interval, 2018-2020, ponderea cea mai mare a femeilor care au depus cereri la APIA o au cele cu vârsta cuprinsă între 60-70 de ani, urmate de doamnele cu vârste cuprinse între 70-80 de ani.

Așadar, vorbim în prezent de agricultură la feminin, iar tendința femeilor din mediul rural care activează în agricultură este aceea de a-și depăși condiția, de a-și deschide propriile businessuri și de a demonstra că pot fi în același timp mame, soții, dar și femei de afaceri care pot să asigure hrană sănătoasă pentru familie, comunitatea din care fac parte, în unele cazuri pentru piața regională, națională și chiar pentru export. Însă agricultura la feminin nu trebuie interpretată doar ca o statistică în ceea ce privește prezența efectivă în ferme. Agricultura este un domeniu ofertant și în privința ocupării locurilor de muncă în domeniul cercetării în cadrul instituțiilor, asociațiilor ori firmelor de profil. Mai mult decât atât, la nivelul multinaționalelor din domeniu ce au reprezentanțe în România se poate observa faptul că unele funcții de conducere, în special în cadrul departamentelor de marketing și vânzări, sunt ocupate de femei. Deci, agricultura poate oferi și cariere de succes femeilor care își doresc performanță!

Larissa Dinu

Seceta, cea mai mare provocare pentru fermieri

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

Seceta, cea mai mare provocare pentru fermieri

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură aferentă trimestrului II - anul 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că a demarat plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aferentă cantităților de motorină utilizate în perioadele 01.04. – 30.06.2021 (trimestrul II/2021), în conformitate cu prevederile HG nr.1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 174.543.800,00 lei pentru un număr de 17.181 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 111.310.132,873 litri.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2021, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 261/05.10.2021, se regăsesc prezentate mai jos:

Nr.

Crt.

Specificare

Cantități de motorină
(litri)

Valoarea ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni
(lei)

1.

Sectorul vegetal

99.492.079,672

156.022.243,00

2.

Sectorul zootehnic

11.247.142,316

17.624.081,00

3.

Sector îmbunătățiri funciare

570.910,885

897.476,00

 

Total

111.310.132,873

174.543.800,00