Efectivele de animale din Constanța, scăderi de peste 65% în 2015 față de 1990

Constanța are o suprafață agricolă de 558.204 ha (arabil – 484.103 ha, pășune – 58.693 ha), ceea ce reprezintă 78,93% din întreaga întindere a județului, de 707.129 ha. În același timp, Constanța este și cel mai urbanizat județ din România; 80% din populație, respectiv, 506.458 de locuitori, din totalul de 630.679, domiciliază în cele 3 municipii și 9 orașe. Probabil din acest motiv agricultura nu a mai căpătat atenția cuvenită. În fine, să spunem că viticultura, pomicultura și mai ales cultura cerealelor sunt bine reprezentate, nu însă și zootehnia. Nu și creșterea oilor, mai ales că aici se află Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Palas, locul unde a fost obținută apreciata rasă Merinos de Palas, și ne-am fi așteptat ca măcar acest sector să fie dezvoltat. Ei bine, efectivul de ovine din 2015 se află la 48,89% față de cel din 1990! Dar ce pierd zootehniștii constănțeni la oi câștigă la caprine. Numărul acestora este mai mare cu 434% față de cel din 1990! În rest, la bovine efectivul este în scădere constantă (mai mic cu 76,36% decât în 1990), la fel și la porcine (mai mic, în 2015, cu 70,65% față de 1990) ori păsări (mai mic cu 65% comparativ cu 1990).

zootehnie tabel 1

Tulcea – condiții mai dificile, zootehnie mai puțin pusă pe butuci

Suprafața județului este de 849.875 ha, din care 43% (365.446 ha) înseamnă teren agricol (80,8% - arabil, 17% – pășuni), iar aproape 17% din acesta se află în Delta Dunării. „Analiza structurii fondului funciar și a suprafețelor agricole cultivate – se arată în Strategia de dezvoltare a județului Tulcea –ilustrează un potențial deosebit pentru realizarea acelor producții agricole care să susțină dezvoltarea unui sector zootehnic reprezentativ. În anul 1989, activitatea de creștere a animalelor a fost principalul debușeu de valorificare a producției agricole vegetale. Între timp însă au dispărut marile ferme de stat, iar sectorul privat și gospodăriile populației n-au avut forța economică de a menține efectivele de animale și, mai ales, matca. Pe fondul recesiunii economice, se înregistrează diminuarea efectivelor de animale de la an la an.“

Noi am spune altfel: având în vedere condițiile naturale aparte din acest județ, diminuarea nu este atât de catastrofală ca în alte județe, de exemplu ca la vecinii din Constanța: în 2015, numărul de bovine a scăzut cu 54,28% față de 1990, cel de porcine – cu 51,74%, ovine – cu 24,64%, păsări – 42,68%. Creș­terea caprinelor este singurul sector apărut mai târziu (în 2005, cel puțin în statisticile INS) și s-a dezvoltat bine până în 2015. Probabil și ovinele vor întregistra, în viitor, același trend de creștere, dacă e să ne uităm la cifrele din ultimii 10-15 ani.

zootehnie tabel 2

Maria BOGDAN

În trei județe din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Bihor, Satu Mare și Sălaj) zootehnia nu mai este la mare căutare. Nici măcar după ce fermierii au avut acces la fondurile europene! Deși autoritățile spun că bogăția naturală cea mai mare sunt terenurile agricole, iar agricultura, inclusiv zootehnia, ar reprezenta o soluție viitoare de dezvoltare, până acum nu s-a făcut mare lucru. În toate județele, efectivele de animale, în special bovinele și porcinele, sunt la jumătate din numărul din 1990.

Bihor – zootehnie la jumătatea aceleia din 1990

Bihor nu s-a bazat foarte mult pe agricultură: ultimele cifre arată că, în sectorul agricultură, silvicultură și pescuit, au activat 4% din numărul de firme din județ, acestea participând tot cu 4% la cifra de afaceri generată de mediul de afaceri. Economia în general este una bine reprezentată, de vreme ce PIB-ul plasează Bihorul pe locul 10 la nivel național. Populația este egal distribuită: 49,1% (283.042 de locuitori) locuiește în mediul urban, iar 50,8% (292.356 locuitori) – în mediul rural (91 de comune). Totuși, deși contribuția agriculturii în PIB este redusă, rata de ocupare în acest sector este relativ mare: 37,6%!

În Strategia de dezvoltare a județului, agricultura se situează pe locul al treilea între priorități. Iar în cadrul agriculturii, zootehnia capătă și mai puțin interes. Bihor are un cadru natural ce conține toate formele de relief: câmpie – 44%, dealuri și depresiuni – 31,6%, munte – 24%. Din totalul teritoriului, suprafața agricolă repre­zintă 64,71%, din care arabil – 63,05%, pășuni și fânețe – 35,63%. De altfel, vorbind despre „vastele suprafețe destinate circuitului agricol“, se spune că „o bogăție naturală a Bihorului sunt întinderile mari de pășuni și fânețe“, iar în ceea ce privește zootehnia, „județul are toate premisele dezvoltării pe acest plan datorită tradiției privind creșterea animalelor“. Poate de aici înainte fiindcă, până acum, datele nu sunt deloc optimiste. De exemplu, chiar dacă există fânețe și pășune din belșug, numărul de bovine, ovine sau caprine din 2015 se află, în medie, la jumătate comparativ cu cel din 1990. Nici după apariția programelor europene de modernizare a fermelor lucrurile nu s-au îmbunătățit: efectivele de bovine, porcine, caprine și păsări sunt în scădere. Doar la ovine se remarcă o îmbunătățire, în 2015, față de anul aderării 2007. Ca soluții viitoare de dezvoltare autoritățile vorbesc despre promovarea produselor tradiționale, ferme de semisubzistență, încurajarea înființării grupurilor de acțiune locală.

Satu Mare – una se spune/dorește, alta e-n realitate

Populația din Satu Mare a admis, în cadrul unei anchete, că tradiția în domeniul agriculturii este cel de-al doilea punct forte al județului, după poziția sa geografică, iar 45% dintre intervievați consideră că principala resursă naturală o reprezintă terenurile agricole. Alegerea este una justificată: peste 70% din teritoriul județului este ocupat de terenurile agricole (teren arabil – 69,85%, pășune – 17,5%, fânețe – 9,4%), dar la fel ca în alte zone, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută este redusă.

52,64% din populație locuiește în mediul rural (59 de comune, cu 220 de sate), iar 1/3 din totalul locuitorilor județului lucrează în agricultură. Nu ca angajați însă: în mediul rural, ponderea salariaților este scăzută; în marea majoritate (88%) a localităților sunt mai puțin de 10 salariați pe 100 de locuitori, ceea ce are implicații asupra nivelului și stabilitatea veniturilor. Capacitatea populației rurale de accesare a fondurilor europene pentru diversificarea activităților economice – spun autoritățile sătmărene – este scăzută. În cazul fermelor de semisubzistență, o mare parte din producția agricolă se consumă în familiei, iar acestea nu pot să comercializeze în mod eficient producția. Așadar, resurse există, dar ele sunt neutilizate la valori maximale. Satu Mare este cel mai mare producător din România de căpșune, are tradiție și rezultate în culturile vegetale, dar creșterea animalelor e în declin. Doar caprinele au efective în creștere chiar și față de 1990, sectorul avicol fiind, iarăși, unul în revigorare față de 2007, dar cu 15% mai scăzut față de acum 27 de ani. Ca și în Bihor, bovinele și porcinele nu mai prezintă interes, ambele având efective în declin; în schimb, numărul de ovine – iar acesta este trandul național – a crescut cu aproape 19%, în 2015, față de 2007, dar este mai mic cu 40% în comparație cu 1990. Ca măsuri de redresare ar fi inovare, cercetare, retehnologizare, eficientizare etc. Cum se vor împlini toate acestea? Pesemne știu mai bine fermierii!

Sălaj – 90% din efectivele de animale se regăsesc în gospodăriile populației

Este unul dintre cele mai mici județe din țară ca suprafață, având în plus și un relief format preponderent din dealuri și depresiuni, despărțite de luncile largi ale râurilor Someș, Crasna, Barcău, iar zona montană cuprinde ramificații ale Munților Apuseni. Sălaj este și unul dintre cele mai puțin urbanizate județe: 39,3% din populație trăiește în cele 3 orașe și 1 municipiu, iar 60,7% – în mediul rural (57 de comune).

Județul dispune de 238.950 ha de terenuri agricole, ceea ce reprezintă 61,8% din suprafața administrativă; cele mai multe sunt utilizate ca terenuri arabile (50,5% din total) și pășuni/fânețe (46,5%). Terenurile, spun autoritățile sălăjene, sunt o resursă vitală pentru locuitorii din mediul rural: din totalul persoanelor ocupate (100.300 de angajați), 33.700 (33,6% din total) lucrează în agricultură. De altfel, ponderea populației ocupate în agricultură este de 6,5% în mediul urban și de 57,8%, în mediul rural. Așteptarea ar fi fost ca Sălajul să aibă, în consecință, o agricultură puternică. Și nu are, chiar dacă aportul în valoarea adăugată este de 8,3%, cifră considerată ca fiind mare. Vorbind despre zootehnie, datele din tabelul de mai jos spun totul, cel puțin la bovine, păsări și porcine. Ar fi și un motiv: efectivele de animale se regăsesc în proporție de circa 90% în gospodăriile populației, numărul ferme­lor de tip industrial fiind mic.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 46-47

Cu o suprafață totală de 869.665 ha, județul Timiș este, ca întindere, cel mai mare din țară. 79,7% din teritoriu înseamnă suprafață agricolă (693.417 ha), arabilul ocupând 531.037 ha, fânețurile și pășunile – 149.966 ha, viile – 3.871 ha și livezile – 8.543 ha. Suprafețele cu pășuni (121.735 ha) și fânețe (28.106 ha), situate în partea de est și mai puțin în zona de contact dintre dealuri și câmpii, reprezintă 22,3% din suprafața agricolă. Terenurile agricole aparțin în proporție de 97% sectorului privat și doar 3% sectorului de stat.

Vorbind despre producția zootehnică, o simplă privire pe harta Atlasului agricol, disponibilă pe site-ul Institutului Național de Statistică, indică faptul că județul Timiș este primul pe țară sub aspectul efectivelor de animale și al producției de carne. De altfel, datele recensământului agricol din 2010, iar de atunci încoace lucrurile au progresat, arătau că Timișul era cel mai mare crescător de suine din România, urmat la mare distanță de Brăila, și tot aici se afla și cel mai mare efectiv de ovine. Cu toate acestea, raportându-se la anul 1990, specialiștii sunt de părere că, odată cu reducerea efectivelor de animale, s-au micșorat și efectivele matcă, ceea ce înseamnă un potențial pericol: „Producțiile medii obținute în zootehnie sunt departe de progresul genetic și tehnologic înregistrat în vestul Europei.“

Sectorul ovine, mai dezvoltat decât în 1990. Bovinele, scădere de aproape 80%

Să analizăm evoluția efectivelor de animale din 1990 și până în 2015, ultimul în care sunt date oficiale disponibile. La bovine se remarcă o prăbușire de aproape 80%, cu o fluctuație a numărului de animale ieșită din logică. Minimul nu se înregistrează între anii 1990 și 2000, când agricultura în general a avut o cădere dramatică, și nici măcar în 2007, înainte de aderarea țării la UE, când, de asemenea, a fost o bulversare totală, ci în 2010, când mecanismele financiare europene și naționale ar fi permis redresarea sectorului. În 2015 numărul de bovine reprezenta 21,13% din efectivul existent în 1990.

evolutie animale tabel 1

La porcine, efectivele din 2015 sunt la 45,80% din nucleul existent în 1990, dar cu 638.522 de capete Timișul este cel mai mare crescător din țară. De altfel, așa era și înainte de 1989. Declinul a coincis cu perioada în care marile combinate socialiste de creștere a suinelor s-au zbătut într-o piață în care nu au avut nicio șansă (acestea se aflau în proprietatea statului, iar prețurile de livrare nu au fost liberalizate mulți ani, fiind menținute sub costurile de producție. Nesusținute financiar, aceste unități s-au decapitalizat și multe au ajuns în stare de faliment). După privatizarea unor capacități, lucrurile s-au schimbat fundamental: din 2000, când s-a înregistrat cea mai mare scădere a efectivelor (318.650 de capete), și până în 2015 (638.522 de capete), numărul de animale s-a dublat. La ovine aproape că s-a repetat istoria: cel mai mic număr de oi apare în anul 2000, iar în 2015 avem aproape o dublare a efectivelor, numărul depășindu-l și pe cel din 1990! Este singurul sector în care se poate spune că economia de piață este mai grozavă decât cea dinainte de 1989.

Arad – o zootehnie ușor redresată după 2007, dar mult sub nivelul din 1990

Arădenii spun așa despre agricultura lor: „Fâneața și pășunile sunt o mare bogăție a județului.“ Chiar și așa însă – și aceasta este concluzia autorităților – „agricultura practicată în județ este de subzistență, pentru autoconsum și, deci, neperformantă“. Sectorul agrar ocupă locul al treilea ca pondere în PIB, după industrie și servicii, locul al doilea din punctul de vedere al populației ocupate (21,58%) și din nou locul al treilea, ca număr de firme. Suprafața totală a județului este de 775.409 ha, din care teren agricol – 494.647 ha (arabil – 350.634 ha, pășuni și fânețe – 135.077 ha, vii și livezi – 8.936 ha).

Zootehnia, a doua ca pondere în producția agricolă, așa cum este privită de strategii județului, ar avea „toate premisele să se dezvolte, ținând cont de tradiția privind creșterea animalelor, dar și de suprafețele întinse de pășuni și fânețe“. Speranța s-ar putea concretiza doar în sectorul de creștere a păsărilor și a ovinelor, unde efectivele înregistrează creșteri față de 2007, dar se mențin scăzute față de 1990: păsări – creșteri de 10,47% în 2015, față de 2007, dar față de 1990 efectivul a scăzut cu 67,97%; ovine – creșteri de 17,51% în 2015 față de 2007, dar față de 1990 numărul e sensibil scăzut (8,77%). La bovine, numărul s-a diminuat dramatic, cu 74,5 % față de 1990 și cu 31,89% față de 2007. La porcine trendul a fost asemănător: efectivul a scăzut, în 2015, cu 47,13% față de 1990 și cu 7,36 % față de 2007.

evolutie animale tabel 2

Oglinda zootehniei arădene, la zi

Strategia de dezvoltare a județului Arad face o analiză sumară a sectorului: creșterea păsărilor – în trecut, această activitate era dezvoltată în zona Arad – Pecica – Curtici – Șiria și Gurahonț. În prezent, ea s-a repoziționat, concentrându-se în zona Arad – Vladimirescu – Șiria – Zimandu Nou; bovine – în 1990, creșterea bovinelor era reprezentativă pentru zona de sud-vest, pe axa Arad – Pecica și Nădlac, Sântana, și în nord, în zona Gurahonț – Vârfurile; astăzi, cele mai mari efective au rămas doar la Arad – Pecica. Activitatea este mult diminuată față de nivelul la care a fost dezvoltată până în anii '90 și mult sub potențialul oferit de județ. Soluție: „dezvoltarea lanțurilor alimentare integrate și creșterea viabilității exploatațiilor agricole și a unităților de procesare“; porcine – creșterea suinelor a fost dezvoltată în principal în zona Arad – Vinga – Felnac – Pecica – Semlac – Nădlac, Macea – Curtici și Șiria-Sântana – Zărand – Șicula – Cermei – Craiva. Astăzi, unități de creștere/abatorizare/prelucrare și fabricare a produselor mai sunt în Arad și împrejurimi, Sîntana și Șicula; ovine – creșterea oilor era preponderent dezvoltată în partea de nord a județului, dar și în zona de câmpie a Aradului, Pecica – Secuieni – Vinga. Astăzi, în puține zone această activitate este semnificativă, evidențiindu-se în special doar partea de nord a municipiului Arad și zona Chișineu – Criș. Concluzii: „Potențialul în sistem închis este net superior celui în sistem deschis, acesta ar putea fi și motivul pentru care activitatea de creștere a oilor nu a mai ajuns la dezvoltarea dinaintea anilor '90.“

Pagini realizate de Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 34-35

În organizarea companiei Hod-Mezogazda Zrt, din oraşul Hodmezovasarhely, a avut loc ediţia a XXIV-a a Zilelor Zootehnice şi Agrare din Câmpia Ungară în prezenţa oficialităţilor locale, regionale şi guvernamentale. Hod-Mezogazda Zrt. este o companie privată, fondată pe structura unui fost IAS, care prin contractul de privatizare şi-a asumat obligaţia de a continua din fonduri proprii organizarea anuală a acestui eveniment. Cuvântul de deschidere l-a avut ca de obicei Antal Gabor, directorul general al companiei, care a subliniat, printre altele, că: „Acest eveniment este pentru toată familia. Tradiţional, ziua de sâmbătă este cea în care vizitatorii vin împreună cu copiii, iar târgul oferă acestora diverse oportunităţi de joacă precum castele de baloți, zone special de joacă cu purcei, iepuraşi şi pui...“. În discursul său, preşedintele Camerei de Agricultură a Ungariei, Gyorffy Balazs, a subliniat momentele grele prin care a trecut zootehnia în anul 2016 mai ales din cauza influenţei aviare. A arătat totodată că statul a acordat agriculturii un sprijin de peste 300 milioane de euro pe parcursul anului trecut. Un aspect important a fost creşterea producţiei agricole naţionale cu 18%, generând o creştere a GDP cu 0,6 % şi crearea a 16.500 de noi locuri de muncă, iar numărul total al angajaţilor din acest sector a depăşit cifra de 220.000. În ceea ce priveşte aspectele economice, Balazs a menţionat că „…scăderea TVA-ului la alimente aplicată în ultimii ani este cel mai important instrument în lupta economiei subterane“, iar acest eveniment „beneficiază de zeci de mii de vizitatori pe parcursul celor 3 zile“. Primarul oraşului Hodmezovasarhely, Almasi Istvan, partener tradiţional al evenimentului, a arătat că „expoziţia este o bună ocazie de întâlnire a specialiştilor din agricultură, un domeniu extrem de important pentru economia oraşului şi regiunii, iar Ungaria are condiţii optime pentru a concura cu producătorii agricoli din Europa“. Viceministrul Agriculturii, dr. Nagy Istvan, a menționat: „În 2016 au crescut efectivele de bovine şi ovine, dar au scăzut cele de porcine. În viitor va creşte sprijinul statului pentru formele asociative, iar ca o noutate se va sprijini constituirea de grupuri de inovare, precum şi a celor operaţionale. Guvernul are – inima şi urechile deschise – pentru doleanţele agricultorilor.“

În discurs a fost menţionat că „în ultima perioadă cele mai accesate programe sunt cele pentru deschiderea sau modernizarea unităţilor de procesare“. Dr. Juhasz Tunde, director de departament în cadrul Ministerului Agriculturii, a prezentat programul guvernamental de deschidere a unor ghişee unice regionale pentru soluţionarea problemelor agricultorilor şi oferirea de informaţii specifice. În ceea ce priveşte târgul, începând cu această ediţie, din considerente de bunăstare animală, a fost redus la o durată de 3 zile faţă de 4. Pentru gestionarea fluxului de vizitatori poliţia oraşului a colaborat cu o societate privată angajată de către organizatori, mobilizând peste 60 de oameni.

În cadrul expoziţiei au existat standuri specifice agriculturii, dar şi din domenii conexe precum agroturism, servicii financiar-bancare, presa de specialitate… Ca şi curiozităţi putem menţiona un acvariu mobil pe o platformă de TIR, amenajat de către un operator din domeniul agroturismului, dar și un muzeu al instrumentelor de oierit amenajat de către asociaţia profesională a acestora. Printre noutăţile acestei ediţii enumerăm: 600 m de drum de acces nou, un sector de parcare nou, un sector pentru maşini agricole. De asemenea, cu această ocazie a avut loc şi prima ediţie a concursului de cunoştinţe profesionale dintre studenţii din cadrul universităţilor de ştiinţe agricole ale Ungariei, cu participarea a 8 echipe din cele 6 instituţii de învăţământ superior. Nu în ultimul rând, această ediţie a înregistrat şi un număr record de expozanţi – peste 500.

Marele Premiu al expoziției de creștere a ovinelor și caprinelor de reproducție a fost câştigat de Andrea Vásárhelyi, la vaci de lapte a câștigat Louise 713, ameliorator și proprietar Komárom Şolum Zrt, în timp ce la rase de carne a câştigat Mozsgai József din Sellye, cu un taur Limousin. La păsări de curte Szentlászló Integral Group Kft. a devenit laureat pentru prezentarea tehnologiei de creştere la gâscă şi rață. La porcine Fekete József din Vasszécseny a fost premiat pentru vierușul Landrace maghiar, în timp ce la cai a câştigat iapa Veronika, Gidran galben a crescătorului din Csákvár, Horváth József.

Text și foto: Clement LUPU

GALERIE FOTO


 

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 40-42

Astăzi, vom analiza zootehnia din ultimii 27 de ani în trei județe cu aceeași dispunere geografică: Dâmbovița, Argeș și Vâlcea. Economic însă lucrurile diferă. Argeșul se află în Top 10 între județele țării ca PIB/cap de locuitor, bazându-și dezvoltarea pe sectorul industrial, mai puțin pe agricultură, în vreme ce Vâlcea și Dâmbovița au o economie agrarindustrială. Ca performanțe, Dâmbovița ocupa, în 2012, locul I în ierarhia județelor la producția de ouă, iar Vâlcea deținea poziția secundă la producția de miere.

Evoluția efectivelor de animale în cele trei județe a urmat trendul general, cu o prăbușire a numărului până prin anul 2000, perioadă ce coincide cu dezafectarea fostelor unități comuniste, o ușoară redresare până în 2005, o nouă diminuare după anul aderării țării la UE și o a doua creștere pesemne după atragerea banilor europeni. Cu o singură excepție în cazul județului Dâmbovița, unde numărul de caprine din 2015 îl depășește pe cel din 1990, peste tot efectivele scăzând în medie cu 40-50% față de acum 27 de ani.

Dâmbovița: cu excepția creșterii păsărilor, zootehnia a cedat în fața culturilor vegetale

Fondul funciar al județului Dâmbovița cuprinde 61,1% terenuri agricole. Din totalul acestei suprafețe, cea mai mare parte este reprezentată de arabil – 70,7%, pășuni – 17,2% și fânețe – 8,1%. La dispoziția crescătorilor de animale ar fi deci peste 25% din terenul agricol. De altfel, din totalul producției agricole, zootehnia are o pondere de doar 28,7%. Explicabil de ce efectivul de bovine a scăzut cu 71,41% față de 1990, cel de porcine – cu 41,89% și cel de ovine – cu 64,78%. Chiar și în cazul păsărilor, acolo unde Dâmbovița este un important furnizor de ouă, numărul de păsări a scăzut cu mai bine de 50%. Singurul domeniu în care au excelat crescătorii de animale ar fi sectorul caprinelor.

tabel 1 zootehnie

Argeșul nu acordă o foarte mare importanță zootehniei

Jumătate din teritoriul județului Argeș (682.631 ha) este reprezentat de suprafață agricolă, 338.755 ha: arabil – 171.208 ha, pășuni – 98.960 ha, fânețe – 46.790 ha, livezi – 20.761, vie – 1.036 ha. Deși are câteva unități de elită, Argeșul nu se bazează foarte mult pe agricultură în compoziția PIB; profilul zonei rămâne unul industrial. Totuși, dincolo de pomicultură, sector reprezentativ inclusiv în domeniul cercetării, ținuturile deluroase, care ocupă 38,3% din suprafața județului, și cele muntoase, cu o pondere de 29,6%, ar fi propice cel puțin creșterii ovinelor, dar nu s-a remarcat o astfel de tendință cel puțin în anii din urmă. De fapt, impresia ar fi că nu există o strategie de dezvoltare unitară a agriculturii, dovadă și evoluția efectivelor de animale, cumva fără o explicație logică.

vaci lapte Holstein

De exemplu, la bovine efectivul a scăzut până în 2000, apoi a crescut până în 2007 pentru ca, în 2010 și 2015, să se înregistreze cel mai mic număr de animale din perioada analizată (o scădere, în 2015, cu 45,67% față de 2007 și cu 60,99% față de 1990). Același lucru s-a întâmplat în cazul porcinelor: în 2015 se înregistrează 19,4% din efectivul din 2007 și 18,27% față de 1990. La porcine s-a petrecut un lucru rar, în sensul în care efectivele din 2007 au fost mai mari decât cele din 1990! La ovine, caprine și păsări numărul de animale este mai mare decât în 2007, dar mai mic cu 15-40% decât în 1990.

tabel 2 zootehnie

Vâlcea: resurse suficiente, animale puține!

Dacă ar fi să-și utilizeze resursele, Vâlcea ar trebui să performeze în zootehnie. Județul dispune de o suprafață agricolă de 242.856 ha (42,15% din întregul teritoriu), pășunile deținând 44%, la care se adaugă fânețele, cu 13% din totalul agricol.

tabel 3 zootehnie

În strategia de dezvoltare a județului se spune: „Extinderea pășunilor din zonele montane, deluroase și subcarpatice ale județului a favorizat activitățile de creștere a ovinelor și caprinelor, plasând zootehnia județului Vâlcea pe primul loc în Regiunea Sud-Vest Oltenia.“ Să vedem în ce fel le-a favorizat: efectivul de ovine era, în 2015, de 114.338 capete (date INS), e adevărat, cu 24.569 de capete mai mult decât în anul aderării țării la UE, dar cu 128.362 de capete mai puțin decât în 1990. Unde este „favorizarea“? Nici la caprine nu a fost atins numărul deținut în 1990. În ceea ce privește bovinele, efectivul a scăzut cu 57,04% față de 1990, iar cel de porcine se află la 72,81% față de efectivul de acum 27 de ani.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 34-35

Firma Farm Tech SRL a fost înființată în 2005 cu scopul de a importa tehnologie nouă de manipulare și transport cereale și orice produs vrac ce rezultă din activitățile agricole, branduri SHAEFFER, Strautmann, Kotte și CHIODA. Pe lângă utilajele specializate în logistica cerealelor, Farm Tech și-a diversificat oferta și cu un pachet complet de utilaje pentru zootehnie, branduri SCHAEFFER, STRAUTMANN, TEAGLE, KOTTE, CHIODA, GOWEIL și Sip.

Schaeffer. Cel mai vândut încărcător pe roți din România (fabricat 100% în Germania). Peste 800 de utilaje vândute în România.

Grupate în trei categorii, utilajele Schaeffer a fost pentru mai bine de 60 ani alegerea fermierilor. În continuare vă oferim:

1. Încărcătoare articulate de curte.

2. Încărcătoare articulate pe roți.

3. Încărcătoare articulate telescopice.

Schaeffer este alegerea pentru toate sezoanele datorită durabilității, performanței și funcționalității. Unul dintre tipurile de încărcătoare articulate telescopic ce poate lucra în condiții dificile și în zone înguste.

La Schaeffer se pot atașa peste 50 de accesorii pentru toate ramurile agriculturii, zootehniei, procesatori de lapte și carne, traderi cereale, centre de echitație, specialiști în peisagistică, în construcții, în magazine și firme industriale, în sectorul reciclărilor, uzine de biogaz, consilii orășenești, grădini zoologice, în industria lemnului și în fabricarea peleților.

Farm Tech oferă clienților săi suport tehnic și service 24 ore pe zi/7 zile pe săptămână, cu o echipă experimentată de profesioniști.

Farm Tech oferă alături de încărcătoarele Schaeffer o gamă largă de mașini cu tehnologie nouă pentru zootehnie, pentru a se potrivi tuturor cererilor fermierilor.

Strautmann, remorca tehnologică de la 4 mc la 31 mc: cu un melc sau doi melci de mixare, cu diverse opțiuni de descărcare, cu dispozitive de cân­tărire și opțiune de împrăștiere paie.

Strautmann, remorca tehnologică autopropulsată de la 11 mc la 22 mc:

Strautmann Hydrofox, tăietor din siloz de la 1,75 mc la 3,8 mc, cu înălțimi de preluare cuprinse între 2,90 m și 3,97 m.

Remorca de împrăștiat gunoi Strautmann VS 1805, capacitate 16,5 mc, antrenare hidraulică a platformei, sarcina maximă admisă 18.000 kg

Remorca autoîncărcare Strautmann GIGA - VITESSE CFS 4001. Capacitate 36 mc, 22 tone greutate utilă, pick-up 2 m, sistem de protecție cu arcuri pentru dispozitivul de tăiere, tensionare automată a lanțurilor podului.

Teagle, tocător de baloți cilindric, pentru baloți cu diametrul maxim de 1,7 m sau rectangulari de 1,2 m x 1,2 m, care toacă un balot în 5 min.

Teagle 8150, utilaj ce asigură furajarea și împrăștierea paielor pentru așternut și tocarea paielor cu posibilitatea de reglare a lungimii de tăiere de la 20 la 250 mm, de la tractor, în mers.

Remorci de transport Chioda de la 4 tone la 24 tone, cu basculare trilaterală și basculare pe spate cu oblon hydraulic.

Remorci de împrăștiat gunoi de grajd Chioda de la 2 mc la 26 mc, cu discuri, cu lățime de împrăștiere până la 24 m.

Înfoliator baloți rotunzi GOWEIL, model G1015. Se poate monta direct pe Schaeffer sau la tractor. Funcționează, de asemenea, cu motor electric sau pe benzină 50 de baloți rotunzi pe oră, cu diametru între 0,9 m și 1,6 m. Greutate maximă balot 1,200 kg.

Presă-ambalator GOWEIL, model LT MASTER. Mașina de înfoliat baloți cu o tehnologie nouă pentru a păstra silozul în condiții perfecte, izolat 100% de factori externi la un cost mult mai mic decât varianta clasică de tasat siloz.

50-60 tone pe oră - 1 balot - 1 m. Control program PROFI complet automatizat.

Presă-ambalator GOWEIL, model G-1 F125 G5040 Kombi. Cea mai dotată balotieră 3 în 1: adună din brazdă, toacă la 3.5 cm cu 35 de cuțite, presează și înfoliază în mers, având o productivitate medie de 40 baloți/h. Diametru balot: 1,25 m. Control pro­gram PROFI complet automatizat

Gama de produse SIP

Categoria cositorilor este reprezentată de combinația de 3 cositori cu condiționer din role de cauciuc, cu lățime de lucru de 8 m. Cositorile sunt echipate cu sistem de suspensie hidropneumatic, toate discurile de pe bara de tăiere sunt echipate cu sistemul de protecție DDSS și sistemul rapid de schimbare a cuțitelor.

Pentru a realiza nutreț de înaltă calitate recomandăm să folosiți greble rotative. SIP oferă o greblă reprezentativă de răvășit fân SPIDER 1.500T, capabilă să lucreze până la 16 ha pe oră cu 15 m lățime.

Grebla de adunat STAR 850, cu sistem de adaptare la configurația terenului 3D și sistemul de ajustare hidraulic a lățimii brazdei, are capacitatea de a realiza brazde până la 11 ha pe oră.

GALERIE FOTO


farrmtech logo

Săftica, Drajna, Constanța, Cluj, Timișoara, și Neamț

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 28-29

Ca obiectiv specific, aceste plăţi își propun asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice. Prin aceste plăţi se acoperă costurile suplimentare şi pierderile de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor.

Costurile suplimentare sunt cauzate de angajamentele asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei, prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.

Beneficiarii sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a păsărilor autorizate sanitar veterinar, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor,

Plăţile se acordă pentru pui de carne, găini ouătoare, găini de reproducţie din rase grele şi pui de curcă, fiind compuse din cinci subpachete.

Subpachet 1 – asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi

Indicator pentru cerinţa         Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

• iluminare artificială • iluminare artificială

   cu intensitate de 30 lucşi       cu intensitate de 20 lucşi

   – timp de minimum 18 ore/zi

     pentru categoriile: pui de

     carne, pui de curcă şi găini

     de reproducţie rase grele;

   – timp de 16 ore/zi pentru

     categoria găini ouătoare

Subpachet 2 – reducerea densității păsărilor cu 10% față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii privind suprafața minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară      minimă obligatorie

Suprafaţa disponibilă  Suprafaţă disponibilă

în condiţii superioare  minimă obligatorie: de bunăstare:

• pui de carne – 30,00 kg/m2 • Situaţia I: pui de carne

• pui de carne – 35,45 kg/m2      – 33 kg/m2

• pui de carne – 38,18 kg/m2 • Situația II: – pui de carne

                 – 39 kg/m2

            • Situația III: – pui de carne

                 – 42 kg/m2

• găini ouătoare         • găini ouătoare

   • 1.222 cm2/cap în sistem   • 9 găini ouătoare/m2

       alternativ      în sistem alternativ

   • 825 cm2/cap în sistem      • 750 cm2/cap – sistem

       cuşti îmbunătăţite                 cuşti îmbunătăţite

• găini reproducţie     • găini reproducţie

   rase grele – 22,73 kg/m2       rase grele – 25 kg/m2

• pui de curcă • pui de curcă

   • masculi: 50 kg/m2    • masculi: 55 kg/m2

   • femele: 45,45 kg/m2            • femele: 50 kg/m2

Raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este de cel mult 1/50.

Subpachet 3 – îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului.

Indicator pentru cerinţa                     Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

Suprafaţa superioară în timpul          Suprafaţa minimă

păsărilor, de minimum:          obligatorie în timpul transportului păsărilor:

• 260 cm2/kg pentru păsări    • 200 cm2/kg pentru păsări

   cu greutatea < 1,6 kg/cap     cu greutatea < 1,6 kg/cap

• 208 cm2/kg pentru păsări    • 160 cm2/kg pentru păsări

     cuprinse între              cuprinse între

   1,6 – < 3 kg/cap         1,6 – < 3 kg/cap

• 150 cm2/kg pentru păsări    • 115 cm2/kg pentru păsări

   cuprinse între 3–<5 kg/cap    cuprinse între 3–<5 kg/cap

• 137 cm2/kg pentru păsări    • 105 cm2/kg pentru păsări

   cu greutatea de >5 kg/cap    cu greutatea de >5 kg/cap

În cazul fermelor de creştere a puilor de carne, prima compensatorie pentru subpachetul 3 poate fi acordată pentru maximum 6,5 cicluri de producție (serii) pe an.

În cazul fermelor de creştere a puilor de curcă, prima compensatorie pentru subpachetul 3 poate fi acordată pentru maximum 3,7 cicluri de producție (serii) pe an.

Subpachet 4 – corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor în apa utilizată.

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

• Nitraţi – 50 (mg/l)   • Nitraţi – 100 (mg/l)

• Nitriţi – 0,5 (mg/l)   • Nitriţi – 1 (mg/l).

Copiile buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat, după cum urmează:

– min. 14 buletine/an pentru calitatea apei determinată la sursă (din care să rezulte corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă şi menţinerea acestora în parametrii condiţiilor superioare);

– min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare serie (ciclu de producţie), plus încă 2 buletine/an(pui de carne și pui de curcă).

– min. 6 buletine/an pentru calitatea apei determinată la intrarea în fiecare hală – copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor (pentru găini ouătoare).

– min. 6 buletine/an pentru calitatea apei determinată la intrarea în fiecare hală plus încă 2 buletine/an (găini reproducție);

Subpachet 5 – reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat.

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară      minimă obligatorie

Nivelul noxelor din adăpost    Nivelul noxelor din adăpost

în condiţii superioare în condiţii minime de bunăstare:  obligatorii:

   • 14 ppm amoniac (NH3)       • 20 ppm amoniac (NH3)

   • 2100 ppm dioxid      • 3.000 ppm dioxid

       de carbon (CO2)         de carbon (CO2)

Cererile de plată se depun însoţite de:

1. copie CUI/ CIF, după caz;

2. copie buletin/carte de identitate a titularului/administratorului/reprezentantului legal/împuternicitului;

3. copie autorizaţie;

4. copia schiţei adăposturilor pentru fiecare exploataţie (din care să reiasă adresa şi suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe hale/cuşti îmbunătăţite), precum și schița pentru sistemul de iluminare și ventilație (admisie – evacuare aer) – pentru fiecare hală;

5. program de iluminat: vară/ iarnă care să conţină intervalul orar pe perioade, în funcţie de tehnologia de creştere şi categorie;

6. copia după notificarea crescătorului de păsări către DSVSA judeţean privind densitatea practicată;

7. graficul estimat de livrare anual;

8. graficul estimat de populare anual;

9. mişcarea anuală estimată a efectivelor de găini ouătoare/rase grele în cazul inexistenţei livrărilor;

10. document coordonate bancare;

11. împuternicire şi copii după actele de identitate ale împuternicitului, dacă este cazul;

12. copia declaraţiei pe suprafaţă, dacă este cazul;

13. alte documente justificative, dacă este cazul.

La acest moment, deconturile justificative pentru activitatea desfășurată în anul 2017 se depun astfel: sesiunea I, ultimul an de angajament – 1 ianuarie - 15 octombrie (3 deconturi), sesiunea II și III – 1 ianuarie - 31 decembrie 2017 (4 deconturi).

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 38-39

Întrebat dacă s-a gândit la o strategie prin care să se ajungă la o valorificare superioară a producției fermelor de cultură mare, dl Petre Daea a răspuns în exclusivitate pentru „Lumea Satului“: „Da! Carnea de porc, porcul din România. Prin acest program doresc creșterea efectivelor de animale. Crescând efectivele de animale, crește consumul de furaje. Noi, la ora actuală, avem porcul și hectarul, ceea ce este anacronic pentru că la zece tone de porumb, dați-vă seama câți porci ar trebui să fie pe hectarul respectiv. Dar așa oamenii, care neavând valorificare se duc pe randamente scăzute, încep să se gândească: „N-are rost să fac eu opt tone, că ș-așa nu am unde să le duc!“ Ș-atunci zootehnia este soluția de a crește capacitatea de producție.“

Declarația a fost făcută cu ocazia Adunării Generale a Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, care a avut loc la începutul acestei luni la sediul IBNA Balotești. Prezent la această adunare, ministrul Agriculturii a ținut să precizeze: „Am venit să vă ascult. Consider aceasta o întâlnire de lucru și o tratez ca atare!“ Și, într-adevăr, așa s-au petrecut lucrurile.

AGCTR vrea o nouă rasă autohtonă

Președintele AGCTR, dl Teodor Neață Împăratu, a prezentat raportul de activitate al organizației. Printre cele mai importante rezultate obținute pot fi considerate cele îndreptate spre crearea și impunerea unei rase de vite autohtone, și anume Bălțata Românească Neagră. În acest scop Asociația a inițiat și păstrează un Registru Genealogic și, de asemenea, efectuează și Controlul Oficial al Performanțelor la lapte/carne (COP). Controlorii acreditați ai asociației își desfășoară activitatea în întreaga țară. În ceea ce privește plata lor, lucrurile stau destul de prost, după cum s-au plâns membrii organizației, prezenți la întâlnire. Pentru serviciile lor sunt plătiți cu doar 900 lei/lună. Din acești bani, trebuie să suporte și cheltuielile de deplasare la ferme, spun ei.

Cu toate acestea, s-a reușit încă de acum doi ani selecționarea a trei tăurași considerați a fi nucleu al rasei. Alți cinci tăurași, selecționați anul trecut, se află în testare la Craiova. „Acesta este un rezultat deosebit, atâta vreme cât în România materialul biologic, materialul seminal se aduc din import. Și desigur că nimeni nu va vinde altor țări materialul biologic cu cea mai înaltă valoare! Și cum am putea avea o rasă autohtonă, atâta vreme cât genetica vine din afară?“, a reiterat importanța acestei realizări președintele AGCTR.

ANSVSA „se împunge“ cu fermierii

Alt aspect care creează disfuncționalități în activitatea crescătorilor de taurine îl constituie, după propriile lor declarații, colaborarea cu medicii veterinari. Legislația insuficient de precisă uneori, greșită alteori duce la situații aberante. Spre exemplu, la fătare, eliberarea unui pașaport pentru vițel costă 5 lei. Însă, dacă din greșeală sau din necunoaștere veterinarul trece în mod eronat rasa vițelului, modificarea costă 25 de lei, sumă pe care tot fermierul trebuie s-o achite. Alte probleme sunt generate de prevederile privind înlocuirea crotaliilor. Animalele trebuie să aibă în mod obligatoriu câte două. În situația pierderii uneia, frecvent întâlnită, procedura înlocuirii este greoaie și costisitoare. Nerezolvarea ei duce până la pierderea subvenției pentru vita în cauză.

Aceste disfuncționalități vin să se adauge la cadrul deja existent, creat de prețul scăzut plătit de procesatori pentru lapte și de alte disfuncționalități în mecanismul stabilirii și plății subvențiilor, au mai spus fermierii.

Una dintre solicitările de fond ale crescătorilor de taurine a fost și revenirea ANSVSA în subordinea MADR. Astfel, consideră ei, s-ar rezolva multe dintre problemele sesizate. „La ora actuală ANSVSA este stat în stat, își face propriile reguli. Revenind în subordinea Ministerului, ar trebui să respecte cadrul deja existent“, a apreciat unul dintre cei prezenți la adunare.

O altă cerere adresată în numele tuturor membrilor de către președintele Neață Împăratu a fost aceea de a se excepta subvențiile de la impozitare. „Este o situație absurdă! Deși de mai mulți ani am tot ridicat această problemă, încă a rămas nerezolvată“, a subliniat domnia sa.

„Dacă avem sprijin, de ce nu-l folosim?“

Surpriza adunării, deși ar fi putut fi intuită, a venit tot din partea ministrului Agriculturii. Încă din timpul adunării acesta a intervenit, discret dar eficient, prin telefon, pentru rezolvarea unor probleme punctuale ce i-au fost aduse la cunoștință. Nu mică a fost mirarea fermierilor care și-au prezentat problemele când, la sfârșitul adunării, dl Daea le-a comunicat soluționarea situațiilor respective. „Eu nu am făcut niciodată promisiuni; eu nu am căutat vinovați, ci soluții. La fel am procedat și acum.“

„Cei care doresc să lucreze au în mine omul care lucrează, dar nu și în locul lor. Sarcina mea este să dau sprijinul la timp, pentru ca ei să își poată desfășura activitatea. Mâine, în ședința de Guvern, se vor aproba sumele pentru subvenții și, în câteva zile, vor ajunge în conturi. Luați-le și folosiți-le! Dar nu uitați că am lucrat în producție și cunosc procesul, așa că voi verifica cum le folosiți!“, a îndemnat Petre Daea. În completare, a mai adăugat: „N-avem material biologic și material seminal. De ce să n-avem, când avem sprijin de la Stat pentru Registrul Genealogic și pentru COP? Avem o subvenție de 732 euro/an/cap de vacă. Dacă avem acest sprijin, de ce să nu-l folosim? 732 euro/vacă e o susținere corectă. Nu zic că e mult, nu zic că e puțin. Eu m-am străduit să fie și să fie la timp. Nu trebuie să vină Ministerul ca dumneavoastră să vă înțelegeți cu ANSVSA și ANZ.“

În încheiere, ministrul Agriculturii a mai transmis un mesaj clar și important tuturor fermierilor români care doresc să beneficieze de subvenții: „Anul trecut au avut loc consfătuiri și s-a ajuns la o procedură privind acordarea acestora. S-a ajuns în situația inadmisibilă, incorectă și total neproductivă de a face controale în teren în luna ianuarie, după procedurile pe care le-ți stabilit împreună. Am dat un ordin prin care s-a renunțat la această procedură. Am rezolvat problema. Acum trebuie să facem ordine, iar regulile pe care le stabilim împreună trebuie să fie respectate de toți. În acest context, atrag încă o dată atenția: termenele trebuie respectate. Cine nu respectă termenele, acela nu va avea subvenție!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 10-11

Pentru a putea să beneficieze de sprijinul cuplat pentru creșterea taurinelor din rase de carne și a metișilor acestora, prevăzut în Ordinul nr. 619/2015 al MADR, solicitanții trebuie să îndeplinească, simultan, mai multe condiții.

Un sprijin pentru fermierii activi

Prima dintre condiții este ca solicitanții să fie fermieri activi, adică ferma să fie înscrisă în Registrul Național al Exploatațiilor și să desfășoare o activitate constantă și de durată în acest sector.

Ajutorul se acordă pentru un efectiv de minimum zece animale și maximum 250, cu următoarea componență:

– vaci din rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel din rase de carne care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită schema sprijin cuplat – categoria vaci de lapte şi care nu au beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tauri din rase de carne.

Solicitanţii cu un efectiv de animale mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de sprijinul cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete.

Tineretul mascul pentru care se solicită subvenția trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 25 de luni la data ieşirii din exploataţia cu cod ANSVSA sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Pentru tineretul femel se solicită sprijinul până la prima fătare, cu vârsta animalului cuprinsă între 8 - 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Vacile din rase de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită sprijinul cuplat pentru zootehnie nu trebuie să depășească vârsta de 12 ani la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, iar taurii de reproducţie trebuie să aibă vârsta de maximum 6 ani la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ, categoria vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată (dacă cererea este depusă în perioada fără penalizări), dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere (dacă cererea este depusă în perioada cu penalizări). Solicitantul să deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

SCZ doar pentru tineretul crescut minimum opt luni în fermă

Animalele din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii sau până la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Momentul ieşirii animalelor din categoriile menţionate anterior, pentru anul 2017, trebuie să fie cuprins între 11.06.2016 și 15.05.2017.

Animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne trebuie menţinute de solicitant pe o perioadă de reținere de 6 luni în exploatațiile din cerere și/sau în exploatațiile deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. Vacile de carne, vacile metise cu rase de carne şi taurii de reproducţie din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei.

Animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

– o singură dată pentru categoria tineretul mascul şi/sau femel din rase de carne sau metis cu rase de carne;

– anual pentru categoriile tauri din rase de carne, vaci din rase de carne sau metise cu rase de carne care nu au beneficiat de schema pentru vacile de lapte în anii anteriori.

Lista cu rasele de taurine de carne este prevăzută în anexa nr. 6 a OMADR nr. 619/2015 cu modificările şi completările ulterioare şi cuprinde următoarele rase de carne: Aberden-Angus, Limousine, Charolaise, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bălţată Românească – direcţia de exploatare carne, Hereford, Blonde d’Aquitaine, Salers, Sura de Stepă.

SCZ pentru vaci de lapte

Același ordin, 619/2015, al MADR prevede și acordarea sprijinului cuplat pentru zootehnie fermierilor activi care se ocupă de creșterea vacilor de lapte. Pentru a beneficia de această subvenție, ei trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Prima dintre ele este, ca și în cazul celor care cresc vite de carne, să fie fermieri activi, cu tot ce implică aceasta.

Sprijinul se acordă pentru un efectiv de minimum zece și maximum 250 de capete de vite, cu excepția zonelor montane, unde minimul este redus la cinci. Animalele pentru care se solicită subvenția trebuie să nu fi beneficiat de schemele acordate pentru creșterea taurinelor din rase de carne sau a metișilor acestora.

În plus, vacile de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să mai îndeplinească, simultan, următoarele condiții:

– să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

– să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;

– să respecte perioada de reținere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere.

Solicitantul trebuie să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim-cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate.

În plus, fermierii trebuie să mai deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat.

Pentru anul 2017, cererile se depun la APIA în perioada 1 martie-15 mai.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 38-39

Ministrul Petre Daea anunță fermierii că în data de 10 martie 2017 vor începe plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic.

Din discuțiile purtate astăzi, 7 martie a.c., cu fermierii îndreptățiți să primească aceste subvenții, i s-a confirmat faptul că sumele au început deja să intre în conturile beneficiarilor, cu trei zile înainte de data stabilită inițial. Facem precizarea că anul trecut (2016) acești bani au fost plătiți abia în luna august.

Un exemplu în acest sens este un fermier din județul Brăila, care într-o discuție telefonică din cursul acestei dimineți cu ministrul Petre Daea, i-a comunicat că la ora 11.00 avea deja sumele transferate în cont.

Pentru a se asigura că fondurile ajung la beneficiari, conform calendarului stabilit, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se informează personal, în mod aleator, contactând telefonic fermierii care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii.

Din cei 114.000 de beneficiari eligibili, banii au plecat spre 64.616 fermieri, în sumă de 35.277.495 euro.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2016, ajutoare naționale tranzitorii (ANTZ) și sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii şi cele pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, se acordă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de OUG nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi a OMADR nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare, iar plafaonele și cuantumurile per cap / tonă de lapte rezultate la nivel de număr de capete / cantităţi de lapte solicitate, sunt prezentate în tabelul mai jos:

Schema de plată

Plafon

Cantitate

Cuantum

euro

lei

cap/tone

euro

lei

ANTB – schema decuplată de producţie în sectorul carne

108.985.582

485.389.087

1.178.850

92,4508

411,75

ANTB – schema decuplată de producţie în sectorul lapte

25.933.399

115.499.579

1.350.000

19,2099

85,56

ANTOC – schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine

54.690.076

243.573.191

9.773.604

5,5957

24,92

SCZ – sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte

1.400.000

6.235.180

7.497

186,7414

831,69

SCZ – sprijin cuplat speciile ovine/caprine

28.000.000

124.703.600

1.034.487

27,0666

120,55

SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora

 11.025.000

 49.102.043

 15.964

 690,6164

 3075,80

SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte

81.499.674

362.975.098

111.205

732,8778

3264,02

Plata ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a sprijinului cuplat se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016.

Începând de luna aceasta se vor face primele plăți aferente subvențiilor pentru sectorul zootehnic pentru anul 2017. Sumele se acordă pentru animalele eligibile și solicitate în cursul anului 2016, din fondurile prevăzute în bugetul anului 2017. Deocamdată vor fi plătite sumele cuvenite pentru ANT (ajutorul național tranzitoriu) și SAPS (schema de plată unică pe suprafață). Domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat la MADR, a avut amabilitatea de a ne preciza care sunt sumele ce vor fi acordate crescătorilor.

Daniel Botanoiu

„Vaca de lapte este foarte importantă“

În sectorul avicol, la capitolul sprijin pentru bunăstarea puilor de carne, sunt prevăzuți câte 27,94 euro/100 capete, adică 124,33 lei. Alți 21,03 lei sunt plătiți pentru motorina consumată pentru desfășurarea activității. Deci, totalul la puii de carne este de 145,36 lei. La găinile ouătoare, ajutorul pentru bunăstare este stabilit la 1.095,59 lei/100 capete, la care se adaugă 98,14 lei pentru motorină, adică un total de 1.193,73 lei. În schimb, la capitolul „bunăstare găini reproducție rase grele“ suma este mai mare: 1.477,44 lei/100 capete și motorina aferentă, 98,14, deci un total de 1.575, 59 lei, adică 354,06 euro.

„La vaca de lapte, care este considerată ca fiind importantă, sprijinul cuplat per cap de vacă în lactație este de 3.320,80 lei, motorină 56 de litri, ceea ce înseamnă o reducere de acciză de 95,20 lei, sprijinul pe suprafață pentru pășunea aferentă 2.900 lei, motorină pentru pășune 168,30 lei, ANT (Ajutorul Național Tranzitoriu) la lapte 84,48 lei, înființare și menținere Registru Genealogic 30 de lei, controlul producției laptelui 80 de lei. În total, 6.578,78 lei per cap, adică o sumă destul de consistentă“, a apreciat dl Botănoiu. La bivolița de lapte, ajutorul ajunge la 4.096,30 lei. La bovinele de carne, totalul subvențiilor acordate este încă și mai mare: 6.720,68 lei.

„În cazul porcilor grași, avem bunăstare, deja știută, de 127,23 lei, motorina aferentă 3,24 lei și ajutorul excepțional la porcii grași de 40,90 lei. Totalul ajunge la 171,36 lei, ceea ce înseamnă 38,51 euro. În cazul suinelor pentru reproducție discutăm de un total la scrofițe de 377,06 lei și la scroafe de 229,29 lei“, a mai arătat secretarul de stat din MADR.

Subvenția pentru ovine crește cu 20%

În cazul ovinelor, este vorba de 418,79 lei. Evident că defalcat pe fiecare specie în parte e vorba de un sprijin cuplat de 5.226.916 capete care au are cuantum de 4,69 euro/cap, ceea ce înseamnă 20,71 lei. S-au adăugat motorina, 1,72, și partea de pășune. „Față de anii anteriori, creșterea este de 20%. Nu este o creștere foarte mare, dar există o creștere“, a subliniat dl Botănoiu. „Discutăm despre un sprijin cuplat de 27,6 euro/cap, ceea ce reprezintă 120,55 lei, sprijin pentru suprafața aferentă de 400 lei, asta incluzând pășunea distributivă, înverzirea și SAPS (schema de plată unică pe suprafață), iar motorina pentru suprafețele de pășune de 25,5 lei, adică 15 litri/cap, ANT de 24,92 lei, înființarea și menținerea registrului genealogic 10 lei, pentru cei care o fac, controlul producției de lapte 15 lei, performanța la producția de carne 5 lei, controlul producției de lână 3 lei, controlul producției de pielicele 4 lei și acel ajutor de minimis pentru berbeci sau țapi, de 2.500 lei. Totalul raportat la numărul de animale este de 609,69 lei“, a detaliat domnia sa.

„Nu vrem un PNA făcut din birou!“

Apicultura este și ea în atenția MADR.

„Progra­mul Național Apicol este încă în discuție cu reprezentanții apicultorilor, pentru că vrem să avem un program care să răspundă cerințelor, și nu unul făcut din birou. Discutăm despre achiziția de medicamente, achiziție de mătci, de familii de albine, de roiuri de pe fagure, de stupi, de decontare de analiza fizico-chimice, adică un total în PNA de 470,26, prețul minim, până la 909,56, preț maxim, pentru că ele sunt diferențiate. În cazul accizei la motorină discutăm de 18 litri/familie, ceea ce înseamnă încă un sprijin de 32,36 lei, ce ne conduce la un total, în cazul PNA plus motorină, de 502,62 lei, până la maximum 941,92 lei“, a mai adăugat dl Botănoiu.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 34

„Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să contribuie la salvarea zonei montane“, declara premierul Sorin Grindeanu în fața camerelor reunite ale Parlamentului. Încă din primele zile ale acestui an, Guvernul și-a prezentat intențiile și direcțiile de acțiune.

În cele ce urmează vă prezentăm măsurile cuprinse în Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, exact în forma în care ele au fost prezentate Legislativului.

În ce măsură se vor traduce în fapte, rămâne ca timpul să ne arate...

 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură

Se vor promova măsuri cu caracter normativ și administrativ pentru acordarea la timp a subvențiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie și plata regulară începând cu 1 decembrie până la 31 martie a anului următor.

2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune

Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru cca 2 milioane de hectare.

Programul se va desfășura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigații: în prima etapă, 2017-2020, vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafață de 1,3 mili­oane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deser­vind o suprafață de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020, vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafață de 190 mii hectare.

3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Extinderea sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor, evitarea pierderilor de producție prin calamitare, stimularea precipitațiilor în zonele aride și în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaționalizarea celor trei centre de comandă – Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în stare de funcționare a celor șapte unități de combatere Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș.

4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat

Acordarea de garanții de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producție cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an și pentru un plafon de maximum 1 milion de euro.

5. Program de susținere pentru produse deficitare

Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la două produse dintre cele mai deficitare în balanța comercială.

Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor statistice, a câte 2 produse agroalimentare deficitare. Primele produse (an 2017): tomatele și carnea de porc.

Scop: reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă. Alocare suplimentară an de an : 240 milioane de euro.

Pentru produsele deficitare se acordă sprijin, după cum urmează:

● Tomate: suma de 3.000 de euro pentru

1.000 mp, în condițiile cultivării de soiuri românești și realizării unei producții de 2 kg/mp, care să fie predate centrelor de colectare odată cu justificarea producției obținute și a destinației acesteia.

● Carne de porc: suma de 10.000 de euro pentru un efectiv de 200 capete la îngrășat, în condițiile creșterii, îngrășării, sacrificării și livrării cantității de 20 tone carne de porc, odată cu justificarea producției şi a destinației acesteia.

6. Creșterea absorbției fondurilor europene

Modificări pentru PNDR: Refacerea ghidurilor, îmbunătățirea procedurilor, asigurarea cofinanțării și garantării (FGCR și FGCIMM).

7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an.

În acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului.

Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 lucrători care îndeplinesc condițiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare, iar menținerea angajatului să fie pentru cel puțin o perioadă de un an.

8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat

Realizarea unui parteneriat public-privat între școlile liceale și fermierii agricoli constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însușirii cunoștințelor specifice muncii lor.

Școala are obligația de a întocmi și derula programa școlară și emiterea de diplome. Fermierul are obligația de a recruta și asigura locuri de muncă cursanților.

9. Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală

Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor.

Înființarea de centre de colectare și unități de prelucrare a lânii și pieilor de ovine și caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacități de păstrare în condiții optime a produselor și vor fi amplasate astfel încât să deservească o rețea națională cu puncte județene, zonale și locale.

10. Program de încurajare a activităților din zona montană

1 miliard de euro în 10 ani pentru:

● Protecția resurselor naturale.

● Densitatea echilibrată a populației în zona montană.

● Crearea și conservarea locurilor de muncă.

● Crearea și protejarea infrastructurii de acces.

● Elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal, care să vizeze atingerea obiectivelor de mai sus.

11. Program național de cercetare-dezvoltare

Finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui și cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); ovine (ICDCOC Palas Constanța); legume (SCDL Buzău; Pomicultură ICDP Pitești-Mărăcineni).

Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020 în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție pe fondul sporirii randamentului și calității produselor. Aplicarea soluțiilor financiare optime în vederea funcționării sistemului național de cercetare-inovare, precum și perspectivele de continuare a activităților, în concordanță cu solicitările producătorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale

● Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale.

● Realizarea unor centre de informare pentru producători privind facilitățile acordate.

● Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale.

13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine

Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.

14. Facilități pentru fermierii români

● Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate.

● Impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole.

● Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020.

15. Program de Măsuri legislative pentru sectorul agricol

● Revizuirea legislației din agricultură cu privire la achiziționarea terenurilor.

● Revizuirea legislației din agricultură în vederea îmbunătățirii acesteia și a eliminării reglementărilor paralele – Codul Agriculturii.

● Simplificarea legislației și a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul „o singură cerere la o singură instituție“.

● Îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare.

● Realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaţa de consum care să facă posibilă eliminarea din „faşă“ a produselor contrafăcute sau neconforme care pot afecta sănătatea consumatorului.

● Crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilor în cazul volatilității prețurilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate.

● Revizuirea cu celeritate a legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și dejecții.

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 10-12

Cultura de soia este, încă de acum un secol, una dintre cele mai răspândite din țara noastră, mai ales în zonele din Transilvania și Lunca Dunării. De ce este atât de importantă această cultură și ce s-ar întâmpla dacă ar apărea limitări la importurile de soia din afara UE, se arată într-un studiu finalizat recent de către Institutul de Economie Agrară. Rezultatele studiului au fost prezentate de către Iuliana Ionel, cercetător în cadrul institutului.

Producția internă, mai scumpă decât importul

Soia este cultivată în principal datorită conținutului ridicat de proteină, iar uleiul rezultat în urma procesării este considerat produs secundar. Dar, cel mai important este că neprocesată poate fi utilizată direct în alimentația rumegătoarelor. O serie de caracteristici importante o recomandă ca un ingredient nelipsit din rețetele furajere. Dintre ele amintim conținutul ridicat de proteină și un conținut scăzut de celuloză, dar echilibrat în aminoacizi și bogat în lizină. Practic, la același preț, reprezintă alimentul cu cel mai mare conținut proteic.

Din acest motiv, soia a devenit principalul ingredient al hranei șeptelului din întreaga lume. Pe de altă parte, reglementările UE interzic cultivarea liniilor de soia modificată genetic, care au o productivitate cu mult mai mare (chiar și de trei ori) decât hibrizii convenționali. Ca rezultat s-a ajuns ca UE să fie cel mai mare importator de soia la nivel mondial. Importurile provin în special din Brazilia, Argentina, SUA, India. Trebuie să precizăm că, dacă luăm în calcul și subvențiile acordate, prețul soiei din import este oricum mai mic decât cel al soiei produse în România. O tonă de boabe de soia din import costă la Rotterdam cca 400 euro/tonă. Cele din producția internă costă 299 euro/tonă, la care se adaugă 181 de euro subvenția. În total, 480 de euro.

Interzicerea importurilor = dispariția zootehniei

În aceste condiții, avertizează studiul Institutului de Economie Agrară, limitarea sau chiar interzicerea importurilor de soia modificată genetic (MG), despre care se vorbește tot mai des în ultima vreme, ar avea un impact devastator.

Cercetătorii au realizat o simulare a unei astfel de situații în cazul Spaniei. Rezultatele se pot vedea în Tabelul 1 (vezi revista nr. 21, pag. 16): o creștere importantă a prețurilor la carne și ouă. Să nu uităm însă că acest calcul nu include și efectele utilizării terenurilor pentru cultura soiei în locul culturilor de acum. În plus, pornește de la ipoteza optimistă că ar putea fi obținute, din diferite surse, cantități suficiente de soia nemodificată genetic.

Ca o concluzie a specialiștilor, interzicerea importurilor de soia MG ar avea asupra României următoarele consecințe: creșterea prețurilor la materii prime agricole, în special la soia nemodificată genetic, prin subvenții pentru creșterea producției, ceea ce se va reflecta direct în costurile producției zootehnice; delocalizarea producţiei de carne către alte state, ce nu promovează astfel de politici; diminuarea drastică a efectivelor de animale, în special păsări şi porci; importuri suplimentare de carne şi preparate din carne, cel mai probabil produse obținute tot prin utilizarea furajelor proteice transgenice; creșteri ale prețurilor cărnii; scăderea consumului de carne, în condițiile vulnerabilității accentuate din punctul de vedere al securităţii alimentare la nivelul gospodăriilor din România, în special în mediul urban; disponibilizarea personalului din industria furajelor, creșterii animalelor și procesare alimentară, ceea ce va atrage costuri suplimentare cu asigurările sociale pentru bugetul de stat; încurajarea migrației populației către alte țări europene.

Întrebarea este: e cineva dispus să își asume aceste consecințe?

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 16

Președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc, dă speranțe fermierilor spunând că se pregătesc noi măsuri și ajutoare financiare pentru îmbunătățirea, mai ales calitativă, a efectivelor de bovine.

Iată ce a declarat domnia sa pentru revista Lumea Satului:

„După 2 ani de criză în piața laptelui, aceasta a început să își revină. Sunt lucruri bune care se întâmplă în acest sector. Am obținut pe noua perioadă de finanțare un sprijin important pentru fermieri. Este vorba de sprijinul comunitar cuplat, care de această dată răsplătește performanța în fermă (de acești bani vor beneficia fermele comerciale). Am venit cu legislația pe sector (reprezentăm singurul sector care are legea etichetării laptelui și a produselor din lapte), urmează să avem și laboratoarele care să ateste proveniența laptelui și să le punem în aplicare. Conform acestei legi, spre exemplu, nu mai poți scrie pe produs brânză de capră, de vacă sau oaie decât dacă este într-adevăr acel lucru. Din fericire pentru noi, acea platformă de diagnostic care s-a finanțat acum pentru ANSVSA ne va permite prin amprenta genetică să spunem dacă acea brânză este cu adevărat din lapte de capră, vacă sau altceva. Falsificarea produselor lactate va însemna de acum pușcărie.

Am reușit să reglementăm atât de bine această piață încât putem oferi consumatorului garanția unui produs de calitate și conform cu ceea ce plătește. La ora actuală știm bine, că nu avem certitudinea că produsele sunt ceea ce este scris pe etichetă. Or, în momentul în care este infracțiune penală, eu cred că nimeni nu se va mai juca falsificând aceste produse. Toate acestea vin în contextul modificărilor Legii nr. 321, care este actuala Lege nr. 150. De la 1 februarie trebuie să asigurăm acel 51% produs românesc în raft. Suntem pregătiți noi, producătorii români, să facem acest lucru? Este un mare semn de întrebare pe care eu îl pun tuturor colegilor mei. Tot ca un ajutor al sectorului zootehnic, vom avea ajutorul de minimis. Acel ajutor de 5.000 lei pentru achiziția de juninci. Am reușit să facem o schemă în care, pe lângă cele 6.000 de capete pentru care avem finanțarea, să aducem cât mai multe din animalele care există și nu sunt în sprijin la ora actuală. Sperăm ca, pe lângă cele 6.000 de capete, să mai aducem cel puțin 7.000-8.000 de capete, astfel încât să creștem plaja fermierilor beneficiari de sprijin cuplat. Apoi, vin modificările pentru forma de acordare a sprijinului cuplat începând cu 2017, în care rămâne obligativitatea de «10 capete», dar îndreptăm eroarea făcută de funcționarii din MADR, care au strecurat după «10 capete» acea nenorocire de cuvânt «eligibil», ceea ce a făcut să iasă din schemă multe animale care ar fi putut intra în sprijin. Deci, menținem obligativitatea de 10 capete, dar creștem vârsta bovinelor, la Bălțată spre exemplu, de la 8 la 10 ani.

O altă noutate se referă la zonele defavorizate, pentru care se scade numărul exploatației la 5 capete. Sigur, aici vom avea o mare problemă pentru că, să faci controlul și registrul pentru aceste 5 capete, costurile sunt extraor­dinar de mari și va fi foarte greu pentru asociațiile de control care trebuie să facă acest lucru. De aceea noi, Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, am cerut ca în aceste zone să fie eliminate controlul și registrul. Dar trebuie să avem și o consecvență în ceea ce discutăm cu Comisia Europeană, pentru că am spus că vrem să îmbunătățim prin acest sprijin calitatea genetică a efecti­velor din România. Noutatea mare este pentru fermele de carne, unde din 2017 vor fi două scheme: o schemă pentru efectivele matcă, care vor avea o anumită alocare financiară, și o a doua schemă care va fi pentru tineretul la îngrășat de carne. Lucrăm foarte mult la definiția clară a raselor de carne, pentru că ştim, au fost necazuri când am exclus Bălțata Românească de la rasa de carne, deși ea este o rasă mixtă, cu varietate lapte și varietate carne. Deci s-au reglementat multe aspecte în sectorul creșterii bovinelor“, spune Claudiu Frânc.

Gabriel Mușatescu este de peste 15 ani fermier în Pogoanele, la marginea Bărăganului. Printre vecinii și colegii săi i s-a dus vestea de om serios, corect și priceput. Când am stabilit o întâlnire cu domnia sa mă așteptam să avem o discuție orientată mai mult spre aspecte tehnice. Ei bine, așa cum veți putea descoperi în materialul următor, vrând-nevrând centrul de greutate al convorbirii a gravitat în jurul chestiunilor financiare.

Finanțele, mai problematice decât vremea

„Pământul nu ne așteaptă până primim subvențiile. El trebuie lucrat la vremea cuvenită, dacă vrei să obții ceva. Dacă nu faci lucrările atunci când trebuie, degeaba le mai faci“, îmi spune dl Mușatescu. Și cine, oare, ar putea contrazice acest adevăr evident?

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale sale, legate de condițiile din acest an, nu se leagă nici de ploi, nici de primăvara capricioasă. Întârzierea în plata subvențiilor pentru agricultori îl supără cel mai tare. „Suntem o zonă defavorizată, fiind lipsiți de irigații și afectați mereu de secetă, dar asta n-a făcut să primim subvențiile la vreme.“ Conform părerii sale, Guvernul a reușit să-i păcălească, pe lângă fermierii din zonele defavorizate, și pe cei care aveau ferme mixte: „La sfârșitul anului trecut au fost puși să unească partea de cultură vegetală cu cea de zootehnie, iar acum vor primi subvenția când se va plăti pentru zootehnie, adică la urmă de tot!“

Nu-și face visuri prea mari în legătură cu câștigurile pe care le va obține. Deja are experiența anilor trecuți. „Dacă ne ajută Dumnezeu, cu ploi și vreme bună, au grijă traderii să ne aducă cu picioarele pe pământ, cu prețurile lor“, îmi spune.

Cât despre banii din subvenții, care vor veni odată și-odată, cum vin așa se duc. Trebuie plătite lucrările și input-urile. De la an la an prețurile acestora cresc, devenind tot mai greu de plătit. Dar asta este regula jocului, consideră domnul Mușatescu: „În ziua de azi nu mai poți rezista pe piață fără tehnologii și fără îngrășăminte. Odată ce nu ai bani ca să le cumperi, nu mai poți ține pasul cu cerințele de la ora actuală.“

Între evaluarea riscurilor și cântărirea avantajelor

Ferma pe care o conduce are acum puțin peste 800 ha. „Când am început, în 2001, aveam 1.400-1.500 ha. Dar apoi pământurile s-au tot vândut, fără socoteală. Mari suprafețe au ajuns la străini. Poate că ăsta este rostul, până la urmă, ca pământul să circule, nu poate sta într-un singur loc.“

Revenind după scurta digresiune, am aflat că Gabriel Mușatescu a cântărit riscurile pentru fiecare cultură în parte și, în funcție de ele, a hotărât repartiția semănăturilor în fermă. „Am încercat să împărțim riscurile agriculturii fără irigații, astfel încât seceta să nu afecteze toate culturile. Așa am ajuns să avem 150 ha semănate cu grâu, 100 cu rapiță, 120 cu floarea-soarelui și 300 cu porumb. Mai avem și unele suprafețe cultivate cu lucernă“, explică fermierul.

Pentru grâu s-a folosit soiul Glossa, despre care fermierul știa din experiența anilor trecuți că dă rezultate bune în condițiile zonei. Anul trecut producția de grâu a fost de cca 5,5 tone/ha, asemănătoare cu cea de anul acesta.

Pentru floarea-soarelui, fermierul a preferat hibridul Florimis, de la Euralis, care și el pare a fi bine adaptat la specificul zonei. Anul trecut, în condițiile secetei extreme, producția obținută în fermă la floarea-soarelui a fost de 2.800 – 2.900 kg/hectar.

În schimb, la porumb, alegerea a fost ceva mai grea. Până la urmă, opțiunea fermierului s-a oprit asupra hibrizilor semitardivi de la Pioneer și Monsanto. „Căldura foarte mare din perioada în care leagă porumbul creează mari probleme, în special legate de polenizare. Atunci, am încercat să păcălim seceta, care de obicei apare în lunile iulie și august, grăbind puțin perioada de maturizare, prin trecerea la hibrizi semitardivi. În plus, grăbind și perioada de răsărire beneficiem mai mult de ploile din primăvară“, motivează Gabriel Mușatescu alegerea făcută.

Tehnologii riguroase pentru rezultate optime

În ciuda primăverii capricioase din acest an, în jurul datei de 25 martie semănatul porumbului și al florii-soarelui era încheiat. Principalul atu a fost acela că arăturile erau făcute încă din toamnă. Imediat ce s-a împrimăvărat a început și pregătirea terenului, așa că la semănat s-au putut folosi ferestrele dintre două ploi. La răsărire porumbul a beneficiat de umiditate optimă, care se păstra încă și la începutul lunii iunie. Pe scurt, există premisele obținerii unei recolte bune. Anul trecut s-au cules 7 tone/ha și nici anul acesta n-ar trebui să se obțină mai puțin, după cum se arată... De fapt, unul dintre secretele succesului este tehnologia riguroasă de lucrare a solului. Imediat după recoltare se face arătura de bază. Primăvara, cât se poate de devreme, se trece cu un disc nivelator. Acolo unde urmează să se semene porumb se face și o încorporare a îngrășămintelor. Cu o zi, două înaintea însămânțării se trece și cu un combinator. Mai târziu se face o prașilă mecanică. Din lucrările standard mai fac parte și unul sau chiar două tratamente în perioada de vegetație împotriva unor boli, buruieni sau dăunători. Pentru fertilizarea de bază se folosește azotul. Conco­mitent cu însămânțatul se aplică și complexele cu fosfor și potasiu, iar la prășit se mai face o fertilizare fazială cu azot. După semănat se face o erbicidare, în preemergență. Mai târziu, dacă este cazul, se mai aplică tratamente cu ierbicide selective.

Greul lucrărilor îl duc cele trei tractoare John Deere, cu puteri de peste 100 CP. Pe lângă ele, la lucrări auxiliare, mai sunt folosite și câteva tractoare românești, mai puțin puternice. Recoltarea o face o combină autohtonă marca „Dropia“, foarte fiabilă, în ciuda tehnologiei mai rudimentare cu care este echipată. Pe lângă acestea, mai sunt utilizate o mașină de erbicidat de la Valrom cu o deschidere de 18 metri, o semănătoare de păioase „Ceahlăul“ și alta de la Kverneland. „Încercăm să folosim, acolo unde se poate, utilaje produse în țară. Astfel îi sprijinim pe producătorii români, căci dacă n-o facem noi, atunci cine s-o facă?“, mă întreabă fermierul.

„Încă puțin și punem lacătul“

Ca să tragem o concluzie, l-am rugat pe dl Gabriel Mușatescu să îmi spună care sunt în opinia sa cele mai mari probleme cu care se confruntă. „Nivelul scăzut al subvențiilor este prima dintre ele. După cum se știe, la noi sunt unele dintre cele mai scăzute niveluri ale subvențiilor din întreaga Uniune Europeană. La aceasta se adaugă impozitarea împovărătoare. Chiar și subvențiile sunt impozitate, după ce că se plătesc cu întârziere. Și dacă la toate acestea mai adăugăm și prețurile scăzute pe care le primim pentru producție, mai avem puțin până să punem lacătul și să ne apucăm de altceva“, a încheiat fermierul.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 22-23

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a anuțat faptul că în data de 5 iulie a început autorizarea la plată a schemei de plată pentru Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul zootehnic - schemă decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8). Plafonul total alocat conform HG nr.382/2016 este de 116.770.266 euro, respectiv de 515.844,3 mii lei. Cuantumul calculat este de 97,4 euro/cap animal, respectiv 430,27 lei.

Până în acest moment suma totală autorizată la plată pentru Campania 2015, este de 1,524 miliarde euro, un număr total de 841.285 fermieri autorizați la plată pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), respectiv:

FEGA - 1,193 miliarde euro:

- 255,44 milioane euro plăți în avans (efectuate în luna noiembrie 2015);

- 937,64 milioane euro plăți regulare.

FEADR + cofinanțare de la bugetul național – 212,55 milioane euro, din care:

- 197,05 milioane euro pentru Măsura 13 – “Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”-  din PNDR 2014-2020;

- 15,5 milioane euro pentru Măsura 214 – “ Plăți privind agromediu”.

BUGET NAȚIONAL - 119,12 milioane euro:

- 109,88 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1);

- 3,83 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7);

- 5,41 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplata de producție în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8).

Despre fermierul Vasile Lungu din județul Iași am mai scris de-a lungul timpului, însă în acest număr al revistei vom prezenta activitatea fermei zootehnice, o componentă importantă cu dublă valență de furnizor și consumator. Furnizor, pentru că laptele și carnea ajung în bucătăria cantinei și a restaurantului, iar consumator pentru că o bună parte a subproduselor din sectorul vegetal și de producere sămânță sunt valorificate în furajarea animalelor.

Specii pentru carne

De-a lungul vizitei, în cadrul fermei ne-a însoțit inginerul zootehnist Constantin Singer, care ne-a detaliat faptul că în cadrul fermei există mai multe specii de animale, unele selecționate special pentru producția de carne, altele pentru lapte. Pentru carne se cresc porci și oi, rase pure, dar și metiși.

porci

În sectorul suine sunt aproximativ 300 de porci Mangalița, Vietnamezi și metiși. „Pentru că ne-am axat pe producţia de carne, mizăm pe un metis trirasial, rezultat al raselor Marele Alb, Landrace şi încă o rasă care oferă calitatea carcasei, Hampshire, Duroc și în mod deosebit Pietrain. Efectivul din acest moment este de aproximativ 500 capete. Și la oi ne axăm tot pe producţia de carne, de aceea creştem un metis format din Carabaşă şi Suffolk. Așa ne-am asigurat că vom crește o rasă care oferă constituţie şi robusteţe, dar mai ales calitate. Mulgem oile numai după ce înţărcăm mieii, o perioadă scurtă ce-i drept, pentru că nu vrem ca ugerul să fie afectat“, a specificat inginerul.

oi

Numărul mare de angajați care beneficiază de masa de prânz gratuită la cantina din cadrul fermei, la care se adaugă și inaugurarea hotelului La Domenii, unde oaspeții pot mânca produse tradiționale locale, impune și o constanță a numărului de animale și, respectiv, a cantităților de produse animaliere.

În ceea ce privește taurinele, am aflat faptul că, deși în urmă cu ceva timp au fost alese rasele pentru lapte, în acest moment se află în derulare un program de metisare pentru a trece la creșterea animalelor pentru carne. „Iniţial în fermă aveam un nucleu de vaci Holstein, ulterior am realizat monte cu rasa Blue Belgique, după care am achiziţionat şi un taur din rasa Aberdeen Angus. În acest moment avem 52 de capete în diferite stadii de metisare, dar şi câteva exemplare din rasă pură“, a mai adăugat Singer.

Specii pentru lapte

La fermă lucrează 10 persoane care au grijă de întregul efectiv de animale, un efectiv deloc mic pentru că, pe lângă porci, oi și vaci, fermierul Vasile Lungu a ales să crească bivolițe și capre.

capre

Sectorul de caprine este al doilea ca mărime, având un efectiv de 300 de capete. Producțiile de lapte satisfăcătoare obținute de la acestea îl îndeamnă pe fermierul ieșean să investească în viitor și într-o stație de procesare a laptelui. „Pentru că la caprine urmărim producția de lapte, ne-am decis să metisăm o rasă autohtonă cu masculi Saanen. Ne aflăm la a patra metisare şi suntem mulțumiți deoarece avem o producţie medie de 2,7 litri. Caprele sunt mulse mecanic, iar în acest moment ajungem şi la producţii de 11.000 de litri de lapte/lună“, a precizat Singer.

Cel mai interesant sector mi s-a părut cel al bivolilor. Startul a constat în achiziționarea a 15 bivolițe, iar în acest moment efectivul depășește 30 de capete inclusiv tineretul. Dublarea numărului de animale se datorează faptului că domnul Lungu vizează producerea în continuare a prepa­ra­telor din lapte, deci şi a specialităților din lapte de bivoliţă.

La finele vizitei am fost invitați să degustăm produse din carne și lapte pregătite în cadrul fermei. Ni s-a confirmat încă o dată faptul că alimentele locale, preparate după rețete tradiționale, nu pot fi niciodată înlocuite cu cele obținute în sistem industrial.

Dragostea domnului Vasile Lungu pentru agricultură se vede aici la tot pasul. După sectorul vegetal, următorul a fost investiția în sectorul zootehnic, principalul consumator al producției secundare vegetale. Apoi, sectorul vitivinicol completează paleta unor activități complexe și diverse ce caracterizează Domeniile Lungu, pentru care investitorul merită respectul breslei și nu numai.

Loredana Larissa SOFRON

Procedura prevede ca, după aprobarea Programului, Comisia Europeană stabilește suma alocată pentru perioada 2017 – 2019, emițând o decizie în baza căreia Guvernul României elaborează actul normativ de aprobare a sprijinului financiar și de implementare a măsurilor de sprijin notificate.

Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 – 2019 este de peste 7.000.000 euro/an, respectiv 21.000.000 euro/3 ani. În anul 2013, România a notificat în Programul Național Apicol pentru perioada 2014 – 2016 un efectiv de 1.550.000 stupi, suma alocată fiind de 20.045.340 euro/3 ani, măsurile prevăzute în PNA 2014-2016 vizând achiziţionarea de stupi, material biologic, medicamente pentru tratarea varoozei şi decontarea analizelor fizico-chimice efectuate pentru determinarea calităţii mierii.

Măsurile de sprijin financiar cuprinse în Programul Național Apicol 2017-2019 vizează:

  • achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât și pentru apicultura ecologică;
  • decontarea achiziţionării de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral ( nu mai mult de 25% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar);
  • decontarea achiziționării de accesorii apicole: colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor miere (nu mai mult de20% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate);
  • Achiziționarea de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (ANSVSA) a unor echipamente pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii
  • Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică
  • Achiziționarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox prin intermediul cooperativelor constituite de minimum 2 ani, conform legislației naționale, membrii cooperativei trebuind să deţină minimum 1500 de familii de albine.

Menționăm că accesarea măsurilor și depunerea dosarelor la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în vederea solicitării sprijinului financiar se poate face direct de către apicultor sau prin intermediul formei asociative.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Programul Național Apicol este elaborat conform Regulamentului (UE) nr. 1308/2013al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.922/72, (CEE) nr.234/79 (CE)nr.1037/2001 şi (CE) nr.1234/2007ale Consiliului, al Regulamentului CE nr. 1366/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol și al Regulamentului CE nr. 1368/2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol.

Conform art. 8 alin. (2)din Regulamentul CE nr. 1366/2015:„Alocarea fondurilor Uniunii pentru programele apicole din perioada 2017-2019 se efectuează pe baza numărului de stupi comunicat în 2013 de către statele membre în programele lor apicole pentru perioada 2014-2016”.

Conform art. 5 din Regulamentul CE nr. 1368/2015 Programul apicol” se aprobă de către Comisie în conformitate cu articolul 57 primul alineat litera (c) din Regulamentul (UE) nr.1308/2013, cel târziu la data de 15 iunie care precedă începutul primului an apicol al programului apicol în cauză”.

Conform art.7 din Regulamentul CE nr. 1368/2015 ”Plăţile legate de măsurile puse în aplicare în fiecare an apicol, efectuate de statele membre către beneficiari, au loc în perioada de 12 luni care începe la 16 octombrie a anului apicol respectiv şi se încheie la data de 15 octombrie a anului următor”.

MĂSURILE DE SPRIJIN FINANCIAR PENTRU PERIOADA 2017 – 2019 PREVĂZUTE ÎN PROGRAMUL NAȚIONAL APICOL SUNT:

A. Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât și pentru apicultura ecologică:

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA al medicamentelor achiziționate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultorla data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiarsaual medicamentelor achiziționate pentru tratarea nosemozei, în cazul apiculturii convenționale, de la furnizori autorizați conform legislației în domeniu;
  • preţul fără TVA al medicamentelor achiziţionate folosite pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultorla data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiar sau al medicamentelor achiziționate pentru tratarea nosemozei, în cazul apiculturii ecologice, de la furnizori autorizați conform legislației în domeniu;

B. Achiziţionarea de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziţia de stupi utilaţi conform tehnologiei apicole, dar nu mai mult de 25% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, excluzând materialul biologic.
  • achiziţionarea stupilor se face maximum de două ori pe perioada derulării Programului

C. Achiziționarea de accesorii apicole:

Din lista accesoriilor apicole care pot fi achiziționate fac parte:

  • colector polen
  • colector propolis
  • uscător polen
  • încălzitor miere

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru decontarea achiziției de colectoare de polen sau colectoare de propolis, dar nu mai mult de 20% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate;
    Achiziţionarea colectoarelor de polen sau a colectoarelor de propolis se face maximum de două ori pe perioada derulării Programului/beneficiar
  • până la 75 % din preţul fără TVA pentru decontarea achiziției de uscător de polen sau încălzitor miere, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate;
    Achiziţionarea uscătorului de polen sau a încălzitorului pentru miere se face o singură dată pe perioada derulării Programului/beneficiar.

D. Achiziționarea de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (ANSVSA) a unorechipamente pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii.

Achiziționarea echipamentului LC-EA-IRMS permite determinarea prin spectrometrie de masă a raportului izotopic 13C/12C. Modificarea raportului de abundența izotopică naturală menționat anterior, pusă în evidență cu echipamentul LC-EA-IRMS identifică pozitiv falsificarea produselor prin introducerea unor aditivi ieftini, în general cu valoare nutritivă și energetică inferioară în raport cu produsul nefalsificat.

Achizitionarea unui echipament performant la același nivel de competență tehnică cu al laboratoarelor recunoscute ca fiind de referință la nivel european permite României să certifice calitatea și autenticitatea mierii.

Pentru analiza și identificarea polenului prin atribuirea speciei de plante de proveniență este necesar un microscop cu putere de magnificație mai mare, capacitate de examinare în contrast de fază, lumina polarizată și posibilitatea de imagistică analitică prin construirea unei baze de date capabilă să culeagă informații din bazele de date dedicate on-line.

Pentru scurtarea timpului de lucru și reducerea limitei de cuantificare este necesar un spectrofotometru de absorbție moleculară UV-Vis cu viteza de scanare de peste 10000 nm/min in domeniu extins de 190-1100 nm și posibilitatea de analiză directă prin fibră optică.

Este necesar un refractometru digital cu corecție de temperatură inclusă pe baza tabelară ICUMSA, cu domeniu de indici de refracție extins, rezultat independent de aprecierea analistului.

Procedura de achiziționare a echipamentelor se va face cu respectarea legislației în vigoare și acestea vor fi utilizate pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii.

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziționarea echipamentul LC-EA-IRMS;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui microscop;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui Spectrofotometru de absorbție moleculara UV-Vis;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui Refractometru.

E. Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică:

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de 75 familii de albine și pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, în cazul apicultorilor care dețin sub 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de familii de albine egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de familii şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, în cazul apicultorilor care dețin peste 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci (regine) egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine, în cazul apicultorilor care dețin sub 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci (regine) egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de mătci şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine, în cazul apicultorilor care dețin peste 75 familii de albine;

F. Achiziționarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox prin intermediul cooperativelor constituite de minimum 2 ani, conform legislației naționale, iar membrii cooperativei trebuie să deţină minimum 1500 de familii de albine.

Cheltuieli eligibile:

- Până la 75% din preţul fără TVA pentru decontarea achizițiilor de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox, cu condiția să mențină minimum 3 ani uneltele achiziționate;

Achiziţionarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox se face o dată pe Program.

Prin PROGRAMUL NAŢIONAL APICOL pentru perioada 2014 – 2016 sprijinul financiar alocat prin Decizia Comisiei nr. 5126/2013a fost de20.045.340 Euro, respectiv:

  • anul 2014, 6.683.690Euro;
  • anul 2015, 6.684.930Euro;
  • anul 2016, 6.676.720Euro.

Indicatorii monitorizați în Program au fost:

INDICATORI

2014 realizat

2015 realizat

Nr. beneficiari - apicultori 5.391 5.903
Nr. solicitanți – forme asociative 143 145
Nr. mătci achiziționate 38.526 60.863
Nr. familii de albine achiziționate 23.297 29.966
Nr. roi pe faguri achiziționate 19.771 23.941
Nr. stupi achiziționați 86.035 102.663
Seturi de analize efectuate 7 28

Pentru anul 2014/2015 - curs de schimb la data de 30 decembrie 2009 de 4,2325 lei

Pentru anul 2016 - curs de schimb la data de 1 ianuarie 2016 de 4,5240 lei.

• Două ferme-pilot în România și Republica Moldova.

• Laboratoare moderne de cercetare pentru monitorizarea producțiilor în România, Republica Moldova și Ucraina.

• 2,621 milioane de euro din bani europeni.

Colaborarea transfrontalieră în partea de est a Uniunii Europene s-a materializat și prin finalizarea proiectului Promovarea producției sustenabile și implementarea bunelor practici în fermele de bovine din zona frontalieră România – Republica Moldova – Ucraina.

La conferința de încheiere, care a avut loc la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, beneficiarul proiectului, au participat partenerii de proiect, reprezentanți ai Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, ai Universității Agrare de Stat din Chișinău, Universității Agrare de Stat din Odessa-Ucraina, cadre didactice, cercetători, reprezentanți ai unor societăți comerciale de profil, fermieri.

Prof. univ. dr. Vasile Vântu, rectorul universității gazdă, a prezentat obiectivele proiectului care au vizat îmbunătățirea performanțelor economice ale zonei de frontieră prin facilitarea și modernizarea durabilă a agriculturii, crearea unei rețele comune de centre de monitorizare a producției bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în cele trei țări partenere. De asemenea, derularea unei campanii de formare/informare și diseminare a informațiilor specifice pentru factorii interesați în domeniu din cele trei regiuni.

„Vrem, a subliniat dl rector Vasile Vântu, ca ceea ce realizează cele trei universități partenere să aibă rezonanță în activitatea micilor și marilor fermieri, în lumea afacerilor.“

În perioada de implementare de 26 de luni, bugetul proiectului s-a cifrat la valoarea eligibilă de 2.621.122 euro, din care finanțare de la UE 2.359.009 euro, iar 262.112 euro cofinanțare parteneri.

Prin materializarea acestui proiect pe care conf. univ. Vasile Vrâncean, prorectorul Universității Agrare de Stat din Chișinău, l-a caracterizat ca fiind „benefic și deosebit de important“ s-au înființat două ferme-pilot pentru determinări cantitative și calitative în România și Republica Moldova. Ferma din România, amplasată la Rediu – județul Iași, are un efectiv matcă de 50 de vaci din rasa Fleckvieh Simmental și dispune de peste 15 tipuri de echipamente agrozootehnice, achiziționate în cadrul proiectului, pentru deservirea fermei.

Valorificarea producției de lapte se face prin vânzare cu amănuntul în campusul USAMV și prin livrare către procesatori regionali.

Tot aici au fost angajate șase persoane pentru managementul firmei și pentru asigurarea sustenabilității proiectului prin furnizarea de exemple de bune practici și acordarea de servicii de instruire și consultanță grupului țintă.

La ferma din Republica Moldova efectivul matcă este format din 30 de vaci din aceeași rasă, iar valorificarea producției se face prin livrare la procesatori și vânzare cu amănuntul.

Pentru monitorizarea producțiilor bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în țările partenere s-au înființat trei centre. Centrul din România dispune de două laboratoare pentru analize fizico-chimice, microbiologice și senzoriale dotate cu 60 de echipamente moderne și infrastructură IT, valoarea investiției fiind de 300 mii de euro. Aici își desfășoară activitatea trei persoane pentru operarea centrului și asigurarea sustenabilității proiectului prin prestarea de servicii de specialitate pentru membrii grupului țintă și utilizarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare ca și pentru accesarea și a altor procese de cercetare și investiții.

Investiții de peste 350 mii de euro au fost alocate și centrului din Odessa – Ucraina, iar la Chișinău valoarea investiției, unde au fost înființate două laboratoare și o minilinie de pasteurizare și ambalare a laptelui obținut din fermă, se ridică la peste 250 mii de euro.

Dezbaterile ce au avut loc la sediul USAMV Iași, dar și la ferma-pilot de la Rediu au evidențiat – din spusele celor prezenți – care vor fi beneficiarii acestui proiect: fermierii din zonele de vecinătate ale partenerilor, studenții din ciclurile de licență, masterat, doctorat de la cele trei universități, cercetători și cadre didactice, procesatori din industria alimentară din cele trei regiuni și, nu în ultimul rând, consumatorii de produse de origine animală sigure din punctul de vedere al inocuității din cele trei țări.

S-au avansat și cifre: conform proiectului, din grupul-țintă imediat vor fi 150 de crescători de taurine, 15 reprezentanți ai procesatorilor – cinci din fiecare țară parteneră – reprezentanți ai asociaților profesio­nale din domeniu, 15 cadre didactice și, nu în ultimul rând, personalul angajat la fermele-pilot și la laboratoare.

„Finalizarea acestui proiect, a declarat prof. univ. dr. Serge Kachiuk, rectorul Universității din Odessa, este o ilustrare a bunelor relații și a colaborării între cele trei universități, o punte de legătură între cele trei țări și, în același timp, un sâmbure al viitoarelor colaborări în acest vital domeniu al creșterii animalelor. Dorim ca ceea ce vom realiza în aceste ferme-pilot la dumneavoastră și în laboratoarele existente în cele trei țări partenere să aibă rezonanță în economia reală, valorificându-se astfel potențialul agricol de care dispunem“.

Stelian CIOCOIU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti