Triticale (Triticum secale) este o cereală hibrid disponibilă local în cantități variabile, caracterizată printr-un conținut mai ridicat în proteine și aminoacizi esențiali decât al porumbului, lizina la un nivel cu 50% mai mare și o digestibilitate mai mare a energiei și a proteinei decât cea a orzului (Christy, 2019).

Conform datelor furnizate de EUROSTAT, producția medie de triticale estimată la nivelul statelor membre UE în 2020 a fost de peste 12 mii tone, iar în 2021 s-a prognozat o producție cu 2,3% mai mare decât media ultimilor 5 ani. În România, producția medie de triticale în 2021 a fost de 340 mii tone, pe o suprafață de 72,91 mii ha. Un argument suplimentar pentru includerea acestei cereale, alături de porumb, în hrana animalelor îl reprezintă toleranța față de secetă și capacitatea ridicată de adaptare pe terenuri marginale.

Pe de altă parte, meiul (Panicum miliaceum) este o cereală consumată de secole, în special în China. În dieta occidentalilor treptat a fost înlocuit cu grâu și porumb, deși se cultivă încă extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia și România. Meiul este rezistent la temperaturi ridicate, la terenuri cu nivel redus de apă și este cunoscut ca având o amprentă carbon scăzută (Saxena și col., 2018). Compoziția meiu- lui în energie, proteine, dar și în enzime și o serie de principii activi îl recomandă pentru a fi folosit în hrana oamenilor, dar și a animalelor. Astfel, boabele de mei au un conținut de 9-11% substanțe proteice, 2-4% grăsimi, 8-13% celuloză.

Poluarea generată de fermele de porci poate proveni din descompunerea gunoiului, ceea ce conduce la probleme de mediu care efectează atmosfera și sănătatea crescătorilor de animale. Conform datelor furnizate de Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD), consecinţele asupra mediului provocate de acest sector sunt în centrul preocupărilor, în special în ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd și legat de aceasta poluarea apei şi a aerului.

Rezoluția Parlamentului European privind strategia pentru o reducere pe termen lung a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris (2019/2585(RSP)), subliniază că emisiile nete vor trebui reduse la valori aproapiate de zero în toate sectoarele economiei și se aplică principiul „poluatorul plătește“.

Gazele cu efect de seră sunt compuși gazoși care captează căldura sau radiațiile cu undă lungă din atmosferă. Principalele surse și tipuri de gaze cu efect de seră din sectorul de creștere al animalelor sunt metanul (CH4, 25%), CO2 (32%), protoxidul de azot (N2O, 31%). Aceste gaze sunt de obicei convertite la unități de CO2 echivalent (CO2 eq.) ca expresie a potențialului de încălzire globală.

În fermele de porci, emisiile de CO2 provin din expirație și eliberat din dejecții (Philippe & Nicks, 2014), deși acesta din urmă reprezentă cantități neglijabile preluate de plante prin fotosinteză.

În cadrul IBNA Balotești s-au testat efectele comparative asupra performanțelor, stării de sănătate și predicția emisiilor de gaze cu efect de seră ale adaosului de triticale sau mei în hrana purceilor (25%), pentru completarea porumbului, ca principal ingredient energetic.

La purceii în criza de înțărcare, la un consum similar de nutreț combinat, purceii la care s-a adăugat mei în hrană pot înregistra un spor cu aproximativ 14% mai mare (>285 g/ zi), iar consumul specific cu 11% mai mic. Markerii plasmatici, importanți în cercetările medicale pentru evaluarea stării de sănătate, au înregistrat valori în intervalul de referință, ceea ce denotă faptul că sănătatea nu este afectată ca răspuns al organismului animal la folosirea de triticale sau mei.

La purcei în faza de creștere-îngrășare, la un consum similar de nutreț combinat, sporul mediu zilnic poate ajunge la peste 900 g și este mai redus cu 3-4% la animalele hrănite cu triticale comparativ cu cele la care se adaugă mei. Deși performanțele sunt afectate (P>0,05), cantitatea totală de azot excretat se reduce la lotul cu triticale cu aproximativ 14%. O reducere semnificativă (peste 13%)  a fost observată la producția de N2O la purceii care au consumat triticale. Aceeași tendință a fost observată la cantitatea de CO2 exahalat, fiind mai mică cu peste 3% la consumul de hrană cu triticale. CH4 rezultat din procesele fermentative din organism înregistrează o reducere semnificativă în cazul consumului de triticale.

Datele rezultate ca răspuns al purceilor la includerea în hrană a celor două tipuri de cereale neconvenționale, respectiv triticale și mei, conduc la argumente suplimentare pentru recomandarea folosirii acestora pe fondul unui potențial nutrițional valoros care vine să completeze pe cel al porumbului.

Mihaela HĂBEANU

Triticale (genusXTriticosecale) reprezintă un hibrid între grâu dur și secară, o cereală care a atras atenția în ultimii ani datorită adaptabilității în zonele secetoase și rezistenței la dăunători. Cultura de triticale a luat amploare și în România, conform statisticilor FAO, suprafața cultivată și producțiile înregistrate în perioada 2010-2014 având o evoluție ascendentă (Fig. nr. 1).

figura1 IBNA Balotesti

Fig. nr. 1. Suprafața cultivată (ha) și producția de triticale (t); Sursa: FAOSTAT

Valoarea nutritivă este similară cu cea a grâului, diferențiindu-se însă printr-un conținut mai mare în lizină și balanță minerală echilibrată. Digestibilitatea ridicată a proteinei și profilul echilibrat în aminoacizi esențiali recomandă utilizarea triticalelor în hrana păsărilor. Însă, includerea triticalelor este limitată de prezența factorilor antinutriționali polizaharide fără amidon (NSP), în special xilani și arabinoxilani, ce reduc digestia și absorbția nutrienților la nivel intestinal.

Evaluarea compoziției chimice detaliate a materiilor prime furajere utilizate în structura nutrețurilor combinate este deosebit de importantă întrucât pot exista variații în funcție de soi/hibrid, de cultură, sezon, tipul de sol etc., fapt pentru care este nece­sară reevaluarea permanentă a valorii nutritive a acestora. 

Din analiza chimică detaliată efectuată în cadrul INCDBNA – Balotești reiese că  triticalele au un conținut proteic ridicat (11,61%), valoare energetică de 2.986 EM kcal/kg și un profil echilibrat în aminoacizi esențiali: lizină (0,451%), aminoacizi cu sulf (0,250% metionină și 0,322% cistină), treonină (0,505%), arginină (0,776%).

Cercetările recente efectuate au demonstrat că utilizarea triticalelor în hrana puilor de carne, în proporție de 28-34%, în funcție de faza de creștere, substituind parțial porumbul, nu afectează performanțele zootehnice, indicii de calitate ai carcasei sau valoarea nutritivă a cărnii (compoziția chimică, conținutul în aminoacizi). În plus, includerea triticalelor în hrana puilor de carne nu are efecte negative asupra stării de sănătate (profil biochimic sanguin în limite normale, dezvoltare gastrointestinală corespunzătoare) sau asupra microflorei intestinale, numărul populațiilor patogene fiind semnificativ redus.

Rezultatele obţinute confirmă faptul că triticalele pot reprezenta o sursă cerealieră alternativă viabilă de înlocuire parțială a porumbului, cereala de bază utilizată uzual în hrana puilor de carne, în special în contextul actual al schimbărilor climatice.

Anca Gheorghe

Anul înregistrării: 2017

Soiul de triticale Tulnic a fost creat prin selecție individuală repetată anual din combinația hibridă POLONIA7/HAIDUC în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Caracteristici morfologice

Soiul Tulnic are paiul elastic și gâtul spicului prezintă o perozitate pronunțată pe o porțiune de cca 3-3,5 cm. Înălțimea medie a plantei, în condiții normale de cultură, este de 110-118, fiind în medie cu 5-8 cm mai mică decât talia soiului Stil. În faza de înfrățire, tufa plantei este semiprostată. Frunza steag are portul semierect, cu lungimea și lățimea de dimensiuni medii și prezintă o cerozirare puternică după înflorit. Spicul este mare, de culoare albă mată, aristat, semidens, de formă piramidală, cu cerozitate pronunțată și cu poziția nutantă la maturitate. Aristele sunt lungi, fiind distribuite uniform pe toată lungimea spicului. Boabele sunt mari, de formă alungită, având culoarea roșie deschisă și realizează, în condiții optime de cultură, o masă a 1.000 de boabe de 45-58 g și o masă hectolitrică de 73-75 kg/hl.

Utilizarea producției

Acest soi are caracteristici bune de calitate pentru a fi folosit în nutriția animalelor ca furaj concentrat, siloz sau masă verde. De asemenea, se poate utiliza și în nutriția umană sub formă de pâine (numai în amestec de 1:1 cu făină de grâu), fulgi, diferite produse de patiserie, dar și în extragerea alcoolului de calitate utilizat în prepararea băuturilor spirtoase sau a bioetanolului.

Caracteristici fiziologice

Soiul Tulnic are aceeași precocitate la înspicat ca a soiului martor datorită unei mai bune înrădăcinări și paiului mai elastic. Are o capacitate bună de înfrățire, iar frații sunt egali ca talie și dezvoltare. Soiul Tulnic este rezistent la rugina brună și făinare și mijlociu rezistent la rugina galbenă. Totodată, are nivel superior de rezistență la încolțirea în spic, comparativ cu actualele soiuri înregistrate în România, rezistență bună la fuzarioza spicului, septorioză și la virusul piticirii și îngălbenirii orzului, este tolerant la toxicitatea ionilor de aluminiu.

Capacitatea de producție

Testările multianuale, efectuate în rețeaua de stațiuni a INCDA Fundulea, precum și testările oficiale din rețeaua ISTIS au evidențiat că soiul Tulnic are un potențial și o stabilitate ridicate ale producției. Producția medie a acestui soi în perioada 2014-2016, în 27 de experiențe din 11 localități, a fost de 6.600 kg/ha, depășind soiul martor Stil cu un spor mediu de 500 kg/ha. Producțiile maxime realizate în experiențe au fost de peste 9t/ha, fiind înregistrate la Fundulea și Turda.

Zona de cultură

Este recomandat a se cultiva în toate zonele de cultură destinate speciei triticale, pe solurile podzolice cu fertilitate scăzută din zona colinară subcarpatică din Transilvania, nord-vestul țării, nordul Munteniei, Olteniei și Moldovei și, de asemenea, datorită rezistenței bune la cădere, se poate cultiva cu succes și pe solurile fertile din câmpia din sudul și vestul țării.

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 16

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti