Ameliorarea genetică a taurinelor ocupă un rol foarte important într-o fermă. Prin acest procedeu se aplică cele mai noi metode tehnico-ştiinţifice cu scopul modificării diferitelor populații de animale.

Acestea dobândesc față de ascendenți noi caracteristici superioare. Totodată, se obțin și creșterea potențialului productiv, îmbunătățirea fertilității, sporirea rezistenței la boli și la alți factori de stres și multe altele. În agricultură, această activitate are un mare interes social și economic vizează, inclusiv în țara noastră, îmbunătățirea efectivelor de taurine ce presupune întocmirea unor programe speciale care urmăresc o serie de obiective ce se pot materializa și la nivel de fermă.

Așadar, o țintă urmărită este sporirea numerică a efectivelor totale și matcă, prin coordonarea procesului de însămânțări artificiale.

Ameliorarea genetică se referă și la perfecționarea tehnologiilor de creștere și exploatare a animalelor, precum și la asigurarea unei furajări corecte, în conformitate cu cerințele de dezvoltare corporală și creștere a potențialului productiv. Se reduc pierderile din fermă prin morbiditate și mortalitate.

Reușita oricărui program de ameliorare implică mai multe condiții: posibilități de cazare și exploatare corespunzătoare, bază furajeră la nivelul cantitativ și calitativ impus prin obiectivele de sporire a producțiilor așteptate, stare de sănătate perfectă a animalelor supuse ameliorării, care să  asigure o bună dezvoltare a animalelor tinere, destinate reproducerii.

Reguli pentru creșterea efectivului de vaci

La nivel de fermă, un rol important îl are selecția tradițională, pe baza observațiilor/criteriilor cunoscute de crescători din tată în fiu. Spre exemplu, pentru selecția animalelor în scopul creșterii producției de lapte, este deosebit de importantă cunoașterea părinților atât pe linie maternă, cât şi pe linie paternă. Acest lucru este posibil dacă există o evidență cu date precise, referitoare la fiecare individ. În  fermă, controlul și evidența oficială a tuturor indicatorilor de producție, pe fiecare animal, constituie cea mai sigură modalitate de ierarhizare valorică a acestora, astfel încât vacile cele mai performante vor fi alese ca mame de tauri. Practic, alegerea vacilor de reproducție se referă fie la creșterea efectivului, fie la întinerirea mătcii, iar un fermier trebuie să țină seama de mai multe reguli.

De exemplu, animalele selectate să provină din părinți de mare valoare biologică, care pot transmite generației următoare însușiri morfo-productive valoroase. De asemenea, trebuie să se asigure un indice superior de spor al creșterii și dezvoltării în perioada dintre lunile a VI-a şi a XII-a de viață a animalelor vizate pentru selecție.

Sunt remarcabile pe plan științific rezultatele referitoare la rezolvarea unor aspecte de ordin metodologic fundamental aplicative, elaborarea și desfășurarea activității de selecție și a procesului de ameliorare a taurinelor. Dintre aceste rezultate fac parte (după Vasile Ujică – 1997):

• cunoașterea stadiului actual de ameliorare şi a principalilor parametrii genetici la rasele de taurine crescute în țara noastră;
• întocmirea unei metodologii de estimare a valorii fenotipice a reproducătorilor, de pondere a caracterelor de selecție, de estimare a determinismului genetic, de construirea a unor indici sintetici pentru ameliorarea concomitentă a mai multor caractere şi de elaborare a programului de ameliorare a raselor de taurine;
• producerea taurilor consangvinizaţi și a unor linii sintetice cu însușiri valoroase;
• testarea aptitudinilor raselor noastre pentru producția de carne;
• introducerea în practica selecției a testului de paternitate și încurajarea cercetărilor de imunogenetică la taurine;
• extinderea controlului oficial al producție şi a însămânțărilor cu material seminal congelat;
• perfecționarea tehnicii de apreciere complexă a valorii de ameliorare a reproducătorilor – BLUP, Animal Model, Descrierea liniară, MOET, s-taur test etc.;
• generalizarea sistemului de prelucrare computerizată a datelor de selecție ş.a.

Anca LĂPUȘNEANU

Un element important pentru sănătatea și producția rumegătoarelor îl constituie microbiomul gastro-intestinal, ce reprezintă ansamblul tuturor organismelor vii prezente în segmentul gastric.

În tractusul digestiv al rumegătoarelor se găsesc aproximativ 7.000 de specii de microorganisme (bacterii, protozoare, arhee și drojdii), acestea reprezentând circa 95% din microbiomul ruminal, urmate de virusuri și bacteriofagi (cca 5% din mediul ruminal). PH-ul rumenului este menținut relativ constant, în limite fiziologice de 6-7, dar poate varia în funcție de rația administrată. Colonizarea și componența populațiilor microbiene prezente în rumen sunt strâns legate de factori precum: mediu (zona geografică, climatul, flora și umiditatea specifică), individ (rasă, sex, vârstă, starea fiziologică) și tehnologia de creștere (nutriție, igienă, sistemul de creștere).

Microbiomul rumenului este populat de microorganisme aparținând genurilor: Bacteroidetes sp. (38-42%), Firmicutes sp. (48-50%) și Proteobacteria sp. (5-6%). Speciile genului Bacteroidetes asigură fermentația biomasei vegetale, generând cantități semnificative de acizi grași volatili (AGV), numiți și acizi grași cu lanț scurt, care nu sunt doar sursă de energie, ci și precursori ai componentelor nutritive din lapte. Firmicutes sp. sunt responsabile de buna funcționare a metabolismului carbohidraților, fiind capabile să degradeze fibre (de exemplu lignoceluloza) și compuși amiloidici rezistenți în mod normal la enzimele gastrice. Specii aparținând genului Proteobacteria asigură condiții anaerobe, prin consumul mare de oxigen și diminuează totodată procesele oxidative metabolice prezente în segmentul gastric. Abundența genurilor Bacteroidetes sp., Firmicutes sp. și Proteobacteria sp. este influențată de diversitatea furajelor din rația taurinelor și  de starea de sănătate a acestora.

Interacțiunea dintre microorganismele constitutive ale microbiomului ruminal este de complementaritate (simbioză) datorată interschimbului de compuși nutritivi. Un exemplu în acest sens poate fi reprezentat de bacteriile celulozice, ce servesc ca prim producător de zaharuri simple (obținute în urma hidrolizei celulozei și hemicelulozelor), indispensabile pentru susţinerea drojdiilor prezente în rumen.

Capacitatea de adaptare a microbiomului gastric reprezintă o caracteristică importantă în dirijarea acestuia pentru a favoriza starea de sănătate a animalului şi ulterior pentru a îmbunătății performanțele productive.

Interacțiunea dintre animal și microorganismele prezente în rumen este de tip sinergic, descrisă prin capacitatea taurinelor de a furniza căldură, umiditate și hrană, în timp ce microorganismele produc compuși biologici utili vacii: proteine și subproduse ale digestiei, cum ar fi AGV-urile. Funcționalitatea microbiomului reiese din capacitatea de a furniza peste 70% din necesarul energetic zilnic. Fermentația microbiană a biomasei ingerate în rumen permite vacii să valorifice eficient hrana, fapt ce-i asigură necesarul de întreținere a funcţiilor vitale, respectiv cel de producție. Microorganismele ruminale au un regim nutrițional bogat în carbon, amoniac, fosfor, sulf și oligoelemente.

Este important să asigurăm o nutriție adecvată şi de calitate, în funcție de starea fiziologică a animalului; în același timp e necesar să dirijăm structura și abundența microbiomului gastric ce poate avea efecte asupra cantității de lapte și, totodată, asupra calității proteinelor întâlnite în lapte.

Enteritele infecțioase, corelate cu o rație deficitară, conduc la proliferarea microorganismelor patogene și a bacteriofagilor (≥5%), fapt ce determină o diminuare semnificativă a populațiilor de microorganisme benefice şi perturbă buna funcţionare a digestiei şi absorbţiei nutrienţilor.

Microorganismele producătoare de acizi grași volatili (Bacillus sp., Prevotella sp., Ruminobacter sp., și Seleomonas sp., acizi precum acetat, propionat și butirat) sunt necesare pentru a susţine performanțe productive ridicate de lapte (>25 kg/cap/ vacă), în timp ce prezența a mai mult de 0,3-3,3% din microbiom a microorganismelor metanogene (arhee – Methanobrevibacter sp.) poate avea efecte negative asupra mediului înconjurător datorită emisiilor semnificativ crescute de gaze cu efect de seră.

Metode de dirijare a microbiomului gastric la vacile de lapte:

• Asigurarea unei rații bogate în polizaharide, carbohidrați și proteine de calitate (de exemplu borhoturi şi şroturi);
• Includerea în raţia vacilor a unor furaje de volum bogate în vitamine și minerale (de exemplu leguminoase);
• Suplimentarea rațiilor cu produse biologic active (probiotice, prebiotice și simbiotice);
• Prevenirea instalării bolilor enterice prin măsuri de zooigienă și menținerea unui status de sănătate corespunzător la nivel de fermă;
• Diminuarea stresului de înțărcare al vacilor şi monitorizarea atentă a raţiei în perioada de repaus mamar;
• Introducerea treptată a furajelor sezoniere în raţia vacilor (minimum 10-14 zile de tranziţie).

Daniela-Mihaela GRIGORE

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești

Parada taurilor de la Sângeorgiu de Mureș a adunat, în ultimele două decenii, în fiecare toamnă, sute de fermieri, specialiști în zootehnie sau simpli spectatori. Este un spectacol unic... Și, cu toate că în acest an s-a desfășurat doar on-line, noi am fost prezenți. Organizată de centrul de însămânțare artificială de elită din apropiere de Târgu-Mureș, la demonstație au putut fi admirați, în direct pe Internet, peste 20 de tauri aflați în topul european al performanțelor genetice.

„Dacă nu am putut să facem parada ca în alți ani, am făcut-o, totuși, on-line. Am încercat să evităm problemele pandemiei, am mers pe ideea siguranței fermierilor și a prestatorilor de servicii. A fost normal să fie așa. În privința evenimentelor tradiționale pe care le organizam aici în fiecare an, cum era și această paradă sau congresul crescătorilor de taurine, am încercat să compensăm această lipsă prin comunicarea mai strânsă pe care am avut-o cu fermierii. Avem pregărite și în acest an cataloagele cu taurii de elită pe care îi deținem și le stăm tuturor la dispoziție cu toate informațiile tehnice“, ne-a spus Valer Sician (foto), directorul Semtest BVN Mureș.

Trei tauri, care au putut fi urmăriți și în transmisiunea on-line, se află între primii zece în topul european. „Sunt animale de mare valoare, provin din vârfurile geneticii europene, pe care o asigurăm acum și fermierilor noștri“, ne-a declarat Valer Sician. „Noi lucrăm de dimineața de la 5 până seara la 11; în meseria asta trebuie multă corectitudine și cunoștințe tehnice temeinice. Am făcut peste 4.000 de însămânțări arificiale în acest an, iar de multe ori mi-am ignorat și propria fermă, de care se ocupă mai mult fiul meu“, ne-a mărturist unul dintre specialiștii în însămânțări artificiale prezent la eveniment .

Unitate etalon

Înființată în urmă cu 50 de ani, unitatea de amelioare de la Sângeorgiu de Mureș este una dintre cele mai vechi și performante din țară, recunoscută în special pentru reușitele în ameliorarea rasei autohtone Bălțata Românească. Directorul Valer Sician ne spune că a discutat și cu puținii invitați prezenți la manifestare și cei mai mulți s-au plâns de lipsa de organizare din zootehnia noastră, în special de lipsa asocierii la nivel local și de dezinteresul față de cooperative, care funcționează foarte bine în multe țări cu o zootehnie dezvoltată. „Asocierea este foarte importantă și pentru noi pentru că putem organiza mai bine și ameliorarea. Dar nu ne putem organiza peste noapte... Suntem mulți și de multe feluri...Vedem, însă, că lucrurile și mentalitățile încep să se schimbe, încet-încet...“

Cristian Țandea, prezent la demonstrația on-line de la Sângergiu de Mureș, este unul dintre fondatorii unei cooperative care este socotită un model pentru crescătorii de taurine din Ardeal, cooperativa Someș-Arieș. „Pot să vă spun că nu am ales noi zootehnia, ea ne-a ales pe noi... În cooperativă erau la început 5 membri, acum sunt peste 80... Am avut și avem încă multe greutăți. Când tragem linie nu ne socotim munca noastră, de multe ori ne ignorăm și familiile. Glumesc câteodată și spun că atunci când m-am decis să-mi dau demisia de la fostul loc de muncă și m-am apucat de zootehnie am plecat de la serviciu și m-am apucat de lucru! La noi formele asociative, după cum am discutat și cu cei prezenți aici, nu sunt încă bine coagulate. Puțini înțeleg că doar așa, noi, fermierii, putem avea un cuvânt de spus în această epocă a globalizării și monopolizării industriei laptelui de marile firme...“

„Asociațiile profesionale și performanțele economice ale fermelor cu care lucrăm sunt la fel de importante și pentru specialiștii noștri, ne spune Valer Scician. Diferența dintre o vacă bună și o vacă slabă este dată de fondul genetic. Fermierii noștri, am observat și acum, sunt din ce în ce mai interesați de ceea ce au în adăposturi și de ceea ce facem noi aici.“

După spectaculoasa paradă a taurilor de elită, specialiștii și fermierii prezenți la Sângeorgiu de Mureș s-au așezat la sfat și au discutat și despre numeroasele probleme ale crescătorilor de taurine, necazuri vechi și noi, multe nerezolvate de mulți ani – lipsa forței de muncă sau prețurile scăzute ale laptelui și cărnii. Pentru mulți fermieri mici această situație nu a însemnat falimentul, dar a adus prosperitate intermediarilor și firmelor de procesare.

Vasile BRAIC

Institutul Naţional de Cercetare­Dezvoltare pentru Biologie și Nutriţie Animală – IBNA Balotești organizează o licitaţie pentru vânzarea unui efectiv de 25 capete tineret taurin femel de reproducţie, din rasa Hollstein, cu vârsta cuprinsă între 6 și 25 de luni.

Licitaţia va avea loc în data de 29.06.2020 la ora 10:00.

Persoanele interesate sunt invitate ca până la data licitaţiei să vină la sediul institutului pentru vizionarea efectivului în vederea realizării unei oferte.

Contact:

- de luni până vineri, între orele 09:00 și 15:00 folosind datele de contact de mai jos:

• DIRECTOR TEHNIC: ing. Teodor MIHALCEA, tel: 0722.256.825
• ȘEF M.C.T.E.: ing. Alexandru KELEMEN, tel: 0764.909.219

Taurinele de rasă Bălțata cu Negru Românească tip Holstein-Friză din cadrul asociației AGCTR sunt crescute pe tot teritoriul României în ferme de diferite dimensiuni și tehnologii de întreținere. Astfel, sunt 72,00% în unități cu 1-20 capete şi 18,00% în unități cu 21-60 capete. Restul de 10% în unități dețin peste 60 de capete din acestea, cu 8% în unități de la 60 la 300 de capete și 2% în unități cu peste 300 de capete.

În aceste condiții îmbunătățirea genetică, fiind diferită de îmbunătățirea producției pe baza factorilor de mediu (furajare, tehnologie de întreținere, stare de sănătate s.a.), impune schimbarea frecvenței genelor de la o generație la alta într-o direcție solicitată de crescător (fermier), cum ar fi îmbunătățirea ritmului de creștere, a cantității de lapte, conținutului de grăsime, de proteină, calitatea proteinei – cazeină, viteză de muls, caractere de reproducție și altele.

Aceasta înseamnă că la efectivul existent la un moment dat se face înlocuirea cu animale din prăsilă proprie selecționate pe baza obiectivului stabilit.

Pentru îmbunătățirea genetică a efectivului din fermă sunt necesare următoarele activități:

1. Efectuarea controlului performanțelor

Cunoașterea potențialului de producție a efectivului dintr-o unitate se face prin măsurarea sau estimarea caracterelor de producție. Dacă la început aprecierea se făcea vizual având în vedere unul sau două caracteristici, crescătorii au adăugat apoi caractere cum sunt: producția de lapte (cantitativă și calitativă) și clasificarea pe baza tipului (conformației).

În țările dezvoltate, peste 95% din crescători apreciază bovinele de reproducție pe baza unui index genetic pentru caracterele de producție și tip. În cadrul Asociației AGCTR valoarea de ameliorare a vacilor este exprimată pe baza unui index genetic care poate fi total sau pe diferitele caractere din componența indexului. După aplicarea selecției genomice numărul de caractere a crescut introducându-se astfel cele legate de reproducție, viață productivă, viteză de muls, vârsta la prima fătare, rezistenţa la boli și altele. Se consideră că nu se pot îmbunătății caracterele pentru selecție fără a se face măsurători. Controlul Oficial al Producției are un dublu scop, pe de o parte ajută fermierul să-și cunoască potențialul efectivului,iar pe de altă parte asigură determinarea valorii de ameliorare în vederea efectuării lucrărilor de selecție în cadrul fermei și la nivelul asociației.

2. Stabilirea scopului, obiectivului de ameliorat

Fermierii din fermele de vaci de lapte trebuie să aibă un plan de ameliorare-reproducție pentru ferma sa. În fermele noastre sunt o serie de caractere de îmbunătăţit, de exemplu producția de lapte din punct de vedere cantitativ și calitativ, numărul de celule somatice, viteză de muls, caractere de reproducție. Dintre caracterele de calitate a laptelui se poate vorbi de îmbunătățirea proteinei, cum ar fi: cazeina A2A2 și kapa cazeina. De asemenea, nu sunt de neglijat caracterele de tip, spre exemplu: ugerul, aplombul, talia s.a.

Planul de ameliorare pe fermă se face pe o perioadă de patru-cinci ani, dat de caracteristicile speciei, știind că ameliorarea se face de la o generație la alta.

O altă recomandare este ca numărul de caractere introduse în obiectivul ameliorării din fermă să nu fie mai mare de două (maximum trei).

3. Alegerea taurilor din catalog

O dată ce scopul ameliorării a fost ales se trece la nominalizarea din catalog a taurilor corespunzători scopului.

Cataloagele cu tauri sunt puse la dispoziție de Centrele de Însămânţări Artificiale ale diferitelor companii de ameliorare.

În funcție de obiectivul ameliorării din fermă se vor alege doi sau trei tauri (MSC) cu valori superioare pentru caracterele din obiectiv.

Dacă condițiile din fermă sunt diferite de cele din care provin taurii (de exemplu SUA, Canada, Franța, Germania, Olanda etc.), se vor alege taurii din zone apropiate și produși în condițiile existente în țară în vederea diminuării efectelor interacțiunii genotip x mediu.

4. Efectuarea împerecherilor (însămânțărilor) la vacile din fermă

Pentru împerecheri se va avea în vedere ca valoarea taurului pentru caracterele din obiectiv să fie mai mare decât valoarea de ameliorare a vacilor din fermă. Dacă există posibilitatea ca în ascendenţa unei vaci să existe strămoși comuni cu ai taurului se va evita împerecherea (însămânțarea) și se va alege următorul taur din cei aleși inițial.

În aceste condiții vom fi siguri că în fermă în generațiile viitoare vor fi vaci cu acele caractere îmbunătățite în proporție cu modul de transmitere genetică a caracterului din obiectivul ameliorării.

Dr. ing. Nicolae Zeneci

Recent a ieşit de sub tipar lucrarea „Predicția valorii de ameliorare a taurinelor“, autori – Horia GROSU, Sorin LUNGU, Pascal Anton OLTENACU, Corneliu DRĂGĂNESCU și Raluca MATEESCU – lucrare  elaborată, după cum susţin autorii, cu scopul de a pune la dispoziţia celor interesaţi un material care să prezinte cronologic procedurile de predicție a valorii de ameliorare a taurinelor în ultima sută de ani. Sunt prezentate în detaliu toate metodele utilizate pentru evaluarea genetică a reproducătorilor, de la metoda Comparației fiicelor cu mamele acestora (1915) până la selecția genomică, introdusă în SUA începând cu anul 2009.

În lucrare au fost prezentate pe larg cele două clase de modele biometrice (liniare și neliniare) recomandate de ICAR (Comitetul internațional pentru controlul performanțelor la animale – Roma, Italia) și INTERBULL (Centrul internațional pentru evaluarea genetică a taurilor, Universitatea din Uppsala, Suedia), în procesul de predicție a valorii de ameliorare a taurinelor, pentru caracterele de:

a) producție (cantitatea de lapte; cantitatea de grăsime; cantitatea de proteine; greutatea corporală la o anumită vârstă);

b) conformație (caracterele de exterior apreciate prin metoda descrierii liniare);

c) caracterele de reproducție (vârsta primei fătări; numărul de însămânțări/monta fecundă; service-period-ul; nota la fătare)

d) caractere referitoare la rezistența la îmbolnăviri (numărul de celule somatice din lapte folosit în selecția indirectă pentru sănătatea ugerului);

e) caractere funcționale, în care longevitatea productivă ocupă un loc important.

Pentru analiza biometrică a respectivelor grupe de caractere s-a utilizat metodologia BLUP, aplicată unei game variate de modele animale, de la cel mai simplu, până la analiza de tip „prag“, în cazul notei la fătare (Treshold-model) sau analizei longevității, prin modele de tip Weibull (Survival analysis).

Pentru fiecare model biometric în parte s-au prezentat aspectele teoretice asociate, cu accent pe  scrierea modelului matematic, urmate de analiza detaliată a rezultatelor, astfel încât cititorul interesat să poată urmări şi înţelege filiera de calcul, etapă cu etapă, de la organizarea datelor primare până la obţinerea valorii de ameliorare, pe baza căreia se poate lua decizia de selecție, respectiv admiterea sau respingerea taurinelor de la reproducție.

Din conţinutul prezentei lucrări reiese, fără putinţă de tăgadă, bogata experienţă în domeniu a autorilor.

De pildă, Horia Grosu este profesor la disciplina Ameliorarea animalelor din cadrul Facultății de Zootehnie – București și director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală Balotești, Ilfov, iar Sorin Lungu a activat în cadrul Facultății de Zootehnie –București, unde a predat, pe lângă disciplina de bază, Programarea calculatoarelor și informatică în zootehnie.

Pascal Anton Oltenacu este profesor în cadrul departamentului de Zootehnie al Universității din Florida și profesor emerit al Universității Cornell, din New-York, SUA, iar Raluca Mateescu – profesor de genetică cantitativă și genomică în cadrul departamentului de Zootehnie al Universității din Florida, SUA.

Un alt autor a cărui personalitate merită amintită este Corneliu Drăgănescu, fost șef al Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Balotești.

Lucrarea de faţă se adresează tuturor celor interesaţi de problema evaluării genetice a taurinelor, în conformitate cu standardele internaționale în domeniu, respectiv: doctoranzi, cadre didactice de la disciplinele de profil, cercetători ştiinţifici, specialişti care activează în reţeaua naţională de ameliorare genetică a animalelor, asociaţii ale crescătorilor de taurine etc.

Pe plan mondial se împlinesc 10 ani de când evaluarea genomică la taurine a fost introdusă oficial în principalele țări cu efective de elită din rasa Hostein (Canada, USA, Franța etc.).

Rata de progres genetic realizat la testarea genomică în ultimii cinci ani în aceste țări a fost de 2,21 ori mai mare decât la evaluarea tradițională pentru principalele caractere din selecția taurinelor de lapte (în principal la cele cu heritabilitate mică).

În țara noastră primul grup de tăurași din rasa Bălțată cu Negru Românească testați genomic a fost în anul 2016 la AGCTR cu sprijinul firmei GENTEST-INTERNATIONAL. Luarea acestei decizii a fost posibilă datorită lucrărilor efectuate pe plan mondial și prin aplicarea Regulamentului UE 2016/1012. În anii următori reținerile de tăurași au continuat, iar în prezent sunt testate 21 de capete. Dintre aceștia, cei mai buni au rămas în centrul de însămânțări SEMTES – Craiova, de unde MSC este difuzat la fermele din asociația AGCTR.

Pentru selecționarea tăurașilor testați genomic s-au avut în vedere:

• Nominalizarea celor mai bune ferme pe baza managementului și a producției de lapte. În cadrul acestor ferme au fost identificați și recomandați de fermieri cei mai buni tauri utilizați (tați de tauri).
• Identificarea tăurașilor din cele mai bune vaci prin controlul oficial cu valoare de ameliorare mare (mame de tauri), fătați într-un interval de timp scurt. Numărul de tăurași reținuți a fost în funcție de necesarul stabilit.
• Preluarea tăurașilor la vârsta de 15-30 zile la ferma de creștere și testare cu întreținerea lor până la vârsta de 10-12 luni.

În această fermă la tăurași se efectuează următoarele operațiuni:

• verificarea paternității;
• efectuarea testelor genomice pentru determinarea valorii de ameliorare genomice (gPFT) la o unitate specializată, în cazul nostru firma GENTEST ROMANIA cu o colaborare internațională. În acest mod sunt combinate mai multe populații de referință în una singură care duce la creșterea preciziei (reabilității) în evaluarea valorii de ameliorare genomice a tăurașilor (Lund et.all. 2011).
• efectuarea testelor sanitar-veterinare pentru BVD și IBR.
• Continuarea testării privind performanțele de reproducție la tăurașii cu valoare superioară de ameliorare la Centrul de Însămânțări SEMTEST – Craiova. La această unitate se efectuează operațiunile de recoltare și apreciere a materialului seminal.
• Etapa de distribuire a MSC la fermele din cadrul asociației pentru verificarea în condiții de fermă a rezultatelor obținute în prima etapă. De precizat că rezultatele din fermă contribuie la creșterea preciziei în determinarea valorii de ameliorare.

Rezultatele obținute în testările genomice ale tăurașilor din rasa BNR din cadrul asociației AGCTR sunt prezentate în tabelul nr. 1.

Tauri tați din care s-au identificat tăurași testați genomic sunt prezentați în tabelul nr. 2.

Dr. Ing. Nicolae Zeneci, AGCTR

Asist de câțiva ani la un eveniment unic și de o înaltă ținută profesională pentru zootehnia românească organizat de Semtest-BVN Sângeorgiu de Mureș – Parada taurilor.

Ca în fiecare an, cei prezenţi au avut încă un prilej de a urmări şi a se informa despre rezultatele celor de aici, despre modul în care este abordată prezentarea activității acestei unități aflată în elita mondială a geneticii pentru Bălțata de tip Simmenthal.

O atmosferă de sărbătoare a fost pe tot parcursul evenimentului aflat la a XVII-a ediţie, la care au participat peste 1.500 de fermieri din toate colţurile ţării, reprezentanţi ai autorităţilor centrale și locale, cercetători şi cadre didactice, dar şi mulţi copii şi tineri pasionaţi care au venit ca la un adevărat spectacol.

Fermierii prezenți au avut parte de o paradă cu 30 de „modele de top“ ce au defilat în ringul special amenajat și, cu catalogul în mână, au avut încă o oportunitate să aleagă ce e mai bun pentru fermele lor.

Am aflat de la organizatori că la începutul fiecărui an se realizează un catalog cu toți taurii de la care se comercializează material genetic. Datele pentru fiecare exemplar sunt riguros prezentate pe baza testelor efectuate în Germania pentru producţia de lapte, carne şi însuşiri de reproducţie, iar în Austria pentru fitness şi stabilirea valorii generale de ameliorare. De menționat este faptul că toţi taurii testaţi sunt crescuţi şi aclimatizați la condiţiile din România pentru a răspunde cerinţelor fermierilor.

Semtest BVN, prin specialiştii cu experiență şi cursurile de formare profesională efectuate în Germania, oferă consultanţă şi informaţii utile, de specialitate, în genetică şi nu numai pentru a-i ajuta pe fermieri să ia decizia potrivită în alegerea rasei, bonitarea animalelor, întocmirea unui program de împerecheri, recomandări în ameliorare şi selecţie, precum şi problemele de reproducţie din fermele lor.

O idee inedită de promovare a fost în acest an concursul de frumuseţe pentru tauri. Un juriu format din fermieri l-au ales pe Vincenzo, ocupantul locului 8 în top 100 de tauri la nivel mondial. De menționat că Semtest BVN mai deține alți 3 tauri clasificați în acest top.

„Fermierii care într-adevăr fac performanţă în producţie apelează de mulţi ani la genetică pentru că e motorul producţiei de lapte, al producţiei de carne, e motorul eficienţei“, a declarat Valer Sician în cuvântul său.

Parada taurilor de la Semtest BVN este un eveniment pe care l-aş recomanda ca exemplu de colaborare între fermieri, asociaţii de profil, specialiști în genetică și biotehnologie şi, nu în ultimul rând, autorităţi. Sunt puţine astfel de evenimente la nivel naţional pentru domeniul creşterii bovinelor şi chiar şi pentru zootehnie în general. Este un îndemn pentru cei care ar trebui să organizeze manifestări ca cea de la Sângeorgiu de Mureş.

„Cifra de afaceri a Semtest BVN nu este exprimată în milioane de euro, ci in milioanele de viţei din România obţinuţi cu material genetic provenit de la taurii din această unitate“ – director general Semtest BVN, ing, Valer Sician

Teofilia BANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În contextul evoluției Pestei Porcine Africane în unele zone din România și efectele dezastruoase produse în zonele afectate, precum și a riscului de extindere în alte zone geografice, Semtest-BVN informează că anul acesta renunță la organizarea Paradei Taurilor.

Acest eveniment tradițional, organizat fără întrerupere, ar fi ajuns la a-17-a ediție.

Prin această decizie, echipa Semtest-BVN sprijină lupta dusă împotriva extinderii virusului, sprijină instituțiile statului, implicate direct în această acțiune și organizațiile profesionale de creștere a porcilor.

Revenim în atenția dvs. prin continuarea materialului de prezentare a animalelor de top ale României. După cum vă spuneam în numărul trecut al revistei, prima oprire o facem la Semtest Craiova, unde vom aduce pe scena de prezentare cei mai de valoare tauri. Unitatea de la Craiova funcționează pe principiul „Vacile bune nu se cumpără! Vacile bune se obțin în ferme!“ de aceea materialul seminal comercializat provine de la taurii testaţi în Italia, Ungaria, Belgia, Cehia și România. Anual, vânzările de material seminal congelat de taur sunt de 250.000 doze.

Taurul CANDY, rasa ABERDEEN ANGUS

Originea ceho-irlandeză a acestui taur îl recomandă pentru însămânțări în populația de vaci atât în rasă pură, cât și pentru încrucișarea cu rasele locale și metiși ai acestora. Candy a înregistrat rezultate notabile în perioada de testare, având un SMZ=1875 g, atingând greutatea de 569 kg la 365 de zile. Un caracter deosebit este ușurința la fătare și, nu în ultimul rând, punctajul final de 116. Produșii obținuți păstrează atât roba, cât și aptitudinile unei rase de carne, la sacrificare – la o greutate mai mare de 300 kg – regăsindu-se marmorarea specifică rasei Angus.

Taurul TAMPON, rasa ALB ALBASTRU BELGIAN

La Semtest Craiova sunt recoltați tauri din rasa Blanc Bleu Belgique, testați în Belgia, Austria. Tampon este recoltat la Craiova și difuzat cu precădere în gospodăriile populației în vederea obținerii de metiși care prezintă efectul genetic de heterozis, efect ce transmite vițeilor caractere specifice de carne apreciate de crescătorii de viței pentru sacrificare. Taurul transmite roba, crupa culard caracteristică acestei rase și o musculatură puternic dezvoltată în restul corpului, fiind dominant genetic pentru culoarea alb înspicat.

Taurul CLOSS, rasa CHAROLAISE

CHAROLAISE este o rasă originară din Franța, taurul provine dintr-un centru de selecție din Cehia și s-a evidențiat pe perioada testării printr-un SMZ de 1.658 g și o greutate la 365 de zile de 638 kg. În urma testelor, pentru acest taur s-a stabilit o ușurință la fătare de 109 și un punctaj final de 105. Materialul seminal de la acest taur se poate folosi fără rezerve pe vaci (exclus primiparele) bine hrănite din gospodăriile micilor crescători.

Taurul imprimă din prima generație caracteristicile rasei, vitele obținute putând fi păstrate pentru a fi însămânțate în vederea constituirii unei ferme de carne din nucleu Charolaise. Taurul imprimă descendenților un spor foarte bun de creștere, iar ușurința la fătare este condiționată de respectarea furajării în ultima lună de gestație a mamelor însămânțate cu acest taur.

Laura ZMARANDA

În zootehnia modernă performanța nu poate fi disociată de existența unor animale cu o genetică de excepție. Pornind de la această idee, ne-am propus să vă prezentăm câteva dintre animalele de top ale României. Prima oprire o facem la Semtest Craiova, un centru genetic ce funcționează din 1977 și care produce material seminal congelat de taur din rase autohtone și din tauri testați în centre genetice din Europa precum Italia, Germania, Austria, Belgia, Ungaria, Cehia.

În prezent, principala preocupare a centrului genetic este de a produce material seminal pentru bovine care să corespundă programelor de ameliorare ale diferitelor rase autohtone în vederea asigurării progresului genetic.

Având în vedere diversitatea raselor de bovine crescute în România, centrul genetic de la Craiova a produs material seminal atât din rase de lapte și mixte, cât și din rase specializate pentru producția de carne. În anul 2003 Semtest Craiova a fost primul centru genetic care a introdus în țară tauri de carne. Taurul Jimm din rasa Charolais a fost utilizat la însămânțări artificiale pe vaci autohtone și s-au obținut metiși cu aptitudini foarte bune de abatorizare. De asemenea, în anul 2006 Ivan a fost primul taur din rasa Alb Albastru Belgian al cărui material seminal a fost folosit la însămânțări pe populația de vaci din micile exploatații. Rezultatul a fost peste așteptări, obținându-se produși cu forme și randament mare la sacrificare, fiind foarte apreciați în țările cu tradiție în consumul de carne de vită. Cu acest taur s-a deschis drumul încrucișărilor rasei Alb Albastru Belgian cu rasele autohtone.

Ținând cont de principiile legilor ameliorării care stipulează faptul că procesul de ameliorare se face în condiții de producție și că taurii de reproducție trebuie testați în condițiile de exploatare, valoarea de ameliorare este dată de Genotip + Mediu.

Semtest Craiova a înțeles rolul testării reproducătorilor și a realizat că, aducând mereu tauri testați în afara exploatațiilor din România, se va pierde identitatea raselor românești. Tot legile ameliorării susțin că migrația de gene din exteriorul exploatației nu trebuie să depășească 20%. În acest context, împreună cu asociațiile deținătoare de Registru Genealogic acreditate pentru controlul oficial al producției, AGCTR și ACVBR-SIM, au fost introduși tăurași în testare din ferme aparținând celor două asociații. De la acești tăurași s-au recoltat doze care au fost deja difuzate în fermele de producție pentru continuarea procesului de testare după descendență, proces absolut necesar pentru creșterea preciziei valorii de ameliorare a taurului și alcătuirea bazei de referință, la care se vor raporta amelioratorii de mâine. Prin continuarea acestui proces vom avea garanția asigurării bazei genetice naționale.

Taurul MILNE, rasa HOLSTEIN

Taurul are o origine foarte bună, având VAG 139, VAL 135,+2.308 kg producție lapte față de media contemporanelor, +56 kg de grăsime și +51 kg de proteină, Kcas AB. Se evidențiază caracterele de exterior, în special conformația ugerului. Acest taur imprimă descendenților o longevitate funcțională foarte bună, fertilitate și ușurință la fătare a fiicelor bune.

Taurul VILLMAN, rasa SIMMENTAL

Villman îndeplinește calitățile unui taur GREEN BULL, o clasificare nouă în Europa, care evidențiază echilibrul dintre producția de lapte și carne, profitabilitatea și impactul cât mai mic asupra mediului înconjurător.

Taurul are IDA 1212 (Indicele Dublei Atitudini), valoare genetică generală care reprezintă aptitudinile pentru producția de lapte și carne. Cu +21 kg de grăsime și +28 kg de proteină, ameliorează foarte bine ugerul; de asemenea, prezintă o longevitate funcțională în descendență foarte bună.

Taurul HAGEN, rasa BRUNĂ

Taurul provine pe linia tatălui din HURAI, un taur foarte valoros din Austria. Hagen are o valoare de ameliorare bună pentru o rasă mixtă, având un vârf de lactație a mamei de 8.842 kg la lactația a treia. De asemenea, valoarea de ameliorare a producției de lapte este de 117%, cu +25 kg de grăsime și +24 kg de proteină, caracteristicile de exterior sunt foarte bune, excelând printr-o talie deosebită pentru această rasă. De asemenea, prezintă caracteristici bune la descendenți. Viteza de muls și ușurința la fătare sunt două caractere importante pe care taurul le poate ameliora la viitoarele fiice.

Laura ZMARANDA

Din cercetarea și practica de ameliorare la taurinele de lapte în etapa genomică și efectuată în țările cu zootehnie avansată s-au desprins următoarele aspecte:

În ameliorarea tradițională animalele sunt evaluate prin observațiile și măsurătorile fizice, iar pe baza acestora se determină valoarea de ameliorare a lor. În fiecare generație taurii și vacile sunt apreciate fenotipic, utilizând criterii cantitative sau calitative, cu ponderi diferite pentru fiecare caracter în generarea valorii de ameliorare care este utilizată în ierarhizarea animalelor pe baza meritului genetic. Taurii și vacile cu cea mai mare valoare de ameliorare sunt folosiți (selectați) pentru reproducție.

Descendenții rezultați din aceste împerecheri sunt evaluați în concordanță cu scopul ameliorării, iar cei cu cea mai mare valoare de ameliorare sunt utilizați ca nucleu în producerea generației următoare.

Aceste procese sunt adesea inexacte, ineficiente și consumatoare de timp pentru cele mai multe caractere (de exemplu, calitatea cărnii, producția de lapte s.a.) și se obțin numai după ce animalele ajung la maturitate, când se poate face și o verificare a ameliorării (Tehnical Note: Agrigenomics-Illumina).

Chiar și cele mai bune determinări fenotipice nu pot garanta că, împerechind două animale cu mare valoare de ameliorare, vor da descendenți cu înaltă valoare. Acest proces este limitat de mai multe variabile, dintre care se pot aminti:

- limitări în înțelegerea complexului de ereditate la nivel biologic la cele mai multe caractere (de exemplu, aprecierea se face ca simplă ereditate mendeliană);

- limitarea numărului de caractere care pot fi introduse în obiectivul ameliorării;

- descreșterea eficienței selecției pentru caracterele care sunt dificil de măsurat (de exemplu, calitatea cărnii, rezistența la boli s.a.) sau cu o heritabilitate scăzută (de exemplu, performanțele reproductive);

- restricții pentru caractere care pot fi măsurate, fără să fie scumpe și pe un număr mare de animale;

- progresul genetic scăzut, iar o mare presiune de selecție pe caracterele de producție cheie poate duce la o deteriorare a efectului pe alte caractere importante care nu sunt măsurate.

Din practica ameliorării la taurine în România în anul 2002 la AGCTR se preciza:

La testarea după descendenți pentru producția de lapte în anul 2002 au încheiat lucrările 9 tauri din rasa BNR.

Cea mai mare parte din acești tauri au ieșit din efectiv înainte de apariția rezultatelor testării. La toate rasele taurii cu valoare de ameliorare estimată la o precizie de peste 60% au fost de numai 5, ceea ce ilustrează de fapt declinul și ineficiența în ansamblu a lucrărilor de selecție și testare înregistrate în ultima perioadă de timp. Pentru anul 2003 se propun pentru utilizare 9 tauri de origine germană (broșura Creșterea și ameliorarea taurinelor în România).

Se poate afirma că situația de astăzi este asemănătoare în ceea ce privește legislația și practica cu cea specificată mai sus.

Pe plan internațional s-a trecut la selecția genomică care a devenit un ajutor major în evaluarea taurilor și a vacilor de lapte prin estimarea valorii de ameliorare genomică (GEBV) bazată pe genotiparea a sute de milioane de nucleotide (SNP) distribuite în genom. Eficiența selecției genomice în comparație cu programele tradiționale a fost comunicată în diferitele studii, astfel s-a sugerat o creștere cu până la 50% a progresului genetic anual prin utilizarea selecției genomice.

În plus, costurile au scăzut cu aproximativ 92% față de testul pe descendenți.

Selecția genomică se aplică la vacile de lapte în multe țări, dintre care se pot enumera: USA, Canada, Australia, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Germania, Danemarca, Irlanda, Cehia s.a.

Baza genetică a selecției genomice la taurine

În toate celulele somatice din corpul animalului materialul genetic este concentrat în nucleu, unde se află cromozomii în număr diferit de la o specie la alta. La taurine numărul cromozomilor este de 30 perechi.

În compoziția cromozomilor este acidul dezoxiribonucleic (ADN), o polinucleotidă în structura căreia se repetă un set de macromolecule numite nucleotide (Figura nr. 1).

Nucleotida reprezintă unitatea de bază a ADN-ului, fiind o macromoleculă organică compusă din:

– un carbonat de tip pentoză;

– o bază azotată heterociclică de tip pirimidinei sau purinei;

– un rest de acid fosforic.

Bazele purinice sunt adenina (A) și guanina (G), iar cele pirimidinice sunt citozina (C) și timina (T).

Gena este o secvență distinctă din ADN care conține toate informațiile despre un caracter, ea determină apariția unui anumit caracter și prin ea caracterul este trimis de la o generație la alta. Genele care ocupă același locus pe cromozomii omologi, determinând un caracter, se numesc allele.

Există posibilitatea ca la un locus să se găsească gene diferite la diferiți indivizi, având ca rezultat exprimarea deosebită a unor performanțe la același caracter.

Cercetările au identificat regiuni din ADN care influențează caracterele de producție la animale. Pentru aceasta s-au utilizat tehnici de biologie moleculară și de genetică cantitativă prin care s-au găsit diferențe în secvențele de ADN în regiunile identificate. Aceste forme diferite sunt denumite markeri genetici. Un tip de markeri sunt cei care se referă la single nucleotide polimorfism (SNP), unde allelele diferă printr-o singură nucleotidă. Testele SNP detectează precis diferențele dintre nucleotidele pereche din cele trei bilioane de nucleotide de bază existente în genomul bovinelor. De precizat că, din cele trei bilioane, 99,8% nucleotide din ADN sunt identice între vaci în interiorul rasei și numai 0,2% sunt diferite, iar această parte determină diferențele genetice, astfel spus în jur de șase milioane de baze perechi SNP (0,2%) cau­zează diferențele dintre tauri și vaci.

Determinarea acestor SNP-uri se face astăzi cu aparate de tipul „Genome Analyzer ll“ care utilizează un chip specializat pentru taurinele de lapte numit „Bovine SNP50“. Aceste chipuri sunt pentru densități diferite de determinare a SNP-urilor, iar cu ajutorul unor programe statistice se determină efectul SNP-urilor care apoi, corelate cu anumite caractere, vor da valorile genomice ale caracterelor.

Modul de implementare și aplicare a selecției genomice

Primul pas în aplicarea (implementarea) selecției genomice îl constituie realizarea populației de referință. Pentru aceasta toate animalele nominalizate să formeze populația de referință sunt genotipate pentru un mare număr de SNP.

Selecția genomică este bazată pe estimarea detaliată a asocierii (corelării) dintre markerul genetic (SNP) și fenotipul animalelor din grupul selecționat ca populație de referință.

Mărimea populației de referință este importantă pentru că ea trebuie să reflecte caracteristicile populației principale, iar influența mărimii va putea da precizia selecției genomice.

O sinteză a mărimii populației de referință în principalele țări pe plan mondial este prezentată în tabelul nr. 1. (După INTERBULL – 2009)

În România, Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România a testat genomic șase tăurași din rasa BNR-Holstein, iar doi sunt declarați amelioratori și vor fi utilizați în fermele AGCTR. Testele au fost realizate de firma GENTEST România.

Determinarea valorii de ameliorare genomică (GEBVs)

Metodele pentru determinarea valorii de ameliorare în selecția genomică pot fi: metode directe și indirecte.

Metodele indirecte estimează efectele markerilor în populația de referință și apoi calculează GEBVs al indivizilor genotipați candidați, prin însumarea efectelor tuturor markerilor de interes (relevanți).

Metodele directe calculează valorile de ameliorare genomică (GEBVs) direct, utilizând ecuațiile modelului mixt (MME) într-un model tradițional BLUP.

Sunt utilizate informațiile fenotipice din populația de referință și informațiile genetice pentru toți markerii atât de la candidații de selecție cât și de la populația de referință.

Selecția genomică și progresul genetic

Cunoaștem că există trei căi practice pentru creșterea progresului genetic:

1. creșterea preciziei (acurateței) selecției;
2. creșterea intensității de selecție;
3. descreșterea intervalului între generații.

Selecția genomică este una dintre puținele proceduri care influențează toate aceste trei căi. Precizia (acuratețea) este crescută cu selecția genomică prin utilizarea markerilor genetici (SNP).

Intervalul între generații poate descrește ușor pentru că SNP evaluează animalele tinere și reține candidate numai pe cele corespunzătoare scopului, crescând astfel și intensitatea de selecție.

Combinarea acestor avantaje cu cele oferite de pedigree și informațiile fenotipice pe fiecare individ devine un factor puternic pentru selecția bazată pe markeri genetici.

Cunoscând că progresul genetic animal ∆G exprimat în deviații standard este dat de relația prezen­tată de Schaffer 2006 și Goddard 2009 după cum urmează:

∆G = (im * rm + if*rf)/ (Lm + Lf)

atunci:

1) În selecția pe descendenți

∆G = (2 x 0,8 + 0) / (6 + 2) = 0,20 sd pe an.

2) În selecția genomică

∆G = (2 x 0,6 + 0,8 x0,6) / (2 + 2) = 0,42 sd pe an unde:

i = intensitatea de selecție;

r = precizia selecției;

L = intervalul între generații;

M = masculi;

f = femele.

Se constată o dublare a sporului genetic anual prin selecția genomică aplicată la taurinele de lapte.

Un avantaj deosebit al selecției genomice este și faptul că se precazează la fiecare determinare bolile ereditare care sunt prezente la individul testat.

Rezultate ale selecției genomice pe plan Mondial

Rezultatele obținute în Canada pe rasa Holstein sunt prezentate în figura nr. 2 și în tabelul nr. 2.

unde:   LPI = Index de performanțe pe viață productivă;

           Pro$ = Index de profit pe viață productivă.

Figura nr. 2

Se constată o îmbunătățire vizibilă a sporului genetic după aplicarea selecției genomice.

Pe fiecare caracter sporul realizat se observă în datele din tabelul nr. 2

Tabelul nr. 2

Sporul genetic realizat înainte și după introducerea selecției genomice la rasa Holstein Canadian.

Caracterul                                                                      Spor                                Spor

                                                                                 (2004-2009)                 (2011-2016)

Producția de lapte (Milk Yield) (kg)                                    355                                  603

Cantitatea de grăsime (Fat Yield) (kg)                                14.0                                 29.8

Cantitatea de proteină (Protein Yield) (kg)                           11.8                                 24.0

Deviația grăsimii (Fat Deviation) (%)                                    0.01                                 0.07

Deviația proteinei (Protein Deviation) (%)                             0.00                                 0.04

Conformația (Conformation)                                               3.20                                 5.06

Sistemul mamar (Mammary System)                                 3.19                                 4.94

Picioare (Feet & Legs)                                                      1.86                                 3.99

Ansamblul general (Dairy Strength)                                    1.78                                 2.63

Crupa (Rump)                                                                  1.34                                 1.05

Viața productivă (Herd Life)                                                1.12                                 3.36

Celulele somatice (Somatic Cell Score)                              0.04                                 0.12

Rezistența la mastită (Mastitis Resistance)                        0.92                                 2.46

Boli metabolice (Metabolic Disease)                                  0.10                                 1.42

Persistența lactației (Persistency)                                     -0.22                                 1.41

Fertilitatea ficelor (Daughter Fertility)                                 -0.72                                 1.06

Viteza de muls (Milking Speed)                                         0.06                                 0.51

Temperamentul la muls (Milking Temperament)                  -0.09                                 1.89

Ușurința la fătare a fiicelor (Daughter Calving Ability)            0.23                                 2.29

În concluzie, se poate afirma că direcția de urmat în ameliorarea producției de lapte la taurine în viitor este cea bazată pe selecția genomică, dar fără a neglija metodele tradiționale în această perioadă.

Dr. ing. N. ZENECI

Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România

Crescătorii de taurine sunt interesați să aibă în ferme vaci care să producă lapte cu eficiență crescută și de calitate superioară. Genele care determină o calitate superioară a laptelui se găsesc doar la unele animale din populație, de aceea apare necesitatea selecției animalelor care au aceste gene.

În prezent, la INCDBNA-Balotești se studiază polimorfismul proteinelor din lapte la efectivele de vaci din rasele Holstein-Friză și Montbeliarde și se realizează evaluarea genetică a efectivelor proprii utilizând datele de producție, informațiile genealogice, precum și informațiile furnizate de markerii moleculari.

Pentru obținerea unor cantități crescute de brânzeturi de calitate superioară este nevoie de lapte de bună calitate și cu proprietăți de prelucrare superioare. În cadrul programelor de ameliorare a producției de lapte a vacilor sunt prevăzute ca obiective obținerea de lapte cu conținut mare de proteină totală (cazeina fiind proteina importantă în producția de brânză și produse lactate), grăsime și creșterea producției cantitative de lapte.

Proteinele din laptele de vacă variază între 2,8-3,7%. În laptele vacilor există șase tipuri de proteine majore codificate de șase gene: alfa S1-cazeina, alfa S2-cazeina, beta-cazeina și k-cazeina, beta-lactoglobulina și alfa-lactoalbumina. Unele gene sunt asociate cu producția de lapte: genele ce determină sinteza cazeinelor și a lacto­globulinelor. Proteinele se împart în două mari grupe în funcție de comportamentul lor la pH acid 4,6. Fracțiunea solubilă la acest pH reprezentată de proteinele din zer este alcătuită din beta-lactoglobulina și alfa-lactoalbu­mina, precum și din alte proteine minore. În procesul de producere a brânzeturilor prin adaus de cheag, această fracțiune rămâne în zer și nu intră în constituția lor. Frac­țiunea insolubilă la acest pH, cazeina totală, este formată din 4 tipuri de cazeine: alfa S1-cazeina, alfa S2-cazeina, beta-cazeina și k-cazeina. Din totalul proteinelor, fracțiunea cazeinică reprezintă 80%, iar proteinele din zer 20%. De proporția fracțiunii cazeinice și mărimea miceliilor depind proprietățile de prelucrare a laptelui, cantitatea și calitatea brânzei obținute.

Studiile efectuate până în prezent au arătat că anumite variante genetice ale genelor care determină sinteza cazeinelor și a lactoglobulinelor sunt asociate cu o producție mai mare de lapte, iar alte variante genetice sunt asociate cu o cantitate mai mare de proteină.

Estimarea valorii de ameliorare a animalelor bazată pe utilizarea datelor de producție, a informațiilor genealogice, precum și a informațiilor furnizate de markerii moleculari determină creșterea preciziei în procesul de clasificare a indivizilor după meritul lor genetic. Acest lucru se concretizează printr-un progres genetic suplimentar pentru producția de lapte. Utilizarea markerilor genetici în selecția animalelor duce la creșterea productivității, a calității pro­duselor și a beneficiilor obținute în creșterea animalelor.

Posibilitatea utilizării informațiilor furnizate de markerii genetici în schemele de ameliorare a raselor/speciilor de ferma autohtone reprezintă o mare oportunitate, care vine în sprijinul schemelor clasice de ameliorare. Selecția asistată de markeri prezintă o serie de avantaje: ea poate fi aplicată la ambele sexe pentru caracterele limitate de sex, este mult mai eficientă în cazul caracterelor pentru care costul testării este prohibitiv sau se face cu dificultate, poate fi aplicată de timpuriu. Selecția asistată de markeri influențează favorabil toți factorii progresului genetic: crește intensitatea selecției, scade intervalul de generație, îmbunătățește considerabil tehnicile clasice de selecție datorită informațiilor suplimentare furnizate de markeri.

Rodica Ștefania PELMUȘ

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 37

Pentru a putea să beneficieze de sprijinul cuplat pentru creșterea taurinelor din rase de carne și a metișilor acestora, prevăzut în Ordinul nr. 619/2015 al MADR, solicitanții trebuie să îndeplinească, simultan, mai multe condiții.

Un sprijin pentru fermierii activi

Prima dintre condiții este ca solicitanții să fie fermieri activi, adică ferma să fie înscrisă în Registrul Național al Exploatațiilor și să desfășoare o activitate constantă și de durată în acest sector.

Ajutorul se acordă pentru un efectiv de minimum zece animale și maximum 250, cu următoarea componență:

– vaci din rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel din rase de carne care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită schema sprijin cuplat – categoria vaci de lapte şi care nu au beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tauri din rase de carne.

Solicitanţii cu un efectiv de animale mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de sprijinul cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete.

Tineretul mascul pentru care se solicită subvenția trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 25 de luni la data ieşirii din exploataţia cu cod ANSVSA sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Pentru tineretul femel se solicită sprijinul până la prima fătare, cu vârsta animalului cuprinsă între 8 - 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Vacile din rase de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită sprijinul cuplat pentru zootehnie nu trebuie să depășească vârsta de 12 ani la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, iar taurii de reproducţie trebuie să aibă vârsta de maximum 6 ani la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ, categoria vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată (dacă cererea este depusă în perioada fără penalizări), dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere (dacă cererea este depusă în perioada cu penalizări). Solicitantul să deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

SCZ doar pentru tineretul crescut minimum opt luni în fermă

Animalele din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii sau până la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Momentul ieşirii animalelor din categoriile menţionate anterior, pentru anul 2017, trebuie să fie cuprins între 11.06.2016 și 15.05.2017.

Animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne trebuie menţinute de solicitant pe o perioadă de reținere de 6 luni în exploatațiile din cerere și/sau în exploatațiile deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. Vacile de carne, vacile metise cu rase de carne şi taurii de reproducţie din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei.

Animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

– o singură dată pentru categoria tineretul mascul şi/sau femel din rase de carne sau metis cu rase de carne;

– anual pentru categoriile tauri din rase de carne, vaci din rase de carne sau metise cu rase de carne care nu au beneficiat de schema pentru vacile de lapte în anii anteriori.

Lista cu rasele de taurine de carne este prevăzută în anexa nr. 6 a OMADR nr. 619/2015 cu modificările şi completările ulterioare şi cuprinde următoarele rase de carne: Aberden-Angus, Limousine, Charolaise, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bălţată Românească – direcţia de exploatare carne, Hereford, Blonde d’Aquitaine, Salers, Sura de Stepă.

SCZ pentru vaci de lapte

Același ordin, 619/2015, al MADR prevede și acordarea sprijinului cuplat pentru zootehnie fermierilor activi care se ocupă de creșterea vacilor de lapte. Pentru a beneficia de această subvenție, ei trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Prima dintre ele este, ca și în cazul celor care cresc vite de carne, să fie fermieri activi, cu tot ce implică aceasta.

Sprijinul se acordă pentru un efectiv de minimum zece și maximum 250 de capete de vite, cu excepția zonelor montane, unde minimul este redus la cinci. Animalele pentru care se solicită subvenția trebuie să nu fi beneficiat de schemele acordate pentru creșterea taurinelor din rase de carne sau a metișilor acestora.

În plus, vacile de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să mai îndeplinească, simultan, următoarele condiții:

– să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

– să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;

– să respecte perioada de reținere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere.

Solicitantul trebuie să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim-cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate.

În plus, fermierii trebuie să mai deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat.

Pentru anul 2017, cererile se depun la APIA în perioada 1 martie-15 mai.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 38-39

Un Centru de Excelență pentru Cercetare în Domeniul Taurinelor a fost inaugurat la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, acesta fiind construit cu bani alocați din Fondul European de Dezvoltare Regională /FEDR/, în cadrul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice - POSCCE, Axa prioritară 2, Operațiunea 2.2.1.

Valoarea proiectului se ridică la peste 14 milioane de lei și vizează construcția unui spațiu nou și independent pentru activitatea de cercetare, dar și achiziția de echipamente de cercetare-dezvoltare noi și performante, care să asigure condițiile unei cercetări științifice de nivel european.

'Obiectivele proiectului proiectului vizează dezvoltarea infrastructurii, resurselor umane, cercetării științifice fundamentale, aplicative și inovare la nivel de excelență în domeniul creșterii și exploatării taurinelor, promovarea, stimularea, asistarea și încurajarea dezvoltării capacităților științifice și tehnologice la nivel regional și național, funcționarea ca punct regional de contact și diseminare de informații și know-how, crearea și diseminarea tehnologiilor moderne de creștere și exploatare, în concordanță cu normele europene', a explicat prof. univ. dr. Șteofil Creangă, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu.

Acesta a adăugat că, din acest an, activitatea de cercetare se va derula în incinta a șase laboratoare: genetică-ameliorare, biotehnologii de reproducție, patologie bovină, nutriție, tehnologii de exploatare și controlul produselor animaliere. În acest mod, se urmărește, printre altele, creșterea competenței profesionale prin crearea unui mediu de cercetare atractiv și stimulativ pentru tinerii cercetători.

În cadrul acestui proiect vor fi angajați 15 specialiști și vor fi dezvoltate parteneriate cu mediul universitar și academic pentru realizarea de proiecte cercetare-dezvoltare, programe educaționale teoretice și practice la toate nivelele și, respectiv, servicii de consultanță oferite către întreprinderi, instituții publice.

AGERPRES

Regimul stabulaţiei de iarnă se caracterizează prin întreţinerea animalelor la adăpost şi asigurarea hranei prin furaje conservate. Introducerea furajelor în alimentaţia taurinelor trebuie să ţină seama, în primul rând, de specificul digestiei speciei.

Asigurarea energiei din raţiile furajere!

Particularităţile constau în aceea că în rumen (cel mai voluminos compartiment prestomacal), în condiţii fiziologice normale, trăiesc şi se dezvoltă un număr imens de bacterii (ruminale), al căror suport de înmulţire îl constituie celuloza din nutreţurile fibroase şi grosiere. Cantitatea mare a acestor bacterii care mor, digerate în procesul digestiei, reprezintă sursa de proteine pentru rumegătoare.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ing. Bogdan MACOVSCHI

Dacă v-aţi hotărât să mizaţi pe rasele de carne, aflaţi că taurii din rasa Alb-Albastru-Belgian pot fi o opţiune, însă cântăriţi bine atât avantajele cât şi riscurile prezente la această rasă, pe cât de masivă, pe atât de sensibilă la capitolul reproductiv. Despre caracteristicile acesteia ne vorbeşte domnul Mircea Bara, directorul executiv al Semtest Craiova, important furnizor de material seminal în România pentru această rasă şi nu numai.

Caracteristicile rasei

 .... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012