reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Jun 2022

Statistici din agricultura UE: subvenții, locuri de muncă, producție

Agricultura este un domeniu economic important pentru statele UE, pentru care acestea primesc fonduri europene prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC). Aceste fonduri susțin direct agricultorii prin Fondul european de garantare agricolă, dar și zonele rurale, acțiunea pentru climă și gestiunea resurselor naturale prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, după cum se arată într-un document al Parlamentului European.

Subvențiile agricole UE pe țări

În 2019 au fost cheltuite 38,2 miliarde euro în plăți directe pentru fermieri și 13,8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. Alte 2,4 miliarde euro au susținut piața pentru produse agricole.

statistica UE1

Regulile de alocare a fondurilor din Politica Agricolă Comună sunt stabilite prin bugetul UE pe termen lung. Regulile curente sunt în vigoare până în decembrie 2022, după care ultima reformă a Politicii Agricole Comune va intra în vigoare și va continua până în 2027.

Statistici legate de lucrătorii din agricultură în UE

Sectorul agricol a generat 9.476.600 locuri de muncă în 2019 și alte 3.769.850 locuri de muncă în producția alimentară (în 2018) și a reprezentat 1,3% din produsul intern brut al UE în 2020.

România a avut cei mai mulți lucrători în agricultură în 2019, iar Danemarca cei mai mulți angajați în producția alimentară în 2018. Pentru fiecare euro cheltuit, sectorul agricol generează 0,76 euro în plus pentru economia UE. Valoarea adăugată brută provenită din agricultură – diferența dintre valoarea întregii producții a sectorului agricol primar și costul serviciilor și bunurilor folosite în procesul de producție – a fost de 178,4 miliarde euro în 2020.

statistica UE2

Producția agricolă în Europa

Agricultura UE produce o gamă variată de produse alimentare, de la cereale la lapte. UE a emis legi care să garanteze că alimentele produse și comercializate în UE sunt sigure. Strategia UE de la fermă la consumator, anunțată în 2020, urmărește să se asigure că alimentele sunt produse în mod sustenabil. Deputații europeni doresc să elimine folosirea pesticidelor pentru a proteja polenizatorii și biodiversitatea. Totodată, aceștia mai doresc eliminarea folosirii cuștilor în creșterea animalelor de fermă și creșterea suprafețelor de pământ folosite pentru agricultură ecologică până în 2030.

Ion BOGDAN

Recensământul General Agricol

  • Colectarea datelor pentru Recensământul General Agricol - runda 2020 se va efectua în perioada 10 mai – 31 iulie 2021
  • Validarea datelor și diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022
  • Recensământul are ca obiectiv asigurarea datelor statistice pentru fundamentarea și punerea în aplicare a politicilor naționale și europene în domeniul agricol, în concordanță cu Sistemul Statistic European

Pe 10 mai a.c. începe colectarea datelor în cadrul Recensământului General Agricol runda 2020.

Întreaga operațiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislația națională aprobată pentru acest recensământ.

Activitățile de pregătire și organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Național de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile teritoriale ale acestora și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale și au vizat: organizarea activității la nivel central și teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecția, recrutarea și angajarea recenzorilor, recenzorilor șefi și coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităților, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT și a aplicațiilor informatice pentru colectarea și prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare și popularizarea recensământului.

Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, care găzduiește și sistemele hardware şi software necesare pentru colectarea şi prelucrarea datelor de recensământ, asigurând totodată mecanismele de securitate privind transferul de date şi cel de administrare a resurselor.

În vederea asigurării condițiilor necesare recenzării exploatațiilor agricole, comisiile comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București pentru recensământ sub coordonarea comisiilor judeţene și a municipiului Bucureşti pentru recensământ, precum şi secretariatelor tehnice ale acestora au efectuat acțiunea de sectorizare a teritoriului prin împărțirea localităților în sectoare şi secții de recensământ, pe baza  instrucțiunilor și normelor elaborate de Secretariatul Tehnic Central și aprobate de către Comisia Centrală pentru recensământ.

Prin Recensământul General Agricol se dorește a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole, indiferent de mărimea acestora.  Datele și informațiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafețelor agricole și/sau de la deținătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploatații agricole pentru toate locațiile în care se utilizează suprafețe agricole sau se dețin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informațiile și datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, a explicat ministrul Adrian Oros.

Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

De asemenea, rezultatele obținute vor constitui baza de eșantionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultură, în perioada intercenzitară, precum şi pentru efectuarea altor cercetări statistice specifice privind producția vegetală și animală.

„Datele statistice sunt vitale pentru cunoașterea realităților din agricultura românească. Fără acestea, nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor” a declarat domnul Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

În urma activității de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare și secții de recensământ, au fost recrutați și angajați cca. 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori șefi și 42 de coordonatori care vor desfășura activitatea de recenzare în toate unitățile administrativ teritoriale.

„Ministerul Afacerilor Interne a fost și rămâne deplin implicat în organizarea și desfășurarea recensământului general agricol, alături de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de Institutul Național de Statistică și de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Pe lângă contribuția sa în cadrul Comisiei centrale, Ministerul Afacerilor Interne asigură și coordonarea activității instituțiilor prefectului. Complementar exercitării rolului său de reprezentant al Guvernului pe plan local și de conducător al serviciilor publice deconcentrate, prefectul îndeplinește și sarcinile stabilite prin lege pentru buna desfășurare a recensământului. Printre acestea aș aminti doar constituirea comisiilor județene și a municipiului București, coordonarea verificării și actualizării registrului agricol ori asigurarea comunicării publice, inclusiv prin intermediul site-ului instituției prefectului. Suntem în legătură permanentă cu doamnele și domnii prefecți și subprefecți, pentru ca problemele semnalate să fie gestionate și rezolvate cu celeritate, în scopul derulării în cele mai bune condiții, a recensământului general agricol.”  - Irina Alexe, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

STS susține acest recensământ prin asigurarea sistemelor IT&C care ne aduc cu un pas mai aproape de digitalizare, de tehnologiile moderne. Acesta este avantajul pe care azi îl avem spre deosebire de acum un deceniu. Suportul tehnic pus la dispoziție de instituția noastră constă în sisteme și aplicații informatice, mașini virtuale pentru prelucrarea datelor, mecanisme de securitate și conexiuni securizate de date, echipamente mobile distribuite în toată țara, call center pentru sprijinirea activităților și instruirea operatorilor, mecanisme eficiente de management tehnic. Astfel, este asigurat un proces eficient și modern de achiziție și centralizare a unor informații complexe și transmiterea acestora în sistemul informatic central” a declarat domnul general-locotenent ing. Sorin Bălan, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale.Totodată, în luna aprilie 2021 au avut loc instruiri în mai multe etape cu personalul implicat în colectarea datelor din teritoriu, instruiri efectuate de către reprezentanții direcțiilor teritoriale de statistică din fiecare județ și din municipiul București, în colaborare cu cei ai direcțiilor agricole județene și a municipiului București. Modul de desfășurare al instruirilor a fost diferit de la un județ la altul, în funcție de incidența infectărilor cu SARS-CoV-2 la nivel local. Instruirile cu prezență fizică a personalului de recensământ s-au desfășurat cu respectarea legislației în vigoare în contextul pandemic actual.

Datele colectate la recensământ vor fi utilizate exclusiv în scop statistic. Informațiile furnizate de către repondenți vor fi prelucrate respectând confidențialitatea statistică și vor fi diseminate de către Institutul Național de Statistică în conformitate cu legislația națională și europeană în vigoare, fiind imposibilă identificarea directă sau indirectă a persoanelor fizice sau juridice vizate.

Sursa: madr.ro

Porcul românesc, între statistici și pandemie

După ce, la finele anului trecut, în România prețul mediu al cărnii de porc la poarta fermei a depășit, pentru prima dată după mulți ani, pragul de 2 euro kilogramul, experții spuneau că volatilitatea prețului cărnii de porc este cea mai mare amenințare pe termen mediu. Dacă mai adăugăm și problema pestei porcine, dar și problemele generate de pandemie situația nu este deloc roz.

Statistici descurajatoare

image

Deși românii sunt mari consumatori de carne de porc, numărul de porci pe care îi creştem scade dramatic de mai mulți ani. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 România a avut 3,95 de milioane de capete de porci, în scădere cu 75% faţă de anul 2006, şi s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană. Totodată, numărul efectivelor de porcine a prezentat o scădere de 17,5% în anul 2019 comparativ cu anul 2014. Valoarea maximă a fost atinsă în anul 2015, cu 25% mai mult față de valoarea minimă înregistrată în anul 2019. Una (dar cu siguranță nu singura!) dintre posibilele cauze care au condus la această scădere a efectivelor de porcine o reprezintă efectele produse de pesta porcină africană, activă pe teritoriul României, conform Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

În plus, „Carnea de porc, ca materie primă, nu a fost niciodată asigurată în totalitate de pe piața locală, fiind importat din spațiul european aproximativ 50% din necesarul de procesare. Odată cu apariția pestei porcine africane, extinderea focarelor și impunerea măsurilor restrictive, acest procent a crescut semnificativ“, după cum informa cu ceva timp în urmă Asociația Română a Cărnii. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2018 importurile de carne au avut un avans de 49,6% față de anul 2017.

image2

Pandemia și piața

„Ne confruntăm cu un dublu șoc, care trebuie absorbit de piața mondială a cărnii de porc. Pandemia Covid-19 a adus o serie de noi provocări pentru un sector deja afectat de pesta porcină africană. Volatilitatea prețurilor pentru carnea de porc se va menține în 2020 din cauză că perturbările din comerțul internațional și de-a lungul lanțului de aprovizionare vor fi mai frecvente. În același timp, pandemia a schimbat obiceiurile consumatorilor în aproape toate țările afectate de boală și aceasta va fi o altă provocare pentru jucătorii importanți din domeniu“, potrivit unei analize Rabobank.

„Efectul combinat al afectării puternice a cererii pe termen scurt și al întreruperii procesării cărnii din cauza lipsei de forță de muncă a slăbit deja creșterea producției și ritmul va fi tot mai redus. Creșterea mai slabă a PIB-ului ar putea presa și mai mult pe cererea de carne de porc, complicând un mediu de operare deja cu probleme“, a comentat Christine McCracken, Rabobank.

În privința situației din Uniunea Europeană, analiza arată: „Cotațiile din țările mari producătoare de porci continuă să scadă; restricțiile de circulație au redus și consumul pe piețele net importatoare ale regiunii, astfel încât prețurile foarte scăzute nu au putut declanșa creșterea desfacerii. Efectele asupra sănătății, ca urmare a relansării economice în Germania, sunt încă incerte, cu o ușoară creștere a numărului de cazuri de coronavirus. În Spania, abatorul Litera Meat(Pini) se află între focul încrucișat al autorităților sanitare și sindicatelor, fiind probabilă o reducere a producției.“

image1

Piața globală, cu probleme

Mai grav este că întreaga piață globală de carne de porc se află în declin. Producția globală de carne de porc se va diminua cu cel puțin 8% în 2020, ca urmare a impactului pestei porcine africane în populația de suine din regiunea asiatică, dar și din cauza efectelor epidemiei de coronavirus în țări precum Statele Unite sau Brazilia. Conform statisticilor dintr-un raport al FAO, în Asia declinul va continua în populația suină a Chinei (-20%), Vietnam (-15%) sau Filipine (-8%).


Un exemplu...

Fermierul ieșean Mihai Ț. se află într-o situație complicată din punct de vedere financiar: are de plătit, printre altele, aproape 100.000 de euro unui afacerist iranian, după ce SRL-ul pe care îl conduce, cu obiect de activitate „creșterea suinelor“, a intrat în reorganizare din cauza datoriilor acumulate către mai mulți parteneri de afaceri.

Recent, lichidatorul judiciar a convocat o nouă Adunare a Creditorilor, ocazie cu care s-au luat o serie de hotărâri privind valorificarea bunurilor societății. Pentru că și în trecut s-a încercat valorificarea bunurilor, dar fără succes, s-a decis ca ferma să fie scoasă la vânzare împreună cu toate utilajele și echipamentele. Disperat, Mihai Ț. declara: „Vreau să plec din țară, să lucrez în construcții.“


George SCRIPCARIU, Ion BOGDAN

România - tristă nu doar în statistici, ci şi în realitate

O ştiinţă, pe nedrept foarte adesea ignorată, statistica, se dovedeşte a avea măcar pentru cei mai curioşi valenţe de propovăduitor. Spune adică, folosind un limbaj, ce-i drept, foarte arid, ce se întâmplă cu noi înşine şi, mai cu seamă, dacă drumul pe care-l urmăm are vreo şansă să nu se împotmolească.

Poporul, în isteţimea-i proverbială, a transcris-o în vorbe de duh, foarte adesea însă, mai ziceam, cu iz de descurajare, ceea ce pune nu o dată pe gânduri.

„Munţii noştri aur poartă“, zice omul necăjit, voi… cunoaşteţi, fără îndoială, urmarea.

„Bună ţară, rea tocmeală“ – mai adaugă observatorul popular, rezumând magistral neputinţa ori nepriceperea celor din capul trebii.

Curgerea timpului ar trebui, logic, să ne facă mai înţelepţi.

Numai că, şi acum revin la statistică, cifrele arată că la o populaţie pe jumătate îmbătrânită isprăvile sunt pe măsura unui novice.

Ministrul cu munca, adică cel îndrituit să vegheze la cumpăna trebii cu netreaba, ne zicea mai zilele trecute că peste vreo două decenii cei tineri, câţi vor mai întârzia pe plaiurile mioritice, nu-şi vor mai putea susţine părinţii.

Rămân cu fiecare zi tot mai puţini, iar cei cu mintea întreagă aleg pribegia.

20.000 de cadre medicale, peste două milioane de zilieri şi încă, şi încă au luat calea străinătăţii.

Cei care, vorba ceea, „la plăcinte, înainte“ sunt şi cei mai tineri. Urmarea? Natalitatea în România a devenit problemă naţională.

Tot de interes naţional este acum analfabetismul. Suntem unica ţară comunitară cu analfabeţi. Peste 250.000, după statisticile oficiale. În realitate, spun cercetătorii fenomenului, cu mult peste un milion.

Tot statisticile ne spun că ne aflăm în coada cozilor şi cu asistenţa medicală.

Avem cel mai mare număr de bolnavi cardiovasculari şi nu mai putem stăpâni pecinginea cancerului.

De ce? Alimentaţia, stresul, sărăcia şi un sistem sanitar prost croit.

Înţelepţiţi de vremuri, românii vând cam tot ce au. Ce mai au. Pământul, înainte de toate. Cui? Străinilor, cu precădere.

Peste 2 milioane de ha au fost înstrăinate chiar şi în lipsa unei legislaţii necesare.

Statistica arată, iarăşi statistica, preţuri derizorii. Media naţională – ceva mai acătării de o mie de euro pe hectar.

Adică, tot după statistică, cu de vreo 30 de ori mai puţin decât în ţările nordice. Ca să dăm numai un exemplu. Şi ce pământ? Un vest-german, om de ştiinţă, constata nu demult la Timişoara, amuşind un pumn de cernoziom bănăţean: „Mă, voi, cu aşa pământ, dacă o duceţi prost ori sunteţi neştiutori într-ale agriculturii, ori sunteţi proşti.“

Ei bine, acum montăm în câmpie instalaţii fotovoltaice şi ignorăm realităţile ori căutăm gaz de şist pe terenuri „ca untul“, vorba unui şugubăţ, otrăvind adâncurile acvatice, adică apa freatică şi lăsându-le alor noştri moştenire un alt fel de Hiroshima.

O spune statistica americană, nu eu.

Între timp, cumpărăm mâncare.

O ţară care uşor ar putea hrăni 35-40 milioane de suflete cu un export pe măsură.

Date statistice arătau, mai zilele trecute, că o familie medie câştigă la noi cam 2.000 lei lunar. O familie. 90% dintre aceştia se duc pe consum. Iar dintre aceştia, 60% pe mâncare.

Satul însuşi cumpără pâine. Suferă de arşiţă ori de biciul crivăţului.

A uitat, în mare parte, să prelucreze. Să valorifice. Sigur, spune statistica, satul a îmbătrânit.

Da, dar senectutea ar însemna, ar trebui să însemne, tocmai înţelepciune.

Numai că ne-am pierdut fiinţa naţională, cu tradiţii şi obiceiuri, cu obsesia câmpului roditor la răscrucea vânturilor dintre milenii.

Ce va fi, cum va fi?

Statistica ne avertizează!

Cel de al 13-lea ceas ar putea însemna criza, cea mai neîndurătoare criză. A apei şi alimentară. Şi cu viaţa, se ştie, nu e de glumit. Răsfoiţi statisticile!

 

G. VERMAN

Pâinea şi cartofii sunt alimentele de bază ale românilor

Pentru majoritatea românilor nu este masă fără pâine şi cartofi, care au devenit alimentele de bază în ultimii ani.

Ultimele date furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că românii consumă în medie pe an 200 de kilograme de pâine şi aproximativ 100 de kilograme de cartofi, iar peştele alături de alte alimente care sunt mai sănătoase şi ajută organismul rămân pe ultimele locuri în alimentaţia românilor.

Potrivit statisticilor, cantitatea de peşte consumată de fiecare român pe an nu depăşeşte patru kilograme, iar nutriţioniştii atrag atenţia asupra consecinţelor unei alimentaţii nesănătoase care dezvoltă o serie de afecţiuni.

Şi la capitolul fructe suntem codaşii Europei. În timp ce consumul mediu de portocale, mere şi pere din UE este de 57 de kg din fiecare categorie pe cap de locuitor, românii mănâncă anual doar 7 kg de portocale, 5 kg de mere şi 2 kg de pere.

Dintre motivele principale care au dus la selecţia drastică a alimentelor şi la preferinţele românilor cu privire la masa de zi cu zi, cel mai important este preţul alimentelor care a crescut, ceea ce îi constrânge pe români să consume ce îşi permit.

Preţurile alimentelor la nivel global au urcat cu 1,4% în septembrie, după două luni de stagnare, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care avertizează că acestea vor rămâne ridicate. Un alt motiv însă, deşi mai puţin mediatizat, este conservatorismul care caracterizează populaţia României, mulţi dintre ei consumând cartofi şi pâine din obişnuinţă, fiind convinşi că aceste alimente le oferă saţietatea pe care altele nu le-ar oferi-o.
Nimic mai neadevărat, sunt o serie de alte alimente care ne pot hrăni mai bine şi mai sănătos decât cartofii şi sutele de kilograme de pâine pe care-le consumăm.

Sursa: Curentul

România se află pe locul 12 la nivel mondial la importul de produse agroalimentare (FAO)

România se află pe locul 12, la nivel mondial, la importul de produse agroalimentare, deşi are un potenţial agricol pentru a hrăni peste 80 de milioane de locuitori, a declarat, luni, pentru AGERPRES, reprezentantul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură - FAO în România, Bogdan Bazgă.

"Cu părere de rău, România se află pe locul 12 la nivel mondial la importul de produse agroalimentare, conform unui program de cercetare al Băncii Mondiale şi al Băncii japoneze Nomura. Degeaba spunem că avem un potenţial agricol pentru a hrăni 80 de milioane de locuitori, acest lucru nu este de ajuns dacă nu îl şi folosim. Consider că la ora actuală România ar trebui să fie exportator de securitate alimentară", a spus Bazgă.
Acesta a precizat că securitatea alimentară este una dintre cele mai importante componente ale politice naţionale agricole, precum şi ale Politicii Agricole Comune.

"România trebuie să ţină cont de trei componente importante pentru asigurarea securităţii alimentare, una dintre acestea fiind stoparea procesului de deşertificare. Avem zone cu alertă în acest sens, iar cele mai afectate sunt zona Dobrogei şi zona Olteniei. A doua componentă este legată de volatilitatea preţurilor, iar cea de-a treia este de asigurarea sursei de hrană a plantelor, respectiv a apei şi a irigaţiilor, de care ar trebui ţinut cont", a adăugat Bogdan Bazgă.

Reprezentantul FAO va participa în această săptămână la reuniunea Comitetului Mondial pentru securitate alimentară pentru perioada 2012-2015, organizată de FAO, la Roma, în perioada 15-20 octombrie 2012. În anul 2014, România va găzdui conferinţa regională FAO pentru Europa şi Asia Centrală.

Sursa: AGERPRES