Înțărcarea este o perioadă importantă la suine, asociată cu multe schimbări nutriționale, de mediu sau sociale, ca urmare a tranziției de la lapte la hrana solidă, separarea de scroafe, transportul sau alți factori de stres de mediu, cum ar fi: modificări ale temperaturii sau ale calității aerului. Din aceste motive, criza de înțărcare este asociată nu numai cu o scădere a aportului de hrană și a performanțelor de creștere după înțărcare, dar poate afecta semnificativ sănătatea intestinală a purceilor, cu efecte negative asupra structurii și funcționalității tractului digestiv. Înțărcarea declanșează un răspuns inflamator la nivel intestinal, care duce la o alterare a morfologiei și permeabilității barierei epiteliale intestinale, la modificarea compoziției microbiotei și la eliberarea diferiților efectori ai răspunsului inflamator.

În Laboratorul de Biologie al IBNA Balotești a fost realizat un studiu cu scopul de a contracara stresul de înțărcare și de a îmbunătăți sănătatea intestinală la purcei prin utilizarea unui furaj combinat complet constând dintr-un amestec de deșeuri agroindustriale (șrot de semințe de struguri, șrot de cătină și șrot de in) bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3. În acest scop doisprezece purcei hibrizi TOPIG cu o greutate corporală medie de 11,25 kg au fost distribuiți aleatoriu unuia dintre cele două grupuri experimentale: grupul martor hrănit cu dieta de bază cu porumb și soia (dieta control) și grupul experimental hrănit cu o dietă cu 10% amestec de semințe de struguri, in și cătină într-un raport de 3:4:1 (dieta GFS).

Utilizarea dietei GFS a determinat reducerea semnificativă a concentrației de markerilor pro-inflamatorii (citokinele IL-1 beta și TNF-alfa) și a îmbunătățit funcția de barieră a intestinului prin creșterea expresiei proteinelor de joncțiune (ocludină, claudină 4, claudină 7 și matricei proteice extracelulare) comparativ cu controlul. Prezența GFS în dietă a determinat îmbunătățirea microflorei intestinale benefice (a crescut abundența speciilor Bifidobacterium și Lactobacillus în conținutul intestinal din intestinul gros, precum și concentrația de acizi propionic și butiric). Rezultatele noastre au arătat că deșeurile agroindustriale bogate în acizi grași polinesaturați de tip omega-3 pot fi utilizate în dieta purceilor în criza de înțărcare pentru ameliorarea efectelor negative asociate stresului de înțărcare.

Daniela MARIN

oferta IBNA Balotesti

Probioticele sunt denumite și culturi bacteriene vii, nepatogene, care atunci când sunt ingerate într-o cantitate suficientă reprezintă o sursă alternativă cu efecte pozitive asupra sănătății organismului gazdă, cu menținerea ecosistemului intestinal și îmbunătățirea performanțelor bioproductive.

Se cunoaște că tubul digestiv al tuturor speciilor de animale, în primele ore de viață, este steril, lipsit de orice formă de microorganism. De asemenea, tubul digestiv este prevăzut cu celule epiteliale cu rol receptor, protector și fixator de bacterii, celule ce sunt implicate în mod direct în procesul de absorbție a nutrienților. În ceea ce privește etapa de populare a intestinului cu germeni benefici / patogeni, aceasta începe odată ce animalul gazdă consumă furaj și apă.

Probioticele pot fi compuse dintr-o singură tulpină bacteriană sau dintr-o combinație de două sau mai multe specii bacteriene, care, administrate în cantități regulate, pot oferi o serie de beneficii animalului gazdă.

În general, probioticele frecvent utilizate în hrana animală sunt specii bacteriene ce aparțin genului Bacillus, Lactobacillus, Bifidobacterium, Enterococcus, drojdii sau fungi. De obicei, probioticele se administrează în perioada de creștere a animalelor, dat fiind sistemul enzimatic incomplet dezvoltat al acestora. Acest aspect este foarte cunoscut de crescătorii de animale, motiv pentru care administrarea propriu-zisă a produsului probiotic se face fie în apa de băut, fie introdus și omogenizat odată cu furajul.

Potrivit normelor Uniunii Europene, anumite specii de Bacillus pot fi utilizate ca sursă probiotică. Un loc important este ocupat de genul Bacillus datorită prezenței sporilor ca formă de rezistență, ceea ce permite tulpinilor bacteriene să reziste la condiții nefavorabile (căldură, radiații, temperatură), degradare enzimatică, dezechilibre gastrointestinale (rezistență pH, săruri biliare, rezistență antibacteriană, capacitatate de aderare la celulele epiteliale), precum și inducerea răspunsului imun celular.

De reținut faptul că sănătatea animală reflectată în performanțe bioproductive la maximum de potențial reprezintă adevărate provocări pentru crescătorii de animale. În prezent, probioticele sunt considerate soluții alternative la antibiotice, fiind folosite pe scară largă în hrana monogastricelor.

Cercetările biotehnologice sunt într-o continuă dezvoltare, venind cu o serie de idei inovative.

Un loc foarte important a fost ocupat de tulpina bacteriană Bacillus subtilis ATCC 6051a. Validarea rezultatelor in vitro și in vivo s-a realizat în cadrul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA Balotești) și în Biobaza experimentală pe care institutul o deține, aceasta fiind totodată și cea mai importantă unitate de cercetare din domeniul creșterii animalelor din România.

Se poate afirma, că în urma aplicării anumitor teste in vitro și simulării unor condiții gastrointestinale, s-au obținut o serie de rezultate semnificative în ceea ce privește gradul de supraviețuire al tulpinii bacteriene. Din acest motiv, s-a validat tulpina de Bacillus subtilis pentru a fi utilizată ca sursă probiotică și poate fi adăugată cu succes în hrana purceilor sugari și în criza de înțărcare (30 ± 3 zile, hibrid Topig pe o perioadă de 16 zile) cu o doză de 1% (1,6 x 109 UFC/mL).

Există foarte multe informații cu privire la caracteristicile și proprietățile tulpini Bacillus subtilis, aceste cercetări fiind realizate în cadrul Institutului, mai exact Laboratorul de Nutriție Animală și Biotehnologii.

Administrarea produsului probiotic pe bază de Bacillus subtilis în hrana purceilor în criza de înțărcare a determinat o serie de avantaje:

– îmbunătățirea performanțelor de creștere și a caracteristicilor legate de eficiența furajării (greutatea corporală, spor mediu zilnic, consum mediu zilnic și consum specific);

– de asemenea, s-a remarcat o scădere a incidenței diareice la lotul experimental ce a primit suplimentare de produs probiotic comparativ cu lotul martor, cu diminuarea frecvenței enteritelor.

– includerea dozei de Bacillus subtilis -1% a redus atât la nivel de ileon, cât și la nivel de cecum numărul de bacterii Coliforme (aproximativ 27%), Clostridium sp. (10%), Enterococcus sp. (12%) și E. coli biotip β-hemolitic (27%) față de lotul martor;

– adaosul de Bacillus subtilis a influențat dezvoltarea bacteriilor benefice precum speciile din genul Lactobacillus, până la 25%;

– reglarea valorilor pH-ului intestinal; se poate sublinia faptul că pH-ul intestinal poate reprezenta un indicator al instalării microorganismelor patogene care pot coloniza tractul gastro-intestinal al animalelor tinere, în cazul nostru purcei în criza de înțărcare, cu intensificarea în cele din urmă a dezechilibrelor diareice.

În contextul prezentat, tulpina bacteriană Bacillus subtilis prezintă criterii probiotice notabile și se recomandă utilizarea unei doze de 1% în premixuri sau amestecat direct în furaj spre utilizare ca sursă probiotică în hrana purceilor.

Mihaela DUMITRU

Comisia Europeană a interzis în 2006 utilizarea antibioticelor în hrana animalelor de fermă, fapt care a avut un impact semnificativ asupra sectorului zootehnic, în special asupra purceilor după înțărcare, știut fiind că aceștia sunt o categorie foarte sensibilă în perioada înțărcării.

Această reglementare a deschis multe oportunități pentru cercetarea din domeniul nutriției animalelor pentru a găsi alternative la antibiotice: compuși/ molecule biologic active cu proprietăți antimicrobiene.

Subprodusele secundare rezultate din industria agroalimentară sunt o alternativă promițătoare întrucât sunt bogate în compuși bioactivi de tipul polifenolilor, vitaminelor, mineralelor etc. În plus, aceste produse secundare pot fi procesate cu ușurință prin biotehnologiile moderne de astăzi care le măresc valoarea nutritivă și energetică și reduc sau elimină factorii antinutriționali nedoriți. Fermentarea este un proces biotehnologic care a câștigat interes, dovedindu-se o modalitate eficientă de îmbunătățire a calității nutriționale a subprodselor agroindustriale. De exemplu, fermentarea microbiană cu bacterii acido-lactice sau drojdii este foarte eficientă pentru a îmbogăți subprodusele în componente bioactive precum enzime, acizi organici, vitamine, etc. și pentru a elimina factorii antinutriționali.

Șrotul de rapiță, un produs secundar rezultat în urma extragerii uleiului, bogat în proteine de înaltă calitate (bogată in cisteină, arginină), fibre, lipide nesaturate și compuși bioactivi (de exemplu, polifenoli, acizi organici, vitaminele B, C și E) a fost utilizat în alimentația porcilor ca alternativă la șrotul de soia, dar cu limite din cauza factorilor antinutriționali de tipul glucozinolaților pe care îi conține.

Fermentarea șrotului de rapiță a fost propusă ca o soluție viabilă pentru a reduce conținutul de glucozinolați, a crește palatabilitatea și a îmbunătăți digestibilitatea proteinei brute și a fosforului.

Până în prezent, au fost utilizate mai multe tipuri de fermentație pentru șrotul de rapiță: fermentația lactică (Lactobacillus fermentum, Bacillus subtilis) sau fermentația fungică (Aspergillus sp.). Conform cunoștințelor noastre, fermentarea cu drojdii a șrotului de rapiță nu a fost încă investigată la porc. Utilizarea drojdiilor pentru fermentarea subproduselor ar putea fi de interes deoarece peretele celular al drojdiilor conține polizaharide ca ß-glucani și manani cu proprietăți antioxidante și care, datorită structurii lor polimerice, pot capta radicalii liberi prin capacitatea lor de a încapsula toxine precum endotoxina LPS (lipopolizaharid), reducând apoi efectul lor negativ în celule.

În IBNA am realizat un studiu în care am fermentat șrotul de rapiță cu drojdii Saccharomyces cerevisiae pe care l-am introdus într-o rețetă de nutreț combinat în procent de 10% și l-am testat într-un experiment la purcei după înțărcare.

Rezultatele au arătat că fermentarea cu drojdie a scăzut semnificativ concentrația de factori anti-nutriționali (glucozinolați) la jumătate comparativ cu rapița nefermentată și a îmbogățit șrotul în proteină (+4,7%), microelemente: Fe (+28,0%), Mn (+29,5%) și fibre (+41,9%). Se știe că fibrele îmbunătățesc acțiunea peristaltică în tractul intestinal și promovează activitatea bacteriană în colon, fiind transformată de microflora intestinală în lactat, acetat și butirat, cu beneficii pentru mediul intestinal și inflamație. Fermentarea a crescut de asemenea concentrația unor compuși bioactivi ca polifenoli și acizi grași polinesaturați.

Furajul combinat cu șrot de rapiță fermentată nu a modificat performanțele, dar, fapt foarte important, a scăzut semnificativ incidența diareei specifice în perioada de post înțărcare. Numărul de purcei cu diaree a fost mai mic în lotul care a primit furajul cu rapiță fermentată, comparativ cu lotul martor.

Se știe că trecerea la hrana solidă și prezența patogenilor în perioada de post înțărcare, în care purceii au un sistem imun și digestiv slab dezvoltate, produce inflamații și stres oxidativ. Furajul cu șrot de rapiță fermentată a scăzut semnificativ concentrația unor markeri inflamatori și de stres oxidativ la nivel intestinal (jejun, ileon colon). Acest furaj a crescut statusul antioxidant prin stimularea activității enzimelor antioxidante (SOD și CAT) la nivel sistemic în plasmă și a redus markerul de peroxidare a lipidelor – TBARS atât în plasmă, cât și în intestin.

Dr. biolog Ionelia ȚĂRANU

Ochratoxina A este produsă de către specii de Penicillum și Aspergillus și este un contaminant frecvent întâlnit în rândul cerealelor și al produselor derivate, cum ar fi furaje, și al produselor de origine animală.

Ochratoxina are un efect carcinogen, nefrotoxic și imunotoxic, fiind asociată cu prezența tumorilor și a altor afecțiune ale tractului urinar și cu o depreciere a sistemului imun în general.

Microbiota joacă un rol esențial într-o serie de procese nutriționale, fiziologice, de dezvoltare și imunitare ale porcilor, care le influențează sănătatea generală și performanța de creștere. Participă atât în metabolismul gazdei prin digestia fibrelor și sinteza acizilor grași cu catenă scurtă, ce sunt asimilați rapid de către organismul gazdă și contribuie la metabolismul energetic, cât și în procesul de excreție a subprodușilor metabolici ai digestiei.

Un studiu a fost efectuat în scopul identificării impactului ochratoxinei în concentrații subcronice asupra microbiotei, precum și a sintezei de acizi grași cu catenă scurtă.

Animalele experimentale au fost împărțite în două loturi experimentale: purceii din primul lot (martor) au fost hrăniți cu o dietă standard, iar în cel de-al doilea lot purceii au primit o dietă contaminată cu 50 de micrograme de micotoxină per kilogram de furaj contaminat deoarece aceasta este limita inferioară acceptată în furaj în comunitatea europeană.

În urma analizelor de biologie moleculară efectuate asupra materialului genetic microbian au rezultat o serie de concluzii.

Populațiile asociate unei serii întregi de microorganisme benefice au fost afectate, microorganismele precum Lactobacillus și Prevotella fiind cu mult reduse la lotul purceilor afectați de micotoxină, comparativ cu lotul martor.

Un caz particular îl reprezintă cel al speciei Bifidobacter, considerată și ea ca având un rol pozitiv. Aceasta rămâne constantă la nivel de populație, confirmand faptul că bacteria este rezistentă la prezența micotoxinei. Alte microorganisme asociate cu prezența unor afecțiuni precum Enterobacter au înregistrat o creștere la lotul de purcei hrănit cu furaj contaminat, comparativ cu cel martor.

Majoritatea concentrațiilor de acizi grași cu catenă scurtă din tractul intestinal au fost reduse în prezența micotoxinei, cel mai sever afectat fiind acidul butiric, ce înregistrează o scădere de 33%, urmat de acidul acetic, cu 27%, și de acidul propionic, cu 17%.

Modificările induse de micotoxine se vor reflecta atât în starea de sănătate a sistemului digestiv, cât și în starea generală de sănătate a purceilor. De fapt, raportul de populații dintre diverse specii ale microbiotei este atât de sensibil la perturbările induse de micotoxine încât pot fi folosite pe post de markeri, o adevarată oglindă internă ce reflectă starea de sănătate a gazdei.

Rezultatele experimentului efectuat în IBNA au fost similare cu cele găsite în literatura de specialitate în ceea ce privește impactul pe care micotoxinele în general îl pot avea asupra microbiotei și al sintezei acizilor grași cu catenă scurtă, din tractul digestiv.

Iulian Grosu

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Este cunoscut faptul că înțărcarea este asociată cu provocări nutriționale, de mediu și imunologice care pot duce la pierderi economice considerabile pentru crescătorii de porci (Li și colab., 2014; Weng, 2017). În general, perioada de înțărcare se caracterizează prin scăderea consumului de hrană al purceilor, modificarea integrității intestinale și creșterea concentrațiilor markerilor inflamatori în sânge (Le Dividich și Sève, 2000; Pié și colab., 2004; Montagne și colab., 2007).

Efectele surselor sau ale nivelului de proteine din hrană asupra creșterii și sănătății purceilor au fost studiate extensiv (Pluske și colab., 2002; Kim și colab., 2006; Wang și colab., 2007; Hermes, 2011; Hăbeanu și colab., 2015). Există încă o lipsă de informații cu privire la efectul unor surse proteaginoase (de exemplu: semințe de in, şrot de nucă) sau a unor amestecuri de proteaginoase (de exemplu: amestec de mazăre şi seminţe in în proporţie de 3:1; Hăbeanu și colab., 2017), ca surse bogate de acizi grași polinesaturați esențiali, care ar putea ajuta purceii să se adapteze mai uşor la modificările apărute în hrană în timpul înțărcării (Rodriguez-Leyva și colab., 2010; Li și colab., 2014).

Semințele de in sunt considerate o sursă oleaginoasă unică datorită conținutului bogat în acizi grași polinesaturați, în special acid α-linolenic și lignani care au proprietăți antimicrobiene (Kiarie și colab., 2014). Şrotul de nucă are un conţinut ridicat de proteine (peste 35%), fiind totodată şi o sursă bogată de compuși bioactivi (acid α-linolenic, antioxidanți, fibre) cu potențial benefic asupra stării de sănătate a purceilor. Amestecul acestor ingrediente ar putea îmbunătăți conținutul de energie, aminoacizi și acizi graşi al nutreţurilor combinate.

Un studiu recent realizat la INCDBNA-Balotești a avut ca scop evaluarea efectelor utilizării unui amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) în hrana purceilor în criza de înţărcare asupra performanțelor productive și stării de sănătate a acestora.

Compoziția chimică brută a amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă utilizat în acest studiu a fost de 91% substanță uscată, 27,4% proteină brută, 14,3% grăsime brută, 15,6% fibră brută și 14,95 MJ/kg energie metabolizabilă. După cum era de așteptat, nutreţul combinat pe bază de amestec de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1) utilizat a avut o concentrație ridicată de acid α-linolenic (24,58% vs. 4,59%) şi un raport linolenic: α-linolenic redus (1,67 vs. 11,23) comparativ cu nutreţul combinat clasic.

Rezultatele au arătat că includerea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), în hrana purceilor înțărcați îmbunătățește performanța de creștere (greutate şi spor), cu consumuri de furaje similare furajului clasic.

Profilul proteic plasmatic a fost influenţat pozitiv prin reducerea semnificativă a concentraţiei de uree, marker important al eficienţei utilizării proteinei din hrană, fapt ce confirmă performanţele de creştere obţinute, iar ceilalţi parametri plasmatici (lipidici, minerali, enzimatici) s-au încadrat în limitele fiziologice normale.

În plus, amestecul utilizat are efecte pozitive asupra sănătății intestinale prin creşterea populațiilor bacteriene benefice (Lactobacillus spp.) şi reducerea populațiilor patogene (Staphylococcus spp., E. Coli), fapt confirmat şi de reducerea scorului fecal şi a incidenţei diareei.

În concluzie, utilizarea amestecului de semințe in extrudat: şrot de nucă (8:1), poate reprezenta o soluţie viabilă de înlocuire parţială a şrotului de soia în hrana purceilor în criza de înţărcare.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU, Nicoleta LEFTER,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Înțărcarea este un proces sensibil care trebuie adaptat cerințelor purceilor în funcție de tehnologia aplicată, de aclimatizarea la cerințe noi, precum și la condițiile de întreținere și destinația acestora. Tindem ca în sistem intensiv să agreăm „ideea de înțărcare timpurie“ ce variază între 24-28 de zile. Vorbim desigur de o „înțărcare corect efectuată ce va urmări obținerea de purcei sănătoși, viguroși, dar nu uităm și de condiția scroafei, să nu fie afectată prin epuizare și slăbire. Se urmărește îndeaproape ca „înțărcarea“ să fie în funcție de numărul purceilor și de starea fiziologică a lor și a mamei. Stresul de înțărcare apare din lipsa mamei, ca urmare a schimbării alimentației și a locației, respectiv mutarea în compartimentul „creșă“. Vorbim astfel de prea multe schimbări în viața micuțului porc care va trebui să se adapteze noilor cerințe de viață.

Sistemul digestiv al purceilor este firav, nepregătit pentru administrarea de furaj uscat; aici vorbim de furaj de bună calitate PRESTARTER cu adaos de lapte praf îmbunătățit, adaptat cerințelor energetice ale acestora, administrând cantități mici în 2-3 tainuri/zi, la care adăugăm cel puțin o masă sau două cu orz proaspăt prăjit care mărește „palatabilitatea“ la nivel bucal, asigurând astfel atât o plăcere de a consuma, cât și o protecție la nivel digestiv (intestinal). Pentru că știm că în această perioadă apar probleme digestive (diareea purceilor) îmbinăm astfel plăcerea de a consuma cu precauția de a întâmpina aceste probleme. De precizat că trecerea de la „laptele matern“ la furajul propriu-zis trebuie să fie treptată întrucât furajarea ulterioară își va pune amprenta pentru viitor în perioadele de creștere și îngrășare. Recomand folosirea de vitaminizări în grup cu ANKASEC, SUPRAVITAMINOL, JECUPLEX, DUPHALITE pentru 3 sau 5 zile în apa de băut. La nevoie, pentru purceii sub greutate recomand folosirea de multivitamin injectabil intramuscular de 1-2 ml/cap timp de 3 zile și soluții RINGER administrate subcutanat în pliul iei cu precauție 1-3 ml/la fiecare picior timp de 1-3 zile. Fiind o perioadă „sensibilă“, trebuie să o tratăm cu seriozitate întrucât aducem un „plus valoare“ știind că 0,5-1,1 kg în plus la înțărcare ne pot asigura fără dubii 10 kg în plus la livrare. E necesar să ținem cont ca purceii să beneficieze de atenție sporită dacă ne dorim să reducem pierderile și, implicit, să creștem câștigurile.

Popularea în îngrășătorie, reguli minime de asigurat

Popularea purceilor în sectorul îngrășătorie necesită asigurarea minimă a condițiilor de microclimat și biosecuritate. Greutatea purceilor este un factor principal în asigurarea indicilor de temperatură, umiditate și a curenților de aer, media trebuind să fie între 25 și 30 kg greutate vie. În situațiile în care popularea se face sub 25 kg, media lotului va necesita atenție deosebită; în special temperatura, care ar trebui să fie în prima zi de populare 24°C sau chiar 24.5°C. Amintim aici că sunt fermieri care nu au surse de căldură în compartiment în mod constant asigurând încălzirea doar la început, apoi renunță și spun că animalele își produc singure căldura biologică. Se procedează acum la formarea de grupuri mari de porci tineret la îngrășat în boxa comună de 400 cap (sisteme de creștere porci Polonia – sistem de furajare lichidă Wesstron). Un alt aspect important îl constituie așternutul uscat pe boxa ANKASEC sau STALOSAN, cu rol antimicrobian și de a menține uscat patul sau suprafața de odihnă. Așa cum sunt învățați la început, purceii își vor forma obiceiul. Furajarea are un rol primordial astfel încât trecerea să se facă treptat de la grower, categoria specifică la intrarea în îngrășătorie, spre cealaltă categorie, respectiv finisher sau faza finalizării. Câteva amănunte despre Finisher categoria 30-60 kg cu specificații Energie metabolică 2.300 kcal/kg și PB – 16% (proteina brută) furaj compoziție grâu, porumb, șrot soia, șrot floarea-soarelui, carbonat de Ca premix vitamino-mineral PVM, sare. Urmează apoi finisarea finală cu specificații EM – 2.300 kcal /kg cu proteina brută – 15% și ca furaj compoziții identice.

Ținem cont la popularea în îngrășătorie ca la primirea purceilor timp de 24 de ore să nu intervenim deloc asupra grupării pe categorii de mărime și stării de sănătate (lotizarea). Încă de la primire ducem în boxele de izolare, care sunt de obicei pe rândul din mijloc pe capăt, calde și ferite de curenți de aer, porcii care sunt șchiopi sau care au diverse probleme medicale vizibile. Aranjarea (lotizarea) de a doua zi se face astfel: la intrare în compartiment (400 capete), boxele din față sunt cele mai mari (plus variante), apoi sunt cei mici pe mijloc și la capete cei mijlocii ca mărime. Îi notăm cu creion marker sau cu spray marker pe toți cei care au probleme digestive apărute în urma stresului de transport sau a alimentației adaptate perioadei de drum, precum și pe aceia care au probleme respiratorii (tuse și respirație greoaie, dispnee). Nu intervenim imediat cu tratamente colective (antibiotice), ci doar cu tratament individual după 2 sau 3 zile la cei care au afecțiuni digestive (tilozina și oxitetraciclină). În acest caz recomand: enteroferm – probiotic concentrat pentru stabilizarea microflorei intestinale, care are ca efect scăderea incidenței diareelor, ajută la creștere și susține protocoalele terapeutice. Recomand vitaminizarea în grup în apa de băut (medicator) și în furaj semilichid încă de la populare, maximum 7 zile în care se administrează câte 4-8 ml/10 capete următoarele produse Ankaselevit, supravitaminol, aminovit. Vitaminele au un rol foarte important, fiind folosite în: combaterea stresului cauzat de mutări, schimbări de temperatură, schimbări în alimentație, regrupări, lotizări, aclimatizarea având ca efect benefic apetit crescut, îmbunătățind absorbția hranei și mărind viteza de creștere. În cazul lotizării, apar de regulă dispute între animale pentru stabilirea ierarhiei de grup. În acest caz folosiți spray amar sau furaj proaspăt aruncat pe animalele din boxă. Însă, atenție asupra furajării, să nu fie în exces, ci res­trictiv întrucât apar frecvent prolapsuri rectale din cauza agresivității în boxă. Este o perioadă care presupune și adaptarea animalelor la locație, furaj, boxă.

IMPORTANT!

Folosiți furaj proaspăt de calitate adaptat nevoilor categoriei de porci. Administrați în primele 7 sau 10 zile de la populare oxid de zinc. Acesta are rol important în eliminarea stresului, previne diareea după înțărcare, zincul fiind un element important în sinteza proteinelor și menține protecția în imunitate.

Loredana MOCANU -  ing. zootehnist, administrator CATLOR CONSULTING SRL BRĂILA,

Telefon: 0758.674.671

Mazărea (Pisum arvense) reprezintă o sursă importantă de proteină vegetală pentru hrana animalelor. Progresele genetice din ultimii ani au condus la apariția pe piața românească a unor soiuri ameliorate de mazăre furajeră, cu potențial productiv şi nutritiv ridicat. Prin urmare, aria de utilizare a mazării furajere în hrana porcilor s-a lărgit mult. Totuși, extinderea mazării în furajarea porcilor este încetinită deocamdată de sensibilitatea crescută la fungi și dăunători și de cerințele ridicate față de condițiile de păstrare-depozitare. Costul resursei clasice, respectiv șrotul de soia care a crescut dramatic după interzicerea folosirii făinurilor animale, a dus la creșterea costului cu hrana. Pe acest fond, cercetătorii au evaluat alternative leguminoase locale care nu sunt utilizate uzual în hrana purceilor.

Prin conținutul bogat în proteine (21%, proteină brută) ușor digestibile (89% digestibilitatea proteinei) dar și în compuși bioactivi (acizi grași polinesaturați n-3) cu proprietăți terapeutice (de exemplu, activitate antiinflamatorie), mazărea conferă furajului calități nutritive remarcabile.

Este important să ne reamintim faptul că, pentru a ajuta purceii să „depășească“ perioada critică de după înțărcare, nu trebuie să ne rezumăm doar la asigurarea unor condiții de microclimat și manipulare corespunzătoare. Tulburările enterice la purcei în criza de înţărcare au consecinţe negative pentru producători, fiind afectate performanţele de creştere şi rata de mortalitate. Infecţia enterică cu E. Coli, de exemplu, afectează purceii cu precădere în prima săptămână după înţărcare (Fairbrother et al., 2005). Acest tip de bacterii proliferează rapid. Mai mult, enteritele reprezintă o manifestare a efectului stresului de înțărcare, pe fondul unei imunități active în formare, a unei adaptări imperfecte a sistemului de termoreglare și a unui sistem digestiv incomplet dezvoltat. Pe fondul interzicerii folosirii antibioticelor ca promotori de creștere a apărut necesitatea găsirii unor soluții furajere pentru o bună stare de sănătate și performanțe bune de creștere.

Eficiența introducerii în hrana purceilor, imediat după înțărcare, a unei varietăți de mazăre a fost studiată pe o perioadă de 20 de zile, în condiții de fermă, în Biobaza IBNA Baloteşti (proiect ADER 6.1.1, finanțat de MADR). Furajul a fost administrat animalelor sub formă peletată. Pentru o mai bună valorificare a fosforului, în ambele rețete de nutreț combinat au fost utilizate enzime (fitaza 0,01%). Pentru rezultate optime asupra stării de sănătate s-a redus limita de includere a mazării și s-a optat ca soluție pentru adaosul uleiului de in ca ingredient ce complementează cu succes mazărea datorită conținutului excelent în acizi grași n-3.

La finalul perioadei de testare purceii de la lotul cu adaos de mazăre au realizat performanțe zootehnice comparabile celor obţinute prin utilizarea resursei clasice (șrot de soia) în hrană.

Parametrii plasmatici (colesterol, trigliceride, cortizol, lipaze) nu au fost influenţaţi negativ de adaosul de mazăre în reţetă. Intensitatea enteritelor, înregistrată zilnic, folosind un sistem de punctare de la 1 la 3 în funcție de severitate, a evidenţiat faptul că prezenţa mazării în hrană contribuie la ameliorarea stării de sănătate a purceilor, enteritele prezentând o intensitate uşor mai scăzută față de purceii care au consumat hrană cu surse proteice clasice.

Rezultatele obținute confirmă faptul că mază­rea, prin conţinutul în compuşi bioactivi, contri­buie la reducerea intensităţii enteritei, prevenind astfel deshidratarea şi pierderile în greutate la purceii aflaţi în criza de înţărcare. În plus, fiind o sursă de proteină locală, administrată judicios în hrana purceilor poate diminua preţul furajului.

Nicoleta Aurelia Lefter

Mihaela Hăbeanu

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Utilizarea de materii prime vegetale alternative la cele clasice în furajarea animalelor de fermă capătă o importanță deosebită din cel puțin trei motive:

  1. din punct de vedere economic, accentele fiind puse în special pe utilizarea subproduselor al căror preț este mult mai scăzut, iar calitățile nutriționale nu sunt de neglijat;
  2. dezvoltarea industriei producătoare de biocombustibil, deșeurile rămase putând fi direcționate către sectorul de creștere a animalelor;
  3. nu în ultimul rând, schimbările climatice și consecințele acestora asupra biodiversității. Astfel, cereale clasice precum porumbul și/sau grâul sunt mai puțin tolerante față de secetă.

Sorgul boabe reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă sau substanțe fertilizante comparativ cu alte cereale; este o materie primă vegetală larg răspândită pe glob, ocupând locul cinci în lume după grâu, orez, porumb și orz (Thorabi&Khaksar, 2016, https://www.feedipedia.org). În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin. Awika&Rooney (2004) au evidențiat conținutul sorgului în diferiți fitoconstituienți incluzând tanini, fenoli, fitosteroli care au influență benefică asupra stării de sănătate. Există mai mult de 30 specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al varietăților moderne (0,5-1%), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor (Mavromicalis, 2014).

Pentru purcei în criza de înțărcare, utilizarea sorgului ca substituent al unei părți din porumb reprezintă o opțiune viabilă datorită implicațiilor pe care le presupune. La INCDBNA Balotești s-a testat influența unui nivel de 20% sorg alb asupra performanțelor și stării de sănătate a purceilor după înțărcare. De managementul din această perioadă critică și modul cum este formulată hrana depinde dezvoltarea ulterioară a sectorului. Hrana este unul dintre factorii care pot genera dezechilibre urmate de efecte negative asupra sănătății. Pentru includerea în hrană a sorgului trebuie luate în considerare câteva aspecte esențiale: conținutul de fibră, echipamentul ezimatic incomplet al purceilor și, nu în ultimul rând, valoarea nutritivă a sorgului comparativ cu cea a resursei clasice, respectiv porumbul.

În studiul nostru finanțat de MADR prin proiect sectorial ADER 6.1.1, am evaluat influența sorgului asupra unor parametri productivi (greutate, spor mediu zilnic, consum de hrană și consum specific) și plasmatici (colesterol, trigliceride, cortizol, lipaze). În egală măsură, zilnic au fost înregistrate enteritele folosindu-se în acest scop un sistem de punctare de la 1 la 3 în funcție de agresivitate. Sorgul a înlocuit 31% din porumb. Greutatea medie inițială a purceilor a fost de 7 kg, iar după 21 de zile s-a ajuns la o greutate de ~11,5 kg. Sporul mediu zilnic a fost îmbunătățit cu 7,49%, ceea ce confirmă o parte din studiile de referință din literatură. Consumul specific s-a redus cu 10%. Adaosul în hrană a sorgului la un nivel de 20% a contribuit, de asemenea, la reducerea cu 21,25% a colesterolui din ser, fapt ce poate fi explicat prin conținutul în biocompuși activi al sorgului. Influență nesemnificativă s-a înregistrat asupra lipazei, cortizolului și trigliceridelor din ser. Frecvența cazurilor cu enterită a fost conform așteptărilor mai mică în cazul purceilor hrăniți cu sorg, fără a fi semnalate cazuri cu gradul 3 (agresivitate mărită), spre deosebire de purceii în cara hrana a avut inclus porumb, la care au fost înregistrate cazuri cu gradul 3 enterită. Rezultatele obținute confirmă faptul că sorgul redevine o alternativă cu potențial valoros pentru purcei.

Mihaela Hăbeanu

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti