Începând de la mijlocul lunii iunie, bunătățile producătorilor locali din județul Suceava își găsesc un valoros loc pe Raftul cu Bunătăți Locale, prin extinderea acestui concept către șase dintre magazinele din rețeaua de retail Profi din județ. Raftul cu Bunătăți Locale reunește cel puțin 150 de producători locali în 10 zone ale țării care oferă specialități din carne, conserve, lactate, ouă, panificație, pește, produse apicole, legume și fructe.

Prezența micilor fermieri și procesatori suceveni în supermarketuri este o inițiativă promovată de către Direcția pentru Agricultură Județeană Suceava, pe Rafturile cu Bunătăți Locale din județ găsindu-se produsele celor prezenți sâmbăta la Piața Volantă „Din drag de Bucovina“ Sunt oameni care oferă produse deosebite, la prețul corect, legume și fructe locale, cultivate și îngrijite în solarii și pe terenuri proprii, produse din carne și lapte obținute de la animale crescute în ferme proprii, conserve și dulciuri făcute în gospodărie.

Raftul cu Bunătăți este un concept ce vine în sprijinul producătorilor astfel încât aceștia să facă în continuare cele mai bune produse, după rețete tradiționale, și să ajungă mai ușor la consumatori. Zilnic, produse delicioase și sănătoase ajung la raft. Brânzeturile și specialitățile din carne preparate ca pentru propria familie, produse de panificație și patiserie, sucuri naturale după rețete tradiționale, dulceață, zacuscă și gemuri din fructe culese din ogradă, miere curată, produse lactate, uleiuri presate la rece, vinuri și bere artizanală, dar și ceaiuri, alimentează Raftul cu Bunătăți Locale și ajută comunitatea locală să se dezvolte, iar consumatorii finali să poată savura gastronomia locală.

Cumpărarea de la producători, o obligația față de bunicii noștri

„De fiecare dată când cumpărăm un produs românesc sau un produs artizanal din piețe volante, de la producători, de la pensiuni, dăm ceva înapoi comunității și ajutăm producătorii să existe. Faceți acest gest pentru că este obligația noastră față de bunicii noștri, nu lăsați să dispară acești producători care au dificultățile cele mai mari. În țară s-au dezvoltat soluții bune pentru producători medii și mari, dar, din păcate, nu există soluții pentru producătorii foarte mici. Lucrurile acestea pot să funcționeze numai dacă fiecare dintre noi îi încurajăm prin gestul de a cumpăra direct de la producători, dacă mergem la producători acasă. Doar așa le dăm susținerea financiară, le dăm încrederea emoțională, pentru că, atunci când dispare speranța, oamenii renunță. Din păcate, suntem într-o mică dramă, au fost foarte mulți producători, foarte multe rețete care au ajuns pe cale de dispariție.

Rolul nostru este de a fi o punte într-o perioadă dificilă pentru producătorii mici. Nu este o miză financiară, este o responsabilitate de bun vecin. Trăim într-o comunitate, trăim cu ajutorul comunității, nu putem să nu întoarcem comunității aceste gesturi normale pe care trebuie să le facem noi, ca oameni. Nu putem să fim observatori într-un sistem, trebuie să fim parte din el, să fim parte la decizie“, a precizat Călin Costinaș, director general adjunct Profi.

Direcția Agricolă Județeană, primul filtru în drumul spre supermarket

O parte din inițiativele acestor oameni harnici și pricepuți care pregătesc bunătăți la ei în gospodărie sau în cooperative și le oferă sucevenilor în marile magazine este soluția pentru a economisi timp și bani, dar și un mod de a sprijini producătorii locali și de a păstra meșteșugul gastronomic specific zonei. Produsele sunt puse la vânzare în cantități limitate și doar în magazine selectate. Accentul se pune pe prospețime și producția artizanală specifică fiecărei localități sau zonei în care este Raftul cu Bunătăți Locale.

„Pentru a ajunge pe Raftul cu Bunătăți Locale primul filtru a fost făcut de Direcția Agricolă Județeană, Profi oferind platforma. Suntem pe un drum bun pentru că noi suntem producătorii cei mici, care angajăm personal de pe plan local, facem produse locale și toți sperăm ca pe termen lung să creștem pentru a da un pic de încredere și celor care vin din urmă. Suntem 25 de producători activi care venim la Piața Volantă organizată în fiecare sâmbătă la Suceava, mai sunt în așteptare încă câteva sute de mici producători din județ care nu au încredere în ei să facă ceea ce facem noi: Să vină la o piață volantă, să aibă un prim filtru acolo pentru a ști exact ce se caută și în ce cantități, ce trebuie îmbunătățit și după aceea să ajungă să fie pe rafturile marketurilor și să aducă plus valoare muncii locale. Unul produce cea mai bună brânză, altul produce cele mai bune preparate din carne, altul produce cea mai bună miere. Noi, producătorii mici, suntem transparenți și fragili ca o sticlă. Prezența în marile magazine este cea mai bună variantă ca să avem o creștere a produselor locale. Prima dată vă invit să vedeți ce facem, cum facem, să gustați din ceea ce facem și după aceea să ne căutați mai aproape de casa dumneavoastră. Este foarte important şi este o mândrie pentru noi să ajungeți la noi, unde producem, ca să vedeți cine muncește pământul, cine frământă pâinea, cum se face cașul. O să găsiți oameni simpli care vă vor deschide ușa“, consideră Gabriel Ostrovan, de producător carne.  

De la Piața Volantă „Din drag de Bucovina“ pe Raftul cu Bunătăți Locale

Healthian din comuna Moara este o firmă mică care produce deserturi fără a folosi zahar.

„Avem pătrățele cu ciocolată, bomboane cu colagen, brioșe, cam tot ce se găsește într-o cofetărie, dar în varianta sănătoasă. Spre surprinderea mea, produsele vândute în Piața Volantă au fost foarte bine primite de toate categoriile de cumpărători, inclusiv de persoanele mai în vârstă, de 60-70 de ani, care apreciază dulciurile fără zahăr și din ingrediente naturale. La tineri, produsele au priză în special la fetele care sunt atente la ce mănâncă și evită zahărul. Ele sunt clientele noastre fidele. După 30 de ani, și băieții își dau seama că este importantă și silueta.

Am ajuns împreună cu alți producători mici să aducem o parte din produse în supermarketuri și aici este şi munca celor de la Direcția pentru Agricultură Județeană Suceava, pe care cumpărătorii poate nu o văd, dar vă amintesc un singur lucru: pe acești domni și doamne i-ați regăsit și la -15 grade iarna... și la +35 vara la Piața Volantă «Din drag de Bucovina»“, ne-a spus Cosmin Ciornei, producător deserturi  fără zahăr.

Gust și calitate strămoșești

Gheorghe și Maria Alexandra Popescu reprezintă „Strămoșia“ în produse și preparate din carne care păstrează gustul tradițional de altădată și sunt obținute folosind rețetele și tehnologia tradițională.

„Noi avem un circuit închis, începând de la cultivarea cerealelor, avem propriile noastre terenuri, creștem propriile animale, porcii noștri sunt hrăniți doar cu cereale produse de noi și produsul finit care ajunge în farfuria clientului este numai pe bază de produse din natură. Deși suntem tineri, suntem adepții mâncărurilor sănătoase. Avem copii mici, am început să facem parizerul de casă când au crescut copiii noștri și ne-au cerut asta, parizer natural doar din carne.

Mica afacere este o moștenire de familie, părinții mei comercializează carne și fac preparate de când eram eu mică, cu asta am crescut. De aici am fost inspirată și când am ales numele, «Strămoșia», pentru a duce mai departe o tradiție. Clientul l-am câștigat prin gust și calitate“, ne-a spus Maria Alexandra Popescu.

Ministerul Agriculturii, un partener care asigură succesul acestui proiect

Prezent la inaugurarea Raftului cu Bunătăți Locale din supermarketurile din județul Suceava, Aurel Simion, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a precizat că aceste spații destinate producătorilor locali reprezintă un sprijin pentru micul producător, acea ultimă verigă din lanțul alimentar care lipsește.

„Știm să producem, putem să generăm o agricultură circulară, însă, din practică știm că forța unui lanț stă în veriga slabă, care este desfacerea. Prin acest proiect lăudabil și de succes pe care Profi împreună cu ANSVSA, Ministerul Agriculturii și ceilalți factori îl demarează se completează ultima verigă a lanțului alimentar. Micul producător merită tot respectul și ajutorul nostru. Ministerul Agriculturii este și al Dezvoltării Rurale, ne interesează dezvoltarea rurală, ne interesează creșterea nivelului de trai al celor care sunt în zona rurală. Alături de înființarea în satele românești a Punctelor Gastronomice Locale, proiect la care lucrăm, Raftul cu Bunătăți este un alt proiect la care ținem foarte mult, îl dezvoltăm și, cu siguranță, va fi un exemplu de bune practici. Lansăm acum proiectele din noul Plan Național Strategic 2023-2027 și îi invit pe micii producători să meargă la Direcția Agricolă să ceară informații despre ghiduri pentru a absorbi banii europeni și pentru a dezvolta zona rurală a României. Dumneavoastră, micii producători, sunteți cei mai buni, meritați felicitările și susținerea noastră și aveți în Ministerul Agriculturii un partener pentru a integra și a duce spre succes acest proiect“, a declarat la Suceava Aurel Simion.

Producătorii locali cu produse pe Raftul cu Bunătăți Locale acoperă categorii precum brânzeturile și specialitățile din carne, produse de panificație și patiserie, sucuri naturale după rețete tradiționale, dulceață, zacuscă și gemuri din fructe culese din ogradă, miere curată, produse lactate, uleiuri presate la rece, vinuri și bere artizanală, dar și ceaiuri.

Silviu BUCULEI

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), în colaborare cu GAL Rediu – Prăjeni și Primăria Comunei Rediu, anunță organizarea primei ediții a Pieței Metropolitane din acest an, care va avea loc în Comuna Rediu în perioada 1-2 iulie 2023, începând cu ora  11:00. Evenimentul aduce împreună producători locali, meșteșugari pricepuți și comunitatea într-o atmosferă plină de tradiție și diversitate.

Piața Metropolitană este organizată în primul rând cu scopul de a promova și sprijini producătorii și meșteșugarii locali din zonă, aducând în prim-plan produsele autentice și meșteșugurile tradiționale, precum și pentru îmbogățirea conexiunilor din comunitatea metropolitană.

Comuna Rediu va fi gazda acestui eveniment vibrant, unde vizitatorii vor avea oportunitatea de a descoperi și achiziționa o varietate bogată de produse locale de cea mai bună calitate.

Pe parcursul celor două zile de desfășurare, vor fi expuse spre vânzare produse alimentare proaspete, delicioase și sănătoase, precum și obiecte de artizanat unicat, confecționate cu măiestrie. Fie că sunteți în căutarea unor legume și fructe proaspete de sezon, a unor produse lactate naturale, a unor produse apicole delicioase, a unor afumături sau dulciuri tradiționale, la Piața Metropolitană din Comuna Rediu veți găsi tot ce vă doriți pentru a vă satisface gusturile și preferințele culinare și nu numai. Evenimentul este dedicat întregii familii, indiferent de vârstă, pentru că va oferi și o serie de ateliere pentru copii, dar și produse meșteșugărești.

În ultima zi a evenimentului, vă invităm să vă bucurați de un program artistic special, care va aduce pe scenă talente locale și vă va încânta cu momente artistice variate și captivante. Totodată, nu ratați șansa de a participa la tombola cu premii surpriză, unde veți avea posibilitatea de a câștiga premii diverse.

Directorul General al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași, Grigore Nepotu, a declarat: "Suntem încântați să organizăm această ediție a Pieței Metropolitane în Comuna Rediu. Scopul nostru este de a promova și sprijini producătorii locali și meșteșugarii talentați din zonă, oferindu-le o platformă pentru a-și expune produsele unice. Ne dorim ca această ediție să aducă beneficii atât comunității locale, cât și vizitatorilor din întreaga zonă metropolitană."

Având în vedere diversitatea participanților noștri, vă prezentăm cu mândrie câțiva dintre aceștia:

1. Ana Menagatos - Diverse legume;
2. Andreea Coman - Dulciuri copii, vată de zahar, sucuri etc;
3. Andrei Croitoru – Afumături;
4. Balla Monica Irina - Lavanda Balla SRL – Lavandă;
5. Brumă Lidia - Haine Copii;
6. Constantin Norocel Toader - Brățări, produse din piele;
7. Dulce de acasă – Produse de cofetărie și patiserie;
8. Florin Găman - Brânzeturi de oaie;
9. Furdui Vasile - Caș, telemea, iaurt capră;
10. Iulian Pîrîu - Casa Alma – Fructe și dulcețuri;
11. Maria Alexandriuc – Produse artizanale din piele;
12. Maxim Cătălin -I.I. – Produse apicole;
13. Olga Chiriac – Vechile obiceiuri SRL - Conserve din legume și fructe;
14. Petrică Omușoru - Brânzeturi de oaie și afumături;
15. Sandu Mihai - Fructe din Vorovești - Mure, zmeură, siropuri, ouă de prepeliță;
16. Sănduleanu Dumitru - Produse apicole;
17. Stațiunea de cercetare dezvoltare pentru viticultură și vinificație Iași (SCDVV) Iași - Vinuri;
18. Stela Gabriela Rusu – Produse apicole;
19. Universitatea de Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași;
20. Vlase Manuela – Produse din lavandă.

Piața Metropolitană din Comuna Rediu va fi deschisă în perioada 1-2 iulie 2023, la Baza Sportivă Rediu. Vă invităm să vă alăturați nouă și să fiți parte din această experiență, care celebrează tradițiile și valorile comunității noastre.

Pentru mai multe informații și actualizări:

Grigore Nepotu

Director General ADI Zona Metropolitană Iași

Telefon: 0742.606.855

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Event: https://a5v5.short.gy/PMRediu

Vă așteptăm la Piața Metropolitană din Comuna Rediu, pe 1-2 iulie 2023, la Baza Sportivă Rediu, ora 11:00, pentru a trăi împreună momente de bucurie, descoperire și sprijinire a producătorilor și meșteșugarilor locali. Cumpărând de la ei, nu doar că vei sprijini economia locală, ci vei fi și parte din poveștile și pasiunea acestor oameni minunați.

Chiar dacă se confruntă cu lipsă de personal, așa cum se întâmplă de altfel în multe alte ferme din țară, Anca Moga crește la Hărman capre, prepelițe și alte păsări de curte. Face acest lucru cu succes și livrează săptămânal produse gustoase brașovenilor. Și-ar dori să găsească oameni alături de care să muncească și să dezvolte produsele pe care le obține în fermă, pentru că în acest moment o ajută în cea mai mare parte doar părinții ei.

Laptele de capră, la mare căutare

Povestea Fermei Hărman a început în urmă cu 9 ani, atunci când a venit pe lume Diana, primul copil al Ancăi, iar din dorința de a mânca cât mai multe produse sănătoase obținute în propria ogradă a cumpărat o căpriță, câteva găini și ouă de prepeliță pe care le-a pus la incubator. „Așa a început totul, următorul an am mai cumpărat câteva căprițe, iar primii clienți ne-au fost prietenii. Am dezvoltat totul treptat, pentru că nu am avut bani să investim nici în animale, nici în spații. Am achiziționat pe rând animale, am învățat din mers și am amenajat spații pentru a le asigura confortul de care au nevoie. Am început cu rasa Carpatină, acum avem și Alpină Franceză, de curând am mai achiziționat 20 de căprițe, iar întregul efectiv numără 70 de exemplare“, a declarat Anca.

În vizita noastră i-am cunoscut și pe cei doi copii ai Ancăi, Diana și Radu, care au crescut printre căprițe și sunt foarte atașați de ele. Ba chiar mai mult, au dat nume fiecărei capre și fiecărui ied și îi recunosc numaidecât pe fiecare. Peste 60 de iezi au fost obținuți în fermă anul acesta, iar una dintre cele mai mari provocări ale familiei este primăvara, atunci când trebuie să se despartă de o parte dintre iezi, iar atunci fiecare membru al familiei își alege cel puțin un protejat. De obicei ieduțe, pentru că în fiecare an ele sunt cel mai adesea păstrate în fermă.

La Hărman, caprele sunt mulse de două ori pe zi, iar laptele ajunge la cumpărători cel mai adesea în stare proaspătă și prea puțin este procesat în altfel de produse. „Avem o mașină automată de muls și există o ierarhie atunci când vin la muls, sunt strigate pe nume și respectă ordinea. Laptele de capră este foarte apreciat, în special de familiile cu copii mici. Îl vindem cu 10 lei/litru, momentan ambalat în sticlă de plastic, însă intenționăm să trecem la ambalarea în recipiente de sticlă. Ne rămâne foarte puțin pentru a face brânză, urdă, iaurt deoarece noi nu achiziționăm lapte din altă parte pentru a face produse“, a mai punctat Anca.

Întrebată dacă perioada dificilă prin care am trecut cu toții în această primăvară din cauza pandemiei de Coronavirus i-a afectat afacerea, Anca ne-a mărturisit că nu, din contră, s-a observat o mai mare atenție acordată de consumatori produsului local: „Nouă ne-a mers foarte bine în această perioadă, doar că am făcut livrări aproape zilnice, iar înainte mulți clienți veneau să ridice produse direct de la poarta gospodăriei. Noi nu avem niciodată stocuri, primim comenzi cu 2-3 zile înainte și apoi livrăm, deci laptele, ouăle, carnea sunt proaspete.“

Anca deține 7 hectare de teren, care este însămânțat cu lucernă și lucrează alături de diverși colaboratori pentru a obține un produs de calitate. Are chiar și un tractor și adesea chiar ea merge să adune lucerna. Recunoaște faptul că, nefiind de specialitate, rezultatul obținut nu este întotdeauna pe măsura așteptărilor și trebuie să cumpere din altă parte lucernă sau fân. Dejecțiile obținute în fermă sunt împrăștiate pe acest teren, acesta fiind singurul îngrășământ pe care îl aplică.

Căprițele nu sunt scoase pe pășune, sunt atent îngrijite în fermă și se află sub îndrumarea medicului veterinar, astfel că sunt deparazitate la timp, primesc tratamentele necesare și nu au avut probleme de sănătate.

„Cea mai mare problemă a noastră este forța de muncă. Nu găsim muncitori, nu avem pretenția de oameni specializați, îi ajutăm noi. Am oferit și salariu mai mare, însă dorința de muncă este foarte scăzută. Momentan lucrez doar eu și părinții mei, care sunt trecuți de 70 de ani“, ne-a mai spus Anca.

Carne și ouă

Pe lângă capre, la Ferma Hărman mai găsim și înaripate: găini, pui de carne, bibilici, rațe și prepelițe, iar cei interesați pot cumpăra atât ouă, cât și carne. De departe, cel mai numeros efectiv este cel de prepelițe, care ajunge la 2.000 de exemplare. „Ne-am luat prepelițe pe care am vrut să le creștem la regim de volieră, însă ne-am dat seama că nu putem face acest lucru, apoi am trecut la cuști speciale. Prepelițele ascund ouăle în fân, în sol, astfel că poți găsi oul astăzi, crezi că este proaspăt și, de fapt, este mai vechi. De aceea, din motive de biosecuritate, am ales soluția cuștilor cu podea înclinată și astfel ouăle vin în fața cuștii, sunt adunate și nu există niciun fel de problemă“, a specificat Anca.

Pentru a le asigura hrana, în fiecare toamnă achiziționează cereale și pregătește în gospodărie furajele după rețete proprii pentru fiecare specie.

Găinile pentru ouă sunt achiziționate la 16 săptămâni, apoi crescute liber cu iarbă și grăunțe. La fel și puii pentru carne și restul păsărilor.

„Avem deja o clientelă formată, sunt oameni care ne mulțumesc pentru ceea ce facem. Prețurile probabil nu sunt ca la supermarket, dar de fiecare dată când vin în fermă ne găsesc la treabă, pasionați de aceea ce facem. Suntem mereu aici, nu muncim 6-8 ore și plecăm acasă, avem mereu grijă de ele. Chiar dacă este destul de greu, nu m-am gândit să renunț, fac acest lucru din pasiune, iar copiii sunt foarte fericiți. Eu nu vând alte produse clienților; ce mănâncă copiii mei, ofer și altora“, a conchis Anca.

Concluzia după ce am vizitat această fermă? Legătura între om și animale este specială, iar doar cei care iubesc cu adevărat animalele muncesc mai cu drag și obțin produse apreciate la adevărata lor valoare.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

La Bacău, în luna aprilie, a avut loc a doua ediție a Târgului de produse locale organizat prin proiectul Se poate și aici de Asociația BronxPeople în incinta complexului comercial Auchan. Au fost două zile în care producătorii locali au lucrat la foc continuu. În prima zi a avut loc și Festivalul Cozonacului, un concurs de gastronomie la care au participat 16 gospodine pricepute. Evenimentele au avut ca parteneri Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ), Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Magazinul Auchan.

„Cel mai autentic și mai gustos cozonac“

„Frământă împreună cu noi rețeta ta!“ Acesta a fost motto-ul celei de-a doua ediții a Festivalului Cozonacului, în care 16 gospodine și-au măsurat iscusința pentru a pregăti cei mai gustoși cozonaci. Pentru prepararea acestora a fost amenajată o zonă specială cu bancuri de lucru, principalele ingrediente fiind asigurate de către organizatori. Timpul de lucru maxim pentru proba de foc a fost de 4 ore, când s-a trecut prin toate etapele de fabricare a cozonacului, de la pregătirea aluatului și dospire, până la coacerea în cuptorul magic. În final, juriul concursului a premiat cei mai gustoși, arătoși și pufoși cozonaci, iar gospodinele de pe cele trei locuri ale podiumului au plecat acasă cu diferite produse de uz casnic. „Pentru premiul Cel mai autentic și mai gustos cozonac s-au înscris gospodine care știu să aprecieze tradițiile culinare românești. Surpriza ediției a fost o tânără gospodină de numai 5 anișori, care a reușit să obțină al patrulea punctaj. Pe viitor ne dorim să facem din acest eveniment o tradiție“, ne spune Varga Daniela, membră a Asociației BronxPeople Bacău.

O vizită prin târg…

Cât timp gospodinele frământau cu spor aluatul și îl puneau la dospit, producătorii locali, nu puțini la număr, își etalau munca vizitatorilor curioși și încântați de diversitatea și savoarea produselor. Daniel Zodian, membru fondator al Asociației BronxPeople Bacău, ne spune că ediția a doua a acestui târg a adunat 26 de expozanți. Evenimentul a fost o reușită prin varietatea și calitatea produselor expuse: produse din carne, lactate, dulcețuri, miere de albine, patiserie, dar și decorațiuni hand­made. „Încercăm să avem o bază de date mult mai concretă, pentru a putea crește de la o ediție la alta. Unul dintre obiectivele asociației noastre este să atragem cât mai mulți producători locali mici. Ca o noutate în acest an, am adus și câteva sortimente de dulcețuri. Acestea sunt create pentru a ajuta Centrul Familial Maria Bronx în care vor locui 12 copii, pe care îi vom prelua din sistemul de stat de protecție a copilului“, a precizat Daniel Zodian.

Dulcețurile din vin și măr, o nouă șansă pentru copiii defavorizați

Până să se rumenească bine toți cozonacii am stat de vorbă cu unii dintre producătorii locali. Prima oprire a fost la surprinzătoarele dulcețuri din fructe fierte în diferite soiuri de vin ale Asocia­ției BronxPeople Bacău. „Povestea Dulcețurilor Mariei înseamnă pasiune intensă pentru bunătățile românești, apetență pentru gusturi desăvârșite, dorință de a reînvia obiceiurile culinare vechi. Produsele sunt realizate din Merele Românești de la Plopana, iar dintre sortimente, dulceața de măr cu nucă și scorțișoară, dar și dulceața de măr cu ghimbir păstrează în ele gustul de altădată, cu care «baba Marița» de la Horgești își îndulcea nepoții. Pe lângă valorificarea mărului, am ales să promovăm și trei soiuri de vin din Podgoria Bucurel, pe care le-am folosit pentru a da naștere la trei sortimente de dulceață: din Pinot Noir cu prună uscată, din Cabernet Sauvignon cu fructe de pădure, dar și din Sauvignon Blanc cu portocală. Am început demersurile pentru atestarea acestor dulcețuri, iar într-un viitor apropiat dorim să valorificăm și alte produse locale pentru a crea sortimente de brânzeturi, dar și produse de panificație“, a precizat Daniela Varga, membră a Asociației BronxPeople Bacău.

Dulcețica Mamei

Gabriela Silișteanu, creatoarea brandului Dulcețica Mamei, din Hemeiuș, a încântat pri­virile curioșilor cu minunatele dulcețuri, dar și cu zacusca de hribi. „Pentru mine este o plăcere deosebită să prepar dulceață, mai ales că folosesc ingrediente din grădina și livada mea. Avem produsele clasice: dulceață de mure, zmeură, soc, coacăze, afine, dar și dulceață de cireșe amare, cireșe cu mentă, caise cu migdale, lime cu ghimbir și de pătlăgele verzi cu păstaie de vanilie; plus tot ce înseamnă dulceață de ardei iute: ardei iute cu vișine, ardei iute cu pătlăgele verzi și zacuscă de hribi, ghebe și vinete “, a precizat Gabriela Silișteanu.

Cuptorul de Aur al bunicii

Cătălin Bîgu s-a gândit să facă o brutărie cum era odată. Acesta are un cuptor din cărămidă cu vatră, iar zilnic spune că folosește în jur de 400 kg de făină neaditivată pe care o achiziționează direct de la moară. „Îmi era dor de gustul pâinii rumenite pe vatra încinsă a bunicii… și am reușit. În Bacău avem trei puncte de desfacere, iar magazinele se numesc Cuptorul de Aur. Cu toate că am început în luna ianuarie, anul trecut, cu fonduri proprii... până în acest moment sunt mulțumit deoarece și clienții sunt mulțumiți, iar acest lucru contează cel mai mult.“

Produsele lactate ale fermei Baciu

De la târg nu puteau lipsi produsele tânărului Augustin Baciu din satul Frumoasa, comuna Balcani, județul Bacău, care se ocupă de 5 ani de o fermă de capre Saanen. „Am lucrat o perioadă bună în străinătate, dar am vrut să mă stabilesc în România, undeva la țară. În mediul rural nu poți deschide multe afaceri și de aceea ne-am gândit să achiziționăm animale. Am început cu șapte ieduțe aduse din Austria și ușor, ușor ne-am extins. În acest moment avem 60 de capre adulte cu lapte și 34 de ieduți. Venim în întâmpinarea consumatorului cu iaurt, tartinabilă, o brânzică pufoasă, caș afumat, proaspăt presat, plus produse semimaturate și maturate de peste trei luni“, spune Augustin.

Beatrice Alexandra MODIGA

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinari „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au organizat în perioada 18-19 octombrie „Târgul de toamnă“, eveniment aflat la cea de a VII-a ediție, ce are loc în fiecare an cu prilejul  "Zilelor USAMV Iași" și este dedicat producătorilor agricoli și meșteșugarilor din comunele județului Iași, care au prezentat și comercializat produse tradiționale și țărănești de sezon.

…produse autentice locale

Cei interesați s-au putut bucura de o experiență plăcută, prin faptul că au putut degusta și cumpăra produsele autentice locale, respectiv alimente proaspete într-o gama variată: preparate din carne, dulcețuri și gemuri, zacuscă, miere și produse apicole, cașcaval de casă, brânză de burduf și telemea de oaie, produse de panificație, prăjituri și dulciuri de casă, legume și fructe, murături, zarzavaturi și altele.

Prisaca Moldova și "Mic dejun cu miere"

La târg ne-am întâlnit cu Relu Cojocaru, fondatorul fermei apicole "Prisaca Moldova" și membru fondator a Clusterul BioNEst, primul de acest fel, cu produse bio din Iași: „Businessul este relativ nou, de cca. 10 ani, timp în care l-am dezvoltat puțin câte puțin. Inițial a fost la nivelul de hobby, după care am început să-l trecem la următorul nivelul, unde am ajuns la aproximativ 180 de familii de albine, și practic am început să facem o afacere din asta. Până anul trecut, dădeam toate produsele mele en-gros către procesatori, dar de un an de zile fac parte dintr-un proiect care se numește  "Servicii integrate de export", un proiect româno-elvețian, prin care am fost  învățați să ne prețuim munca, iar în urma proiectului am fost selectat și voi participa sub pavilionul României, la trei târguri internaționale de produse bio la Dubai, Nuremberg și  Shanghai. Astfel, încet, încet am trecut de la a produce pentru procesatori la a încerca să îmi vând produsele cu o valoare adăugată. În acest mod, ne-am rebranduit și am început să intrăm pe piața locală. Avem produse din miere și sub produse, respectiv ceea ce putem face în timpul unui sezon. Pe viitor, am vrea să ne extindem, dar în zona noastră, cu forța de muncă este din ce în ce mai greu și de aceea încercăm să ne limităm la atât cât putem noi, duce! Ca apicultori încercăm să promovăm consumul sănătos, deoarece suntem implicați într-un proiect, care se numește "Mic dejun cu miere", la care particip de la bun început, de când a ajuns și în România, respectiv de cinci ani de zile, care are loc în a treia vineri din noiembrie, în fiecare an și se desfășoară în toată Uniunea Europeană, unde noi mergem și promovăm apicultura și consumul de miere în școli.“

Fermă ecologică de la "Valea lui Bogdan"

Un alt producător ieșean a fost Bogdan Beceru, care deține o fermă ecologică, "Valea lui Bogdan" și se află la doar 3 km de orașul Târgu Frumos: „În fermă deținem porci Mangalița, 15 rase de găini și capre de rasă. Ferma a fost înființată din fonduri proprii, se întinde pe o suprafață de jumătate de hectar. Cu toate că, am înființat ferma pentru familie, în timp ne-am extins și ușor, ușor vrem să ne facem cunoscuți și la nivel județean. Am început în anul 2012, iar de anul acesta vrem să ieșim pe piață cu produse tradiționale ecologice; sper să ne facem cunoscuți și să mai auziți de noi și cu alte ocazii.“

De pofta sufletului are grijă "Pofta Focului"

Gica Neamțu de la "Pofta Focului" a venit pe dealul Copoului, cu rodul muncii sale, respectiv patru produse atestate tradițional: „Produsele sunt din gama de legume și fructe, și avem produsele atestate tradițional, de către Ministerul Agriculturii, conform ord. 724: "zacuscă de ghebe", "zacuscă de hribi", "zacuscă de vinete" și "dulceață de nuci verzi". Am început în anul 2014 și nu a fost ușor, dar cu pasiune și cu un „bob de inteligență“, să zicem că, din dorința de a transforma un hobby în business am ajuns aici. Eu cred că, suntem pe un drum bun, în sensul că se dorește a se mânca sănătos, de altfel produsele noastre atestate fiind, nu conțin tot felul de amelioratori de gust sau conservanți sau acele generic spus, deja de mine, "găleți de E-uri". Câtă vreme și canalele mass-media promovează o hrană sănătoasă, firește că noi venim în întâmpinarea acestui proiect și viitorul sună bine, zic eu! În prezent, prin această atestare am dorit să atrag atenția că "Pofta Focului" lucrează într-un anume fel. Nu știu dacă este necesar, chiar ca toate produsele să fie atestate, pentru că metodologie nu este chiar facilă și înseamnă mult timp alocat, iar în urma atestării acestor patru produse, protocoalele semnate au fost atât de multe și mari, încât în momentul de față, nu facem față cererilor, drept pentru care nu aș mai atesta. Important este că s-a validat calitatea produselor "Pofta Focului", dar mai sunt alți pași de urmat!“

Zilele USAMV Iași

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul zilelor USAMV Iași, unde a avut loc Congresul științific Internațional - "Științele vieții, o provocare pentru viitor", care la ediția din acest an, au participat peste 350 de persoane din țară și din străinătate, printre acestea se numără: cadre didactice, cercetători, doctoranzi și studenți implicați în activitatea de cercetare, dezvoltare-inovare, din țări precum Germania, Ucraina, Italia, Azerbaidjan, Suedia, Ungaria, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria, Albania, Olanda, Indonezia și Egipt.

Printre alte activități ce s-au desfășurat în cadrul acestor manifestări amintim workshopuri, seminarii științifice și nu în ultimul rând omagierea profesorilor seniori de la Facultatea de Agricultură: prof. univ. Dr. Liana-Doina Toma, prof. univ. Dr. Teodor Iacob, prof. univ. Dr. Valentin Moca.

Beatrice Alexadra MODIGA

GALERIE FOTO

Intrarea fermierilor mici şi medii în hypermarket-uri este mai mult un mit, cred fermierii români. Chiar dacă reuşesc să încheie un contract, condiţiile sunt foarte dezavantajoase, cheltuielile sunt mari, iar profitul aproape inexistent. În plus, nici vânzările nu sunt atât de mari încât să acopere producţia, susţin agricultorii.

Consumatorii români preferă fructele şi legumele autohtone, însă drumul acestora până la hypermarket este destul de anevoios, ceea ce îi face pe mulţi fermieri chiar să renunţe la prezenţa în marile lanţuri de magazine.

„Fermierii nu intră aşa uşor în hipermarket-uri. Aproape deloc. Au parte de tot felul de contracte secrete şi de taxe, de când intră pe uşă până la raft. În plus, hypermarket-urile se laudă că sunt furnizoare de servicii, dar tu duci marfa la ei, tu o iei la retur, tu o pui pe raft. Nu ştiu pentru ce se laudă că ar fi furnizori de servicii. Achită facturile la 60 sau chiar 90 de zile, nu-şi asumă nicio pierdere; relaţiile sunt foarte dezavantajoase pentru fermieri“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Micilor Fermieri din România (CATAR). În aceste condiţii, o bună parte din producţia fermierilor se strică şi este aruncată.

„Peste jumătate din producţia fermierilor este aruncată. Nu reuşim să o comercializăm. Legumele le lăsăm pe câmp, laptele îl dăm la porci, pentru că preţul acestuia nu trece de 90 de bani pe litru. (…) Statul român trebuie să fie responsabil pentru bunăstarea socială şi sănătatea publică a cetăţenilor săi, nu pentru profiturile grase ale câtorva mii de acţionari ai hypermarket-urilor şi procesatorilor“, a continuat Buzescu.

În România hipermarket-urile fac legea

Asociaţiile de fermieri susţin intrarea în normalitate şi adoptarea unor legi similare cu cele din Europa Occidentală, unde nu este permisă funcţionarea hypermarket-urilor în oraşe, iar în week-end acestea sunt închise, tocmai pentru încurajarea micilor afaceri locale. În România lobby-ul hypermarket-urilor este atât de puternic, ceea ce face dificilă implementarea unor astfel de măsuri.

„Recent, într-o întâlnire cu fermierii şi hypermarket-urile la Parlament, am insistat pentru închiderea acestora de sâmbăta de la ora 14.00 până luni dimineaţa, astfel încât târgurile de producători, din ce în ce mai multe, să fie vizitate de publicul urban. Bineînţeles că hypermarket-urile au protestat. Ca o soluţie de compromis, 3-4 deputaţi au propus organizarea de pieţe în parcările hypermarket-urilor, un fel de schimb, ca să nu fie închise în week-end“, a conchis preşedintele CATAR.

În Bulgaria se poate, la noi nu…

Acesta a arătat că nici măcar nu s-a putut pune în discuţie o măsură similară cu cea adoptată de Bulgaria acum un an pentru limitarea importurilor de legume şi încurajarea producţiei locale din cauza opoziţiei hypermarket-urilor. Parlamentul bulgar a adoptat anul trecut o lege care prevede ca, din momentul recoltării legumelor şi până în momentul vânzării la raft, să nu treacă mai mult de 24 de ore, măsura urmărind tocmai dezvoltarea activităţii fermierilor aflaţi în proximitatea marilor centre comerciale.

Un exemplu edificator în ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de fermieri în tentativa de a intra în hypermarket-uri este cel al unui legumicultor din judeţul Argeş.

„Anul trecut, în vară, m-a oprit directoarea de la Auchan – Piteşti care mă cunoştea. M-a întrebat dacă nu cunosc producători de legume care să devină furnizori pentru ei. Le-am zis că asociaţia noastră îndeplineşte toate condiţiile – aveam 20 ha cultivate cu legume, suntem fermieri locali şi putem livra produse proaspete zilnic. Mi-au zis să iau legătura cu directorul de achiziţii de la Bucureşti; l-am sunat, ne-am întâlnit, ne-a căutat în baza de date a Realul-ui care a fost preluat de Auchan. A rămas să livrăm la platformele din Piteşti. A trecut o săptămână, au trecut două, am sunat, i-am trimis SMS-uri. N-a mai fost de găsit. I-am sunat să-mi spună dacă facem sau nu un contract ca să ştiu şi eu ce pun în pământ că vine vara. Puteau să-mi spună că nu vor să încheiem contractul“, a arătat George Lazar, legumicultor şi vicepreşedintele Asociaţiei Micilor Fermieri Argeş.

Mai mult, susţine fermierul, i s-a solicitat livrarea cu mijloacele sale de transport la nivel naţional, lucru dificil, dacă nu imposibil de realizat.

„Le-am spus celor de la Auchan că nu ne putem încadra în preţ dacă facem livrare la nivel naţional. Dacă punem marfa în lădiţe de 5 kilograme, la un preţ de 2,8-3 lei/lădiţă, înseamnă o creştere de 60 de bani a preţului pe kilogram. Dacă mai pui şi costul benzinei pentru o maşină de 2 tone, automat ieşi cu un leu în plus pe kilogram. Dacă marfa pleacă de la noi cu un leu, ajunge la ei cu 2 lei, îşi mai pun ei adaosul de 26% ajungem deja la un preţ mare. Cu plata ne-am înţeles la 24 de zile, plus încă câteva zile cât durează procesarea plăţii, vreo 30 de zile în total. La Metro primeam banii după 17 zile, iar la Real după 21“, a mai spus legumicultorul din Argeş.

Schema de făcut profit pe banii fermierilor

Mai mult, fermierul a arătat şi una dintre schemele de maximizare a profitului la care apelează marile centre comerciale. Evident, pe spinarea agricultorilor.

„Chemau trei furnizori pentru că aveau nevoie de patru tone de ardei. Ajungea primul, îi luau ardeiul. Ajungea al doilea, mai completau şi cu cantitatea lui. Când venea al treilea îl dădeau afară şi-i refuzau marfa, pentru că îşi făcuseră deja plinul. Aşa că-i găseau ba că ardeiul este puţin strâmb, ba că are mici pete. Aşa că omul se întorcea înapoi cu marfa şi ardea benzina degeaba. Tu erai rezerva; te chemau degeaba ca să-ţi facă pagubă. M-au făcut ţăndări şi pe mine. M-au chemat de 5-6 ori la Bucureşti şi m-au întors cu marfa înapoi. Cinci milioane (lei vechi-n.r.) mă costa maşina şi mă întorceau cu ea înapoi. Păi, să nu faci infarct?!“, se întreabă retoric agricultorul.

Lazăr susţine că tema vânzării de legume autohtone prin hypermarket-uri este una pur electorală şi populistă.

„Este o mare gargară cu hypermarket-urile care cică vând legume. Dacă vând 500 kg -1 tonă de legume pe zi e bine. În toată reţeaua, Auchan vinde cam 40 de tone de legume pe zi. E o frecţie la picior de lemn. România produce într-o zi de vară zeci de mii de tone. Se cultivă minimum 30.000 de hectare de roşii la o producţie medie de 40-60 de tone/hectar. Aşa că foarte multe roşii se strică, rămân pe câmp“, a conchis Lazăr.

Marius Şerban