În ședința de Guvern din 23 august 2018 a fost aprobată modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional.

Potrivit actului normativ menționat anterior, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) poate să participe la târguri şi expoziţii internaţionale, prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse agricole sau miniexpoziţii.

Prin modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011, MADR dorește să vină în întâmpinarea producătorilor români din sectorul agroalimentar, care au solicitat sprijin pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale, prin participarea la evenimente, târguri, expoziții, etc.        

Aceasta modificare adusă OUG nr.92/2011 vizează extinderea, diversificarea și clarificarea acțiunilor și activităților ce se doresc a fi derulate în atingerea obiectivelor MADR aferente sferei de promovare, precum și detalierea, mai exactă, a tipurilor de cheltuieli necesare realizării acestor demersuri.

Prin acțiunile specifice de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agroalimentar, MADR intenționează să crească gradul de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator net de produse agroalimentare, în concordanță cu potențialul de producție, luând în considerare cererea crescândă de alimente la nivel mondial.

În anii precedenți măsurile de relansare a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare au vizat acțiuni specifice privind promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată ridicată, cu accent pe adoptarea cadrului legislativ pentru susținerea formelor asociative de producători și operaționalizarea rețelei de atașați agricoli.

Perfecţionarea sistemului de instrumente în vederea promovării produselor agroalimentare românești constituie o direcţie de acţiune prioritară în cadrul MADR, sens în care s-a apreciat ca fiind oportună includerea unor noi instrumente de promovare a produselor agroalimentare.

Resursele financiare necesare implementării modificărilor propuse privind proiectul de act normativ vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR.

Sursa: madr.ro

Cred că ideea enunțată în titlu nu vă este necunoscută și nici nu vă surprinde. De data aceasta, cel care spune că România și-a pierdut dreptul de a mai produce hrană pentru locuitorii ei este un crescător de păsări pentru carne de la marginea orașului Bragadiru. Nicolae Ursu este un fost campion național la box, care la finalul carierei de pugilist și-a folosit toată forța pentru a pune în mișcare câteva afaceri în zootehnie. A aflat astfel că lupta în ringul afacerilor este la fel de dură ca cea purtată într-o repriză de box, cu diferența că aici nu există un arbitru corect și că fairplay-ul din partea competitorului, ei, bine,... nu există.

Afacerea cu porci a picat într-o noapte

Pentru Nicolae Ursu, interacțiunea cu agricultura și cu afacerile care o susțin a început destul de devreme. Își amintește că avea doar 19 ani când tatăl său i-a cumpărat 20 de porci și i-a spus să transforme acest început într-un business. Și așa a făcut. A folosit tenacitatea dobândită în timpul antrenamentelor de box și cunoștințele pe care le avea prin prisma muncii într-un FNC și a pus pe picioare o afacere unică în România la aceea vreme. A înființat primul abator privat din țară și o fabrică de mezeluri.

„Acest abator era unic în România, iar proiectul său era inspirat după un model elvețian. Implementasem o linie tehnologică germană, cu ajutorul căreia se sacrificau cca 500 de porci pe zi. Era o afacere extraordinară. A picat însă într-o singură noapte, după ce subvențiile au fost ridicate și s-a dat liber la vamă. De atunci a început să vină în România carne subvenționată din UE și din momentul ăla am mai tăiat doar 8 porci în 10 luni. Atunci s-a terminat cu porcul românesc. Mai târziu, am înțeles că țara noastră nu putea să intre în UE cu efectivele mari de porci pe care le avea. România era printre cei mai mari exportatori de porci din Europa de Est.“

A fost un knock-out serios, însă s-a ridicat și a luat-o de la început. Cu o afacere de pe urma căreia nu te îmbogățești, dar nu ieși în pierdere.

De la capăt, dar cu păsări de carne

Nicolae Ursu crescator de pasari

În curtea restrânsă din Bragadiru a construit câteva hale de creștere a păsărilor pentru carne și spune că cel care l-a susținut în acest proiect a fost inginerul Florin Pricop, un prieten foarte apropiat al său.

Astăzi totul funcționează pe principiul circuitului închis. Are propriul incubator, cu o capacitate de aproximativ 4000 de ouă, o matcă de reproducție, hale pentru pui și pentru tineretul de creștere și o mică moară folosită pentru realizarea furajelor pentru păsări. Totul se încheie cu valorificarea directă către clienți. Pentru a evita pierderile prin mortalitate, dl Ursu spune că și-a luat măsuri de precauție prin montarea în hale a unui sistem de încălzire la podea. Astfel, nu există umiditate la sol și implicit și incidența bolilor este mai mică. Păsările crescute de el, spune crescătorul din Bragadiru, sunt apreciate și pentru faptul că au aspectul unor găini de curte.

„Inginerul Florin Pricop a realizat pentru mine o metisare care are pe fond 12 rase. Păsările rezultate din acest proces seamănă foarte mult cu găinile de curte. Cocoșii, spre exemplu, ajung la o greutate de 6 kg, deci peste medie. Am avut și cocoși de 8 kg, pentru că ulterior am mai făcut infuzii și cu alte rase grele. O altă rasă pe care o cresc are la origine Cornish, iar caracteristica definitorie care o departajează de alte găini de carne este că nu ologește. În cazul altor rase acest lucru se întâmplă după 3-4 luni de viață și niciun fel de vitamine nu le ajută. În plus, această rasă depășește cu vreo două kilograme exemplarele din rasa Rock.“

Supermarketul, „binele“ venit din afară

Numărul de pui scoși la incubator este adaptat de fiecare dată la cererea existentă pentru că, spune crescătorul din Bragadiru, „în afaceri este bine să fii maleabil.“

Așadar, flexibilitatea este cheia succesului, iar când ai o afacere mică este bine să nu fi nevoit să valorifici imediat producția. Puii, spre exemplu, îi poți ține fără probleme. Dacă nu îi vinzi zburați, îi poți vinde mai târziu pentru carne. În cazul crescătorilor de păsări impedimentele sunt altele, potrivit dlui Ursu. „Se pare că problemele sunt foarte grave și asta pentru că în România se face spionaj economic. Și nu spun eu asta, ci oameni calificați. Am lucrat o viață la FNC Sabaru și pe atunci rar se auzea de boli la păsări. Se mai descoperea când și când o boală gen bursită, cocidioză sau o salmonella, dar nicidecum nu existau atât de multe boli la păsări. Astăzi există o serie de virusuri, cu tulpini evoluate, pentru care trebuie să aplici o schemă complexă de tratamente. După părerea mea, aceste virusuri sunt arme biologice făcute în laborator cu scopul de a distruge definitiv producătorii români și de a ne determina să cumpărăm tot de la supermarket, «binele» ăsta veniți de afară. Românii nu au voie să fie producători“.

Se va confirma această teorie? Poate. Între timp, producătorii români rămân pe metereze. Iar Nicolae Ursu este unul dintre ei. Deocamdată este fericit cu faptul că munca sa este apreciată și că nu duce lipsă de clienți. Este conștient însă că „din muncă nu se îmbogățește nimeni.“

Laura ZMARANDA

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a declarat, la o emisiune TV, că MADR pregătește un set de documente prin care să fie introdusă condiționalitatea ca Programul „Lapte, corn și mere în școli“ să fie realizat integral din produse obținute în România. Consiliile județene, cele prin care se derulează programul finanțat din fonduri naționale și europene, vor fi obligate să aibă în vedere acest aspect. Până în acest an, chiar dacă firmele câștigătoare sunt autohtone, laptele și merele au fost achiziționate de la procesatori sau distribuitori care aduceau produsele din Uniunea Europeană. Așa se face că, în timp ce pomicultorii români nu aveau unde-și vinde producția, elevii au mâncat mere din Polonia, Austria sau Italia. În cazul laptelui, lucrurile stau și mai rău: elevii au consumat lapte praf pe post de produs natural și proaspăt!

Programul „Lapte și corn în școli“ a fost introdus în România în 2002, fiind conceput după schema europeană lansată în UE încă din 1977 ca parte a politicilor comunitare privind alimentația sănătoasă și sprijinirea producătorilor de lapte. La început a fost susținut integral din fonduri naționale, iar după 2007 Guvernul a decontat, progresiv, sume din fondurile europene FEGA. Anual, programul consumă 97,7 milioane de euro (435 milioane de lei). În 2015 a fost finanțat în proporție de 87,72% (85,7 milioane de euro) din bugetul național și 12,28% (12 milioane de euro) din bugetul european. El se adresează unui număr 2.300.000 de preșcolari și elevi din ciclul primar și gimnazial din 16.980 școli de stat sau private. Copiii primesc, zilnic, o porție de lapte (200 ml de lapte pasteurizat sau o porție de iaurt, sana sau kefir) și un produs de panificație, în valoare de maximum 1,17 lei. „Fructe în școli“ a fost atașat programului în 2010. Cuantumul anual al acestuia este de 14,35 milioane de euro (66 milioane de lei), din care 7,04 milioane de euro sunt alocate din fonduri europene. Valoarea limită este de 0,37 lei/elev/zi. Aceste două programe la un loc vehiculează, la un calcul sumar, în jur de 145-150.000 de tone de lapte anual și 36-40.000 tone de fructe. Ar fi deci o piață interesantă pentru a înghiți tot atâta cantitate de produse din fermele românești.

Producătorii români nu sunt sprijiniți prin acest program național/european

În 2015, UE a recomandat României să-și schimbe viziunea asupra acestui program. Dintre cauzele pentru care acesta nu și-ar atinge ținta ar fi faptul că „este aplicat automat, fără o administrare și coordonare clară. Nu există un organism desemnat să coordoneze, să culeagă, să centralizeze date cu privire la aplicarea programului, să îl evalueze, să îi asigure transparența, eficiența și impactul, să propună intervenții, reglaje fine sau corecții atunci când acestea se impun“. Și nici nu îndeplinește obiectivul declarat din titulatură și asumat de UE, „sprijinirea producătorilor“. A celor din fiecare țară, bănuim! La noi, nici nu era nevoie s-o mai spună cineva, acest lucru este de notorietate la nivel național, laptele și merele au provenit în cea mai mare parte de oriunde altundeva, numai de la crescătorii/pomicultorii și producătorii zonali nu! Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat, deunăzi vreme, că programul nu-și atinge în totalitate scopul atâta vreme cât producătorii autohtoni nu sunt ajutați. Oficialul a reconfirmat că firmele care au câștigat licitațiile au distribuit în școli lapte praf adus din afară în loc de lapte pasteurizat din producția internă, iar cea mai mare parte din mere provine din Polonia, Austria și Italia, în vreme ce merele românești sunt ocolite, iar fermierii din județe nu au unde să-și desfacă producția. Pe de altă parte, existând această plajă largă de achiziții, au existat și cazuri în care furnizorii au introdus în consumul școlar mere poloneze ieftine sub eticheta de mere românești scumpe, diferența de preț intrând în diferite buzunare. Pentru a pune capăt acestei situații, MADR pregătește un proiect de ordonanță prin care, de la anul, Programul „Mere, lapte și corn“ să se bazeze în totalitate pe produse ale fermierilor români, a garantat Irimescu. Rămâne de văzut și dacă următorul guvern/ministru va continua sau va agrea această idee!

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 14-15

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti