Adama 750x100 30 martie
update 5 Apr 2020

Agricultura prin ochii celui mai mare producător de lapte din Estonia

Trigon Dairy Farming este cel mai mare producător de lapte din Estonia și printre cei mai importanți din Europa. Managerul fermelor, Margus Muld, a fost numit în 2017 Fermierul Anului în Estonia. La început de noiembrie a fost prezent în România și am profitat de șansa de a-l cunoaște pentru a-i lua un scurt interviu.

Trei ferme cu mai mulți investitori

– Dle Muld, vă rog să faceți o scurtă descriere a fermelor Trigon Dairy.

– Trigon Capital a fost înființată în 1994 și a devenit un lider în investițiile directe în sectorul baltic, precum și în consultanța financiară corporativă. Unul dintre domeniile către care Trigon și-a concentrat eforturile este și agricultura, mai exact sectorul de producere a laptelui. Avem trei ferme cu aproximativ 3.500 de vaci în regiuni diferite ale Estoniei și aproximativ 800 ha de teren. Jumătate din această suprafață ne aparține, restul este luat în arendă. Cultivăm cereale pe o suprafață de 205 ha, iar restul este pășune. Practic, suntem constituiți ca o companie de investiții. Nu există un singur proprietar, ci mai mulți investitori. Am sperat să obținem astfel niște bani și până acum am reușit. Am reușit în acești 12 ani să aducem profit proprietarilor fermelor și cred că lucrurile merg foarte bine în compania noastră. Este o afacere profitabilă.

Probleme la indigo în toată lumea

– Agricultura este un sector dinamic cu foarte multe provocări. Ce se întâmplă la nivel mondial, ce impedimente întâlnesc fermierii?

– Cred că problemele fermierilor, din România și din întreaga Uniune Europeană, sunt același. Vă pot da două exemple, și anume restricțiile de mediu, legea este din ce în ce mai aspră în acest sens, și lipsa personalului din agricultură. Nu există suficienți angajați care să își dorească să muncească într-o fermă. Aceasta este principala noastră problemă în Europa și în întreaga lume. Cred că problemele fermierilor sunt aceleași peste tot. Fermele mici de familie sunt scoase din competiție, prețul laptelui este destul de mic și în contextul acesta nu poți să supraviețuiești. Toate fermele, în special cele vegetale, devin din ce în ce mai mari. Cred că în viitor în Estonia dimensiunea minimă a unei ferme de lapte va fi de minimum 400 de capete. Pentru fermele vegetale cred că suprafața minimă pe care trebuie să o ai este de 700-800 de hectare. Altfel nu reușești să obții profit. În prezent, media animalelor dintr-o fermă este de 200-300 de vaci, dar dimensiunea fermelor este într-o creștere rapidă. Cert este că trebuie să produci din ce în ce mai mult, să cumperi utilaje agricole și pământ. Pentru a face toate aceste investiții ai nevoie de bani. Agricultura în Estonia se schimbă, ca de altfel în toată lumea.

Dacă ai pământul tău, ești independent

– Fermierii români au avut această șansă extraordinară de a vă cunoaște personal și de a afla din experiența dvs. Ce sfaturi aveți pentru ei?

– Cred că toți fermierii trebuie să privească către viitor. Este foarte bine să ai propriul tău pământ, pentru că astfel ești independent. În contextul acesta poți face aproape orice dorești. Prețul pământului a crescut foarte mult în ultimul timp și, având teren în proprietate, ești în siguranță. Este un avantaj și dacă vrei să iei un împrumut bancar pentru că valoarea pământului este în continuă creștere și atunci ai niște certitudini.

Cred că cea mai mare provocare a viitorului este legată de hrana animalelor și de consumul de apă. De asemenea, este foarte important să fim atenți la cum folosim îngrășămintele și produsele pentru protecția plantelor. Trebuie să ne asigurăm că lumea aceasta va supraviețui pentru copiii și nepoții noștri.

Odată cu intrarea Estoniei în Uniunea Europeană în 2004, sectorul de producere a laptelui s-a dezvoltat și modernizat. În 2004 media randamentului de lapte produs era de 5.600 litri pe cap de vacă într-un an, iar în 2015 s-a ajuns la 8.600 litri. Este o creștere care nu s-a mai produs în alte țări din Uniunea Europeană, deși s-au înregistrat progrese importante. Potrivit dairyglobal.net, în 2017 fermele estoniene de lapte au produs în jur de 714.000 de tone de lapte, adică 2.000 de tone pe zi, iar 25% din producție a fost exportată în mare parte către țările vecine.

Laura ZMARANDA

Producătorii de lapte solicită Guvernului o subvenție de 50 de bani pe litru pentru a depăși criza în care se află

Producătorii de lapte din România solicită Executivului o subvenție de aproximativ 50 de bani pe litrul de lapte pentru a putea traversa criza cu care sectorul se confruntă, având în vedere că în celelalte țări europene producătorii primesc astfel de subvenții.

"Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa, o subvenție de 0,5 lei pe litrul de lapte conform ar fi un sprijin pentru ferme, până când condițiile de piață se vor schimba. A existat o subvenție de 0,3 lei pe litru, în perioada 2007 — 2010, fapt care ne-a ajutat să progresăm", a declarat, luni, Nicușor Șerban, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci, Holstein RO.

Potrivit acestuia, prețurile primite de fermieri pe lapte la poarta fabricii sunt foarte mici și duc la închiderea fermelor.

"Avem producții similare cu fermele din Vest, producem la costuri similare, dar ei pot să vândă în România mai ieftin laptele decât noi — și mai au și costuri de transport", a spus Șerban.

El a adăugat că, în majoritatea țărilor din Europa, pe fondul crizei laptelui generată de scăderea consumului, s-au luat măsuri de sprijin pentru fermieri. "În România nu s-a înțeles că, dacă nu se intervine repede, riscăm ca, după câțiva ani, să nu se mai consume lapte și produse din lapte decât din afara României", a adăugat Nicușor Șerban.

Acesta a atras atenția asupra faptului că, în ultima perioadă, la poarta fermei prețul a scăzut cu 30% — 40%, însă la raft prețurile nu au coborât nici în urma reducerii TVA.

"Distribuția profitului pe lanțul de distribuție nu este tocmai corectă", a adăugat fermierul citat.

În această perioadă, laptele la poarta fermei este plătit, în funcție de cantitatea livrată, cu o sumă între 0,7 și 1,25 lei pe litru, mai spune reprezentantul Holstein RO.

La rândul său, președintele Pro Agro, Emil Dumitru, a arătat că și datele Comisiei Europene indică faptul că prețul de achiziție la poarta fermei este foarte mic în România.

"Vrem să atragem atenția autorităților, ministrului Agriculturii, că este o criză a laptelui și ar trebui să se ia măsuri pentru a se subvenționa pierderile de venit, având în vedere că și alte state au adoptat scheme de sprijin pentru fermieri", a subliniat Dumitru.

Producătorii de lapte mai spun că, în cazul în care autoritățile nu iau măsurile necesare, vor organiza proteste în stradă.

AGERPRES

Scăderea TVA pentru lapte se va face după ce producătorii și fermierii vor ajunge la un consens

O reducere a TVA la 9% pentru lapte și produsele lactate va fi luată în considerare după ce fermierii și producătorii vor ajunge la un consens, a declarat, joi, ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov.

"Singurul motiv pentru care laptele nu a fost introdus în prima variantă a Codului Fiscal a fost acela că fermierii nu au dorit acest lucru. Au susținut producătorii un lucru și fermierii alt lucru. Se pare că acum au ajuns la un consens sau încearcă să ajungă la un consens. Există mai multe posibilități și, în următoarea prezentare a Codului, dar și în dezbaterea din Parlament, dumnealor să ajungă la un consens pentru că, practic, din alimentele de bază doar laptele a fost scos pe acest singur considerent', a explicat Vâlcov.

Întrebat care va fi impactul bugetar dacă TVA se va reduce și în cazul laptelui, ministrul Finanțelor a precizat că acesta nu va fi unul foarte mare.

"Impactul bugetar nu este foarte mare, dar nu vrem să creăm în piață aceste dezechilibre și contre între diferiți actori. În momentul în care vom avea un consens, așa cum am avut la carne și celelalte produse, vom lua în considerare această propunere. Până atunci, nu ar fi corect să facem acest lucru", a subliniat șeful de la Finanțe.

Potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, aflat în dezbatere publică, cota standard de TVA urmează să scadă de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 18% de la 1 ianuarie 2018. De asemenea, pentru carne, legume, pește și fructe cota de TVA urmează să fie redusă la 9%.

Pe de altă parte, accizele la carburanți vor fi reduse, iar accizele la cafea, bijuterii, arme de vânătoare și muniția aferentă, vehiculele cu o capacitate a motorului mai mare de 3.000 de centimetri cubi, iahturi și motoare de barcă vor fi eliminate.

Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) a transmis, joi, o scrisoare către ministerele Finanțelor și Agriculturii, dar și la Parlament, în care solicită reducerea TVA la 9% și la lapte și produse lactate, considerând discriminatorie scăderea taxei doar pentru unele alimente.

"Reducerea TVA la lapte și produse lactate va diminua comerțul cu produse lactate nefiscalizate, va crește calitatea nutritivă și siguranța alimentară pe filiera laptelui, având un beneficiu final semnificativ asupra coșului zilnic al consumatorului român. Reafirmăm poziția noastră care pledează pentru un nivel scăzut al TVA, de 9%, pentru lapte materie primă și produse lactate și eliminarea, prin acest mod, a oricărei discriminări între alimente de bază și, implicit, între consumatori, în condițiile în care fiecare dintre acestea trebuie să își găsească locul într-o nutriție echilibrată și să contribuie la starea de sănătate a populației", a declarat președintele APRIL, Dorin Cojocaru.

Într-un comunicat remis, joi, AGERPRES, APRIL, ca reprezentant al industriei de procesare a laptelui, solicită completarea proiectului de Cod Fiscal cu introducerea cotei reduse de 9% și la lapte crud, lapte pasteurizat, produse și subproduse lactate, precum și la derivatele acestora. Prin ordin comun al ministrului Finanțelor Publice și ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se prevăd codurile NC ale produselor care se încadrează în această categorie.

De asemenea, asociația patronală consideră că introducerea laptelui și a produselor lactate printre alimentele care vor beneficia de reducerea la 9% a cotei TVA va corecta o mare eroare ce s-ar putea reflecta negativ asupra viitorului industriei laptelui din România și al consumatorilor.

Ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, a participat, joi, la o dezbatere referitoare la noul Cod Fiscal.

Sursa Agerpres

Abonează-te la acest feed RSS