Utilizarea antibioticelor în furaje pentru prevenirea infecțiilor patogene și cel mai adesea ca promotori de creștere în sectorul fermelor de animale a fost interzisă în UE în 2006, din cauza rezistenței bacteriene crescute și a acumulării de antibiotice reziduale în produsele de origine animală.

În prezent, provocarea actuală pentru sectorul porcinelor și în special pentru cercetarea în acest domeniu este de a găsi noi strategii pentru a acoperi spectrul antibioticelor, de a promova sănătatea gastro-intestinală la porci. În acest context, cercetările noastre sunt axate pe dezvoltarea unui produs nou (furaj complet cu o compoziție complexă și proprietăți anti-microbiene, ca alternativă la antibioticele de sinteză), care conține o combinație sinbiotică între un amestec de subproduse cu o complementaritate a compușilor lor bioactivi și un amestec de lactobacili ca probiotice, pentru a reduce efectele negative la purcei după înțărcare.

În acest sens, în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – INCDBNA – IBNA Balotești, în cadrul proiectului PED660 au fost realizate cercetări pe purcei după înțărcare hrăniți cu un furaj complet cu supliment de șroturi de semințe de struguri, camelină și probiotice. Analizele de laborator au arătat că furajul complet are în structură 5% amestec de șrot din semințe de struguri și șrot de camelină, tulpini de Lactobacilli liofilizați (0,1%), porumb (2,75%), șrot de soia (10%), orz (5%), ulei (1,2%) carbonat de calciu (1,12%), fosfat monosodic (0,12%), sare (0,35%), aminoacizi de sinteză (0,12% DL-metionină, 0,42% lizină), colină (0,2%) și premix vitamino-mineral (1%).

Studiile realizate în biobaza experimentală din IBNA Balotești de către echipa Laboratorului de Biologie Animală au demonstrat că, după hrănirea purceilor timp de 30 zile cu acest furaj, au fost ameliorate tulburările induse de criza de înțărcare la purcei, fiind îmbunătățite performanțele zootehnice și rata de conversie a hranei.

De asemenea, sunt menținute nivelurile plasmatice ale enzimelor hepatice (alanin-aminotransferază ALAT și aspartat-aminotransferază ASAT), markeri ai funcționării ficatului. La nivel intestinal, primul organ afectat în perioada post-înțărcare, a fost stimulat răspunsul imun la nivel local (intestinal) prin modularea concentrațiilor de mediatori pro-inflamatori: interleukinele -6, -8 și interferon-gamma.

În concluzie, cercetările noastre demonstrează că furajul complet cu supliment de șroturi de semințe de struguri, camelină și probiotice, este recomandat în hrana purceilor după înțărcare pentru contracararea efectelor negative induse de stresul post-înțărcare, îmbunătățind starea de sănătate și de bunăstare a purceilor imediat după înțărcare.

Gina Cecilia PISTOL, Laboratorul de Biologie Animală, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (INCDBNA-IBNA Balotești)

Probioticele sunt denumite și culturi bacteriene vii, nepatogene, care atunci când sunt ingerate într-o cantitate suficientă reprezintă o sursă alternativă cu efecte pozitive asupra sănătății organismului gazdă, cu menținerea ecosistemului intestinal și îmbunătățirea performanțelor bioproductive.

Se cunoaște că tubul digestiv al tuturor speciilor de animale, în primele ore de viață, este steril, lipsit de orice formă de microorganism. De asemenea, tubul digestiv este prevăzut cu celule epiteliale cu rol receptor, protector și fixator de bacterii, celule ce sunt implicate în mod direct în procesul de absorbție a nutrienților. În ceea ce privește etapa de populare a intestinului cu germeni benefici / patogeni, aceasta începe odată ce animalul gazdă consumă furaj și apă.

Probioticele pot fi compuse dintr-o singură tulpină bacteriană sau dintr-o combinație de două sau mai multe specii bacteriene, care, administrate în cantități regulate, pot oferi o serie de beneficii animalului gazdă.

În general, probioticele frecvent utilizate în hrana animală sunt specii bacteriene ce aparțin genului Bacillus, Lactobacillus, Bifidobacterium, Enterococcus, drojdii sau fungi. De obicei, probioticele se administrează în perioada de creștere a animalelor, dat fiind sistemul enzimatic incomplet dezvoltat al acestora. Acest aspect este foarte cunoscut de crescătorii de animale, motiv pentru care administrarea propriu-zisă a produsului probiotic se face fie în apa de băut, fie introdus și omogenizat odată cu furajul.

Potrivit normelor Uniunii Europene, anumite specii de Bacillus pot fi utilizate ca sursă probiotică. Un loc important este ocupat de genul Bacillus datorită prezenței sporilor ca formă de rezistență, ceea ce permite tulpinilor bacteriene să reziste la condiții nefavorabile (căldură, radiații, temperatură), degradare enzimatică, dezechilibre gastrointestinale (rezistență pH, săruri biliare, rezistență antibacteriană, capacitatate de aderare la celulele epiteliale), precum și inducerea răspunsului imun celular.

De reținut faptul că sănătatea animală reflectată în performanțe bioproductive la maximum de potențial reprezintă adevărate provocări pentru crescătorii de animale. În prezent, probioticele sunt considerate soluții alternative la antibiotice, fiind folosite pe scară largă în hrana monogastricelor.

Cercetările biotehnologice sunt într-o continuă dezvoltare, venind cu o serie de idei inovative.

Un loc foarte important a fost ocupat de tulpina bacteriană Bacillus subtilis ATCC 6051a. Validarea rezultatelor in vitro și in vivo s-a realizat în cadrul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA Balotești) și în Biobaza experimentală pe care institutul o deține, aceasta fiind totodată și cea mai importantă unitate de cercetare din domeniul creșterii animalelor din România.

Se poate afirma, că în urma aplicării anumitor teste in vitro și simulării unor condiții gastrointestinale, s-au obținut o serie de rezultate semnificative în ceea ce privește gradul de supraviețuire al tulpinii bacteriene. Din acest motiv, s-a validat tulpina de Bacillus subtilis pentru a fi utilizată ca sursă probiotică și poate fi adăugată cu succes în hrana purceilor sugari și în criza de înțărcare (30 ± 3 zile, hibrid Topig pe o perioadă de 16 zile) cu o doză de 1% (1,6 x 109 UFC/mL).

Există foarte multe informații cu privire la caracteristicile și proprietățile tulpini Bacillus subtilis, aceste cercetări fiind realizate în cadrul Institutului, mai exact Laboratorul de Nutriție Animală și Biotehnologii.

Administrarea produsului probiotic pe bază de Bacillus subtilis în hrana purceilor în criza de înțărcare a determinat o serie de avantaje:

– îmbunătățirea performanțelor de creștere și a caracteristicilor legate de eficiența furajării (greutatea corporală, spor mediu zilnic, consum mediu zilnic și consum specific);

– de asemenea, s-a remarcat o scădere a incidenței diareice la lotul experimental ce a primit suplimentare de produs probiotic comparativ cu lotul martor, cu diminuarea frecvenței enteritelor.

– includerea dozei de Bacillus subtilis -1% a redus atât la nivel de ileon, cât și la nivel de cecum numărul de bacterii Coliforme (aproximativ 27%), Clostridium sp. (10%), Enterococcus sp. (12%) și E. coli biotip β-hemolitic (27%) față de lotul martor;

– adaosul de Bacillus subtilis a influențat dezvoltarea bacteriilor benefice precum speciile din genul Lactobacillus, până la 25%;

– reglarea valorilor pH-ului intestinal; se poate sublinia faptul că pH-ul intestinal poate reprezenta un indicator al instalării microorganismelor patogene care pot coloniza tractul gastro-intestinal al animalelor tinere, în cazul nostru purcei în criza de înțărcare, cu intensificarea în cele din urmă a dezechilibrelor diareice.

În contextul prezentat, tulpina bacteriană Bacillus subtilis prezintă criterii probiotice notabile și se recomandă utilizarea unei doze de 1% în premixuri sau amestecat direct în furaj spre utilizare ca sursă probiotică în hrana purceilor.

Mihaela DUMITRU

IBNA Balotești

Luând în considerare, pe de o parte, importanța cărnii de pasăre și calitatea acesteia și, pe de altă parte, cererea tot mai mare a consumatorilor pentru produse naturale, utilizarea în hrana puilor de carne a aditivilor microbieni care acționează ca probiotic asociat cu ingrediente bogate în acizi grași polinesaturați omega-3 ar putea reprezenta o modalitate practică de a îndeplini aceste cerințe.

De-a lungul timpului, mai multe semințe de oleaginoase (in, camelină, cânepă, rapiță) și leguminoase (mazăre, linte, năut, fasoliță) au fost propuse ca soluții alternative naturale pentru a îmbogăți hrana cu compuși bioactivi (acizi grași, aminoacizi, antioxidanți naturali, fibre solubile etc.).

Dintre acestea, semințele de in (Linum usitatissimum L.) sunt considerate un ingredient valoros pentru conținutul ridicat de ulei (35-45%), cu un profil unic de acizi grași polinesaturați, în special acid α-linolenic (până la 50% din conținutul total de ulei), dar și proteine (20-30%), fibre solubile, lignani, vitamine și minerale (Jia şi col., 2014; Beheshti Moghadam și Cherian, 2017; Hăbeanu și col., 2019; Gheorghe și col., 2020). Cu toate acestea, utilizarea semințelor de in în hrana puilor de carne este limitată din cauza factorilor antinutriționali (de exemplu, mucilagii, glicozide cianogenice, inhibitori de tripsină și acid fitic), care pot afecta negativ sănătatea gastrointestinală, digestibilitatea nutrienților și performanțele puilor de carne (Apperson și Cherian 2017). Extrudarea este o metodă adecvată pentru a reduce factorii antinutriționali din semințele de in (Anjum şi col., 2013; Kostadinović şi col., 2016), pentru a modifica structurile lipidelor și carbohidraților, și pentru a reduce vâscozitatea digestei ileale (Pirmohammadi şi col., 2019).

Totodată, ca răspuns la preocupările emergente de sănătate publică cu privire la reglementările și siguranța alimentară, mai multe studii au investigat aditivii funcționali pentru hrana păsărilor, cum ar fi probioticele, pentru a îmbunătăți capacitatea imunologică naturală și rolul lor în menținerea sau îmbunătățirea sănătății intestinale, a performanțelor și produselor avicole (Al-Sagan şi col., 2020; De Cesare şi col., 2020). Una dintre cele mai utilizate bacterii lactice ca probiotic este Lactobacillus acidophilus (L. acidophilus), din familia Lactobacillaceae, datorită nepatogenității și efectelor benefice asupra metabolismului gazdei, de exemplu, modularea micro-biotei intestinale, dezvoltarea și stimularea sistemul imunitar intestinal (De Cesare şi col., 2020).

Studiul recent efectuat de Gheorghe și col., (2020) în cadrul INCDBNA-Baloteşti, a evaluat efectele includerii în hrana puilor de carne Ross 308 a semințelor de in extrudat (6 și 12%) și adaosul de L. acidophilus D2/CSL concentrație 1,0 x 109 UFC/kg (20 g tonă furaj) asupra performanțelor productive, indicilor de calitate ai carcasei, greutății organelor imune, răspunsul lipo-proteic plasmatic și microflora intestinală.

Rezultatele au arătat că nivelul de semințe de in extrudat sau suplimentarea cu L. acidophilus nu influențează semnificativ performanțele de creștere ale puilor de carne, indicii de calitate ai carcasei și greutatea organelor imune, cu excepția reducerii semnificative a procentului de grăsime abdominală în carcasă. Factorul de eficiență al producției crește semnificativ odată cu adăugarea probioticului. Nivelul de semințe de in extrudat din hrană a fost corelat semnificativ cu scăderea colesterolului total în plasmă, a trigliceridelor și a concentrațiilor de lipoproteine cu densitate mică (LDL-colesterol), în timp ce adaosul de probiotic a fost corelat semnificativ cu scăderea plasmatică a colesterolului total. La nivel intestinal, adaosul de probiotic reduce semnificativ pH-ul cecal și populațiile bacteriene patogene (Staphylococcus spp. și E. coli) și crește populațiile benefice de Lactobacillus spp. și raportul lactobacili: E. coli.

În concluzie, utilizarea semințelor de in extrudat până la un nivel de 12% în hrana puilor de carne și suplimentarea cu L. acidophilus are efecte pozitive asupra stării de sănătate prin  reducerea lipidelor plasmatice și a populației bacteriane patogene de E. coli la nivel cecal, fapt ce se reflectă în performanțele productive.

Dr. ing. Anca GHEORGHE

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Probioticele sunt denumite și culturi bacteriene vii, care, atunci când sunt ingerate într-o cantitate suficientă, reprezintă o sursă alternativă, cu efecte pozitive asupra sănătății animalelor prin menținerea ecosistemului intestinal și îmbunătățirea performanțelor bioproductive.

Probioticele cel mai frecvent utilizate în hrana animală sunt specii bacteriene ce aparțin genului Bacillus, Lactobacillus, Bifidobacterium, Enterococcus, drojdii (Saccharomyces boulardii, Saccharomyces cerevisiae, Rhodotorula glutinis) sau fungi (Aspergillus oryzae, Candida pintolopesii). De obicei, probioticele se administrează în perioada de creștere a animalelor, fie în apa de băut sau cu furajul, dat fiind sistemul enzimatic incomplet dezvoltat al acestora.

Un loc important este ocupat de genul Bacillus datorită prezenței sporilor ca formă de rezistență, ceea ce permite tulpinilor bacteriene să reziste la condiții nefavorabile (căldură, radiații, temperatură), degradare enzimatică, dezechilibrele gastrointestinale (rezistență pH, săruri biliare, rezistență antibacteriană, capacitatate de aderare la celulele epiteliale), precum și inducerea răspunsului imun celular.

Este de reținut faptul că sănătatea animală reflectată în performanțe bioproductive la maximum de potențial reprezintă adevărate provocări pentru crescătorii de animale. În prezent, probioticele sunt considerate soluții alternative la antibiotice, fiind folosite pe scară largă în hrana monogastricelor. Cercetările biotehnologice sunt într-o continuă dezvoltare, venind cu o serie de idei inovative.

Un loc foarte important a fost ocupat de tulpina bacteriană Bacillus licheniformis ATCC 21424. În urma aplicării testelor in vitro și simulării condițiilor gastrointestinale s-au obținut o serie de rezultate semnificative în ceea ce privește gradul de supraviețuire a acesteia. Din acest motiv, s-a constatat că tulpina de Bacillus licheniformis ATCC 21424 poate fi utilizată ca sursă de aditiv furajer, fiind adăugată cu succes în hrana purceilor în criza de înțărzare (30 ± 3 zile, hibrid Topig  pe o perioadă de 16 zile), în doză de 3% (1,5 x 1010 UFC/mL). Validarea rezultatelor in vitro s-a realizat în Biobaza experimentală IBNA Balotești.

Informații suplimentare cu privire la caracteristicile și proprietățile acestei tulpini pot fi gasite în studiile raportate de Dumitru și colab. (2019; 2020) și Dumitru și Hăbeanu (2021).

Administrarea produsului probiotic pe bază de Bacillus licheniformis ATCC 21424 în hrana purceilor în criza de înțărcare determină o serie de avantaje:

– îmbunătățirea microflorei intestinale (la nivel de ileon cu 15%, respectiv 3% în cecum) – efect imunomodulator;

– inhibarea creșterii agenților patogeni (E. coli, Clostridium sp.);

– dezvoltarea bacteriilor benefice (Lactobacillus sp.);

– reglarea valorilor pH-ului intestinal.

Aceste consecințe la nivel de organism conduc la îmbunătățirea performanțelor de creștere și a caracteristicilor legate de eficiența furajării, dar și la diminuarea frecvenței enteritelor cu aproximativ 44%.

În contextul prezentat, tulpina bacteriană Bacillus licheniformis ATCC 21424 prezintă criterii probiotice notabile și se recomandă utilizarea unei doze de 3% în premixuri sau amestecat direct în furaj spre utilizare ca sursă de probiotic în hrana purceilor.

Dr. ing. Mihaela DUMITRU

Probioticele sunt culturi bacteriene definite și ,,microorganisme vii“, nepatogene, care, atunci când sunt administrate animalelor și odată ajunse în tubul digestiv al acestora, influențează pozitiv microflora endogenă în detrimentul celei patogene și condiționat patogene. Probioticele pot fi compuse dintr-o singură tulpină bacteriană sau o combinație a acestora care, administrate în cantități regulate, pot oferi o serie de beneficii organismului gazdă.

De reținut faptul că tubul digestiv al tuturor speciilor de animale este steril în primele ore de viață, lipsit de orice formă de microorganism. De asemenea, tubul digestiv este prevăzut cu celule epiteliale cu rol receptor, protector și fixator de bacterii, celule ce sunt implicate în mod direct în procesul de absorbție a nutrienților. Etapa de populare a intestinului cu germeni benefici/ patogeni începe odată ce animalul gazdă consumă furaje și apă.

Potrivit normelor Uniunii Europene, anumite specii de Bacillus pot fi utilizate ca sursă probiotică, cum ar fi: Bacillus licheniformis, Bacillus subtilis, Bacillus megaterium, specii de Lactobacillus, drojdii etc.

Cercetările biotehnologice au continuat și au venit cu o serie de idei inovative, printre care izolarea și identificarea de noi specii bacteriene, de exemplu și tulpina ce a fost confirmată ca fiind Bacillus megaterium IBNA 66. Este cunoscut faptul că genul Bacillus, datorită capacității ridicate de a forma spori, ca formă de rezistență, este capabil să supraviețuiască în condiții extreme de mediu, precum pH scăzut, temperatură ridicată, săruri biliare, precum și în condiții de mediu nefavorabile.

În urma efectuării testelor in vitro, tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 a înregistrat o multitudine de proprietăți probiotice, dobândind o rezistență de peste 60% la pH scăzut, aproximativ 85% la săruri biliare (0,3%), cu o înaltă abilitate de a produce spori și cu o rată de supraviețuire de peste 55% la temperatură ridicată (80°C). În plus, în urma aplicării testului hemolitic, tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 a prezentat un grad de nepatogenitate cu sensibilitate redusă la antibiotice, multe dintre acestea fiind administrate pentru tratarea afecțiunilor clinice în nutriția păsărilor. Rezultatele obținute în cadrul institutului au confirmat faptul că tulpina de Bacillus megaterium IBNA 66 rezistă la condițiile dure de-a lungul tractului gastro-intestinal și prezintă criterii probiotice notabile; de aceea poate fi selectată ca produs probiotic viabil, cu aplicabilitate în hrana puilor de carne.

Dr. ing. Mihaela DUMITRU

Perioada de vară este sezonul în care fermierii și crescătorii de animale pregătesc rezervele de hrană pentru sezonul rece. Unul dintre cele mai importante furaje folosite de bunii crescători de animale pe tot parcursul anului este silozul. Acesta este, de fapt, un furaj obținut din plante verzi, mărunțite prin tocare și murate, în urma fermentației acidolactice. Această fermentație acidolactică se poate produce în mod natural datorită florei microbiene care este alcătuită din drojdii și bacterii și existentă pe suprafața plantelor, însă cele mai bune rezultate se obțin prin utilizarea unor culturi bacteriene specializate folosite la însilozare. Compania Romvac a venit în sprijinul crescătorilor de animale cu produsul BIOROMSIL, probiotic și auxiliar tehnologic pentru însilozare, compus dintr-un amestec din părți egale de germeni vii de Enterococcus faecium și Lactobacillus plantarum, minimum 1 x 109 germeni vii/ml de produs. Acest amestec de germeni reprezintă de fapt „maiaua“ pentru accelerarea procesului de fermentație în timpul însilozării.

Beneficiile aduse de Bioromsil

Din seria beneficiilor aduse de utilizarea produsului BIOROMSIL amintim scăderea rapidă a pH-ului sub 4,5 a silozului, prin intensificarea fermentației acidolactice a zaharurilor din plante și creșterea conținutului în acid lactic, accelerarea maturării silozului prin reducerea perioadei de fermentare și eficiența conservării proteinelor, asigurarea calității organoleptice crescute a silozului, crescând palatabilitatea și digestibilitatea acestuia, dar și asigurarea unei flore probiotice benefice în tubul digestiv al animalelor, pe toată perioada de consum a silozului, inhibând dezvoltarea florei patogene cu E. coli sau Salmonella spp.. Totodată, datorită utilizării produsului BIOROMSIL, prin acidifierea rapidă a silozului pe cale naturală, se inhibă dezvoltarea florei de putrefacție, a mucegaiurilor și se stopează fermentația butirică, reducându-se pierderile datorate degradării. BIOROMSIL este un produs biologic natural, apatogen, atoxigen pentru animale, produs care îmbunătățește producția animalelor furajate prin creșterea conversiei hranei și o mai bună asimilare a acesteia, asigură produse animaliere de calitate, „bio“, fără reziduuri de antibiotice cu efecte secundare negative, nu are efecte adverse asupra lanțului trofic  și nu poluează mediul. Produsul se prezintă ca un lichid tulbure, de culoare galben – brun, culoare provocată de prezența germenilor în suspensie. Prin conservare mai îndelungată, în condiții de refrigerare, între +4 și  + 8°C, lichidul are tendința de limpezire, prin depunerea germenilor la fundul recipientului.

Modul de utilizare

Modul de utilizare a produsului BIOROMSIL presupune agitarea puternică a acestuia, în vederea omogenizării conținutului și diluarea sa în raport de 1/10, adică în 9 litri apă se adaugă câte 1 litru de produs. Se amestecă bine și se pulverizează peste fiecare nou strat de furaj supus însilozării. O cantitate de 10 litri de produs se diluează pentru 20 tone de furaje.

Recomandări în utilizarea produsului

Pentru o cât mai bună administrare a produsului și pentru utilizarea corectă a acestuia, specialiștii de la Romvac Company SA recomandă ca plantele furajere să fie recoltate în faza optimă de producție, calitativ și cantitativ, iar materialul vegetal trebuie tocat la 3-5 cm; după pulverizarea produsului, fiecare strat de furaj va fi bine tasat pentru asigurarea anaerobiozei și intensificarea fermentației; celula de însilozare se va umple într-un timp relativ scurt, de maximum 1 săptămână; silozul va fi acoperit cu o folie de polietilenă sau cu o prelată de cauciuc pentru menținerea anaerobiozei, stimularea fermentației la rece și păstrarea valorii nutritive a furajului însilozat, iar la finalul procesului se vor așeza cauciucuri uzate sau alte greutăți peste folie, pentru tasare și o mai bună conservare a furajului.

Ing. Bioteh. Valentina FILIP, cercetător științific

Sistemul intensiv de creștere a tineretului taurin apelează frecvent la produse cu acțiune stimulantă în vederea îmbunătățirii capacității de valorificare a resurselor furajere şi a stării de sănătate. Dacă în trecut o practică des întâlnită a fost reprezentată de administrarea antibioticelor în doze de prevenție, cu rol de promotor în creșterea tineretului taurin, începând cu anul 2006 administrarea antibioticelor ca aditivi furajeri în zootehnie a fost restricționată în Uniunea Europeană. Ca alternativă, Comisia Europeană a elaborat recomandări privind utilizarea probioticelor în creșterea animalelor (Regulamentul CE nr. 767/2009). Probioticele sunt microorganisme vii, cu efecte potenţial benefice asupra organismului animal, administrate în cantități suficiente, într-un interval specific de timp.

Utilizarea probioticelor în alimentația viţeilor poate avea următoarele efecte:

• Administrarea în primele 3 săptămâni de viață poate reduce incidența și severitatea diareei cu 25-30% și crește sporul mediu zilnic cu până la 10-15% în perioada de alăptare;
• În perioada de creștere poate contribui la reducerea nivelului de stres, stimularea dezvoltării ruminale, limitând acidoza ruminală prin popularea tractului digestiv cu bacterii specifice;
• Favorizează absorbția nutrienților, contribuind activ la reducerea incidenței și a severității afecțiunilor gastrointestinale până la statutul de tineret taurin la îngrăşat;
• Contribuie la creșterea greutății carcasei și la o pondere mai mare a cărnii în carcasă, datorită efectului pozitiv exercitat asupra ratelor de creștere şi îmbunătăţirii ratelor de conversie a furajelor.

Posibilitățile de administrare diferă în funcție de formularea produsului bio-terapeutic, după cum urmează: lichid, pulbere, capsule și microcapsule.

Recomandările de administrare a produsului probiotic animalelor de fermă derivă din forma de prezentare a produsului, respectiv pe cale bucală: per os (administrare directă), în apă sau în rețetă (solidă sau lichidă). Rezultatele cele mai importante se observă, de regulă, în primele 14 zile de la debutul administrării probioticelor.

Recomandări în administrarea probioticelor:

• Rațiile furajere administrate să fie echilibrate energo-proteic, în funcție de necesarul fiecărei categorii de animale;
• Administrarea de probiotice pentru atenuarea perioadelor de stres, precum înțărcarea, transportul animalelor, vaccinarea, ecornarea, relotizări, schimbări ale rațiilor furajere;
• Evitarea suprapunerii mai multor factori de stres în același timp, ca de exemplu ecornarea şi vaccinarea;
• Asocierea probioticelor cu vitamine (A, B, C, D3, E), prebiotice (inulina) şi săruri minerale rehidratante (clorura de sodiu, citrat de sodiu și clorura de potasiu);
• Păstrarea în condiții optime de temperatură şi umiditate a produselor probiotice, evitând expunerea directă la soare a acestora;
• Administrarea corectă a produselor probiotice, respectând dozajul și timpul de administrare.

Exemple de produse probiotice introduse în hrana vițeilor și dozarea recomandată:

Daniela GRIGORE,
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creştere a Bovinelor Baloteşti

Odată cu venirea primăverii, prin trezirea la viață a naturii, își face simțită prezența o nouă generație de păsări și mamifere. În momentul apariției acestor tinere animale, indiferent de faptul că sunt păsări sau mamifere, venite pe lume prin ecloziune sau prin fătare, tubul lor digestiv este steril, fără floră intestinală. Popularea acestuia începe odată cu primele înghițituri de colostru pentru mamifere, respectiv și apă și furaje pentru păsări. Suprafața tubului digestiv, respectiv a intestinului este acoperită cu un strat de celule epiteliale. Aceste celule prezintă niște receptori pe care se fixează bacteriile, astfel încât în primele 24-48 de ore de viață întreaga suprafață este acoperită de bacterii ce nu mai permit fixarea altora tocmai prin blocarea acestor receptori celulari. Acest mecanism, prin administrarea unor probiotice în primele 3 zile de viață a animalelor, permite colonizarea intestinului cu o floră benefică acestuia, care împiedică dezvoltarea germenilor patogeni precum Escherichia coli, Salmonella spp., Pseudomonas, Clostridium etc., germeni care sunt eliminaţi prin tranzitul intestinal.

Efectele probioticelor

Romvac a dezvoltat două produse probiotice pentru stabilizarea florei intestinale: Bioenterom, produs care conține minimum 100 milioane de germeni vii de Enterococccus faecium/ml, și Biolactorom, un alt produs care conține minimum 100 milioane de germeni vii de Lactobacillus plantarum/ml, numiți și lactobacilii iaurtului. Aceste două produse se prezintă sub formă lichidă și se administrează după omogenizarea prin agitare, în doză de 1 ml la 1 l de apă de băut pentru păsări sau 1 ml la 1 l de lapte pentru mamifere, pe o perioadă de minimum 3 zile, în primele zile de viață.

La animalele de companie nou-născute, câini sau pisici, se poate administra în prima zi de viață, cu ajutorul unei pipete, o doză de 0,2- 0,5 ml la fiecare animal. Studiile clinice efectuate de colectivul de specialiști ai Facultății de Medicină Veterinară Cluj au arătat multiplele efecte benefice ale administrării acestor produse, cum ar fi echilibrarea florei intestinale, stabilizarea digestiei, creşterea conversiei furajelor şi absorbţia nutrienţilor, creşterea sporului zilnic în greutate, reducerea nivelului toxinelor în intestin și stimularea protecţiei barierei intestinale, realizarea unui spor de producție superior, stimularea imunității și reducerea mortalității, reducerea costurilor de producție consecutiv reducerii medicației etc.

Testările efectuate într-o fermă de creștere industrială a puilor broiler din județul Constanța au arătat că într-un ciclu de producție au fost obținute cu 64 de tone de carne mai mult comparativ cu anul anterior, atunci când probioticul nu a fost administrat.

Rezultate foarte bune au fost obținute de medicii veterinari și în tratamentul parvovirozei canine, una dintre cele mai grave boli infecțioase ale câinilor. Probioticele au fost administrate odată cu aplicarea terapiei antiinfecțioase, dar și cu rehidratarea prin perfuzii. După 40-50 de ani de medicină alopată, întreaga lume medicală, atât cea umană, cât și cea veterinară, a început să acorde o atenție sporită naturii. Aceasta oferă materie primă pentru produse de excepție, bacteriile probiotice fiind doar un exemplu din ceea ce se găsește în natură.

Cercetător științific Valentina FILIP, Romvac Company SA

Probioticele (pro bios – pentru viață) reprezintă o multitudine de microorganisme vii, nepatogene, benefice organismului, prezente îndeosebi în tubul digestiv al omului și al animalelor. Aceste probiotice, utilizate relativ intens în perioada anilor ’60-‘70, au fost uitate odată cu epoca de glorie a antibioticelor. În ultimii 10 ani, efectele benefice ale acestora au fost reevaluate, iar utilizarea lor a reînceput, pe scară largă, în special datorită creșterii antibiorezistenței germenilor patogeni.

Mecanismele de acțiune a probioticelor

Mecanismele de acțiune a probioticelor sunt foarte complexe, dar acestea pot fi sintetizate după cum urmează. Prin blocarea receptorilor celulari de la nivelul celulelor epiteliale ale intestinului, se împiedică fixarea germenilor patogeni.

La toate speciile de animale, tubul digestiv este acoperit cu un covor de celule epiteliale cu rol de protecție și absorbție a nutrienților, care au niște receptori pe care se fixează bacteriile.

Toate animalele, păsări sau mamifere, vin pe lume cu tubul digestiv steril, fără germeni. În primele ore de viață, odată cu consumul de apă și furaje, începe și popularea intestinului cu germeni.

Crescătorii de animale experimentați cunosc acest lucru, motiv pentru care administrarea probio­ticelor în apa de băut sau în furaje începe din primele ore de viață, populând astfel intestinul cu o floră benefică acestuia, care împiedică fixarea germenilor patogeni (E. coli, Salmonella, Pseudomonas, Clostridium etc.). Această acțiune reprezintă ceea ce se numește „dreptul primului venit“; bacteriile probio­tice ocupă locurile goale.

Are loc secreția de bacteriocine – substanțe antimicrobiene –, un fel de antibiotice naturale secretate de bacteriile probiotice după popularea intestinului care inhibă înmulțirea germenilor patogeni și care sunt eliminați din tubul digestive, prin tranzitul intestinal.

Se activează celulele din tubul digestiv, responsabile de producerea unei imunoglobuline și anume imunoglobulina IgA secretoare, mărind secreția acesteia și creând o imunitate locală.

Utilizare și efecte

Utilizarea acestor probiotice este reglementată în Uniunea Europeană, fiind permisă doar folosirea unor tulpini acreditate, selectate din colecțiile de tulpini europene. Pentru a veni în sprijinul crescătorilor de animale, cercetătorii din Compania Romvac au elaborat și testat, în mari unități de creștere, două produse: BIOENTEROM și BIOLACTOROM.

BIOENTEROM este un probiotic ce conține un miliard de germeni vii de Enterococcus faecium, tulpina NCIMB11181.

BIOLACTOROM este un probiotic ce conține un miliard de germeni vii de Lactobacillus plantarum, tulpina NCIMB11974.

Culturile sunt obținute prin creștere pe zer deproteinizat, într-un mediu absolut natural, fără substanțe chimice. Ambele probiotice se administrează tuturor speciilor de animale, dar specialiștii Romvac recomandă ca BIOENTEROM să se administreze în special, păsărilor, iar BIOLACTOROM, care conține bacterii lactice, să fie administrat, în special, mamiferelor.

În urma administrării acestora, în primele zile de viață se obțin o serie de efecte benefice, precum stabilizarea digestiei, creșterea conversiei furajelor, absorbția nutrienților și sporul în greutate, reducerea nivelului toxinelor din intestine și asigurarea protecției integrității epiteliului intestinal.

De asemenea, se recomandă utilizarea probioticelor cu 2-3 zile înaintea unor perioade de stres (vaccinări, lotizări, transport), precum și ca adjuvant în terapia antiinfecțioasă, pentru a păstra o floră intestinală benefică.

Produsele se găsesc sub formă lichidă, fiind ușor de administrat în apa de băut, lapte sau înglobate în furaje.

Dr. Petru SEVCIUC, Romvac Company S.A.

Probioticele sunt reprezentate de germeni benefici pentru organismele animale, care colonizează tubul digestiv și împiedică localizarea bacteriilor patogene (E. coli, Salmonella etc.) prin blocarea receptorilor celulari de la nivelul mucoasei digestive.

Bioenterom, produs nou al Companiei Romvac, conține germeni vii de Enterococcus faecium în concentrație minimă de 100 milioane bacterii/ml, cultivați în zer deproteinizat.

Avantajele administrării produsului Bioenterom

Administrarea produsului este indicată cu predilecție în primele zile de viață la toate speciile animale, asigurând stimularea florei intestinale benefice și inhibarea dezvoltării germenilor patogeni.

Odată cu această colonizare, au loc și o creștere a conversiei furajelor și o absorbție mai eficientă a nutrienților.

De asemenea, se recomandă administrarea produsului la toate categoriile de vârstă, cu 1-2 zile înainte de activitățile stresante din fermă, cum ar fi: lotizările, operațiunile sanitar-veterinare (vaccinări, deparazitări), transportul, pentru a preveni apariția tulburărilor digestive consecutiv acestor acțiuni.

Studiile clinice efectuate au demonstrat o creștere semnificativă a sporului în greutate a puilor broiler care au primit produsul conform recomandărilor și o reducere a pierderilor prin morbiditate și mortalitate comparativ cu loturile martor (care nu au primit produsul).

Produsul a fost folosit cu succes, ca unic tratament, în combaterea enteritelor la capre, o singură administrare orală de 4-5 ml ducând la remiterea tulburărilor.

Avantajele folosirii Bioenterom în combaterea diareei constau în faptul că animalele nu mai trebuie izolate de restul grupului și produsele obținute pot fi folosite fără niciun risc în alimentația omului.

În cazul unor tulburări digestive grave, care impun utilizarea antibioticelor, datorită rezistenței tulpinii față de oxitetraciclină, gentamicină, neomicină, tetraciclină, amoxicilină, furazolidonă, eritromicină, spectinomicină, lincomicină, enrofloxacină, ampicilină, acest produs poate fi utilizat concomitent cu antibioterapia.

Produsul se administrează în masă, în apa de băut (în doză de 1-4 ml/litru de apă) la păsări și individual, în lapte sau apa de băut, la mamifere.

La animalele de companie se poate administra în apa de băut sau în hrană, mai ales înaintea vaccinărilor, pentru a mări rezistența acestora la stres.

De asemenea, Bioenetrom a fost utilizat cu bune rezultate în clinicile veterinare ca adjuvant în timpul tratamentelor parvovirozei cățeilor, pentru repopularea intestinului.

De reținut!

Probioticele asigură un sistem digestiv sănătos, cu o imunitate puternică, ajutând în lupta împotriva infecțiilor. Sănătatea tubului digestiv este asigurată în primul rând de echilibrul microbian existent la acest nivel.

Un tub digestiv sănătos înseamnă un animal sănătos!

Dr. Bogdan Frunzăreanu – Romvac Company S.A.

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 34